Page 91 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 91
IERCURI, 27 NOIEMBRIE 1985 ?ag. 3
Răspunderea de a face totul pentru Activitate educaţională
IZIUNE îndeplinirea sarcinilor economico-sociafe (Urmare din pag 1) muncile agricole, la buna
gospodărire a municipiu
ducător auto. Cu reale va lui “.
ul Două sînt domeniile cele dezbateri nu au avut o a- „Trebuie să fim mai mult superficialitate, lipsă de lenţe se înscrie, de aseme
Iugoslavia, „Cu prilejul zilei de 1
nlar (color) mai importante în care oa semenea calitate. S-a tre sprijiniţi în stabilizarea fermitate pentru depăşirea nea, în ansamblul educa Decembrie, ca şi cu prile
intui putcr- menii comunei Baru îşi cut cu prea multă uşurin forţei de muncă, în reali unor greutăţi ivite în mun ţional propaganda vizuală jul altor evenimente din
îjat pc coor- desfăşoară activitatea. Este ţă peste unele lipsuri din zarea cantinei, dispensaru ca de zi cu zi. Se aşteaptă
! stabilite la propria activitate, arâtîn- lui şi clubului pe care ca alţii să rezolve proble amplasată pe coridoare şi istoria patriei, ne spune
ul al XIII- vorba, în primul rînd, de în cabinete, realizată cu tovarăşa Aurelia Moldo-
’.C.R. (color) Fabrica de produse refrac du-se de prea multe ori vrem să le facem"... mele, iar cei care cu fost sprijinul Muzeului judeţean van, secretar adjunct cu
rmăm parti- tare, iar în al doilea, de eu degetul spre alţii. A- în termeni şi intr-o nu învestiţi cu atribuţii nu fac şi cu propriile forţe, uni- probleme de propagandă aF
;rsuri şi ciu C.A.P. Livadia. Spre aces ceastă tendinţă s-a văzut anţă foarte apropiată şi-a suficient pentru bunul . tară, expresivă, probabil
lilor) te două unităţi economice eu deosebire tocmai cînd spus părerea in cadrai a- mers al lucrurilor. organizaţiei de partid, pro
:ial : „Părinţi se îndreaptă căutările şi au fost abordate cele două dunării de dare dc seamă Este absolut necesar ca, Unicat în judeţ. Prin inter gramăm expuneri, simpo
“ (color) mediul acesteia sînt puse zioane urmate de recita
lai. eforturile celor care tră domenii esenţiale ale acti cu activul şi tovarăşa Nela în acest context, să rea în evidenţă aspecte domi luri de poezie patriotică,
iesc şi muncesc aici. Acest vităţii organelor şi organi Ceuţă, preşedintele C.A.P. mintim ceea ce, cu atîta nante ale politicii partidu îndrumăm permanent or
:
caKaaaaan fapt a reieşit cu pregnan zaţiilor de partid: indus Spunea dinsa, între altele: claritate aprec a secretarul lui şi statului nostru, se ganizaţia U.T.C. cu dorinţa
ţă şi în cadrai oferit de tria şi agricultura. „Am obţinut producţii mul general al partidului, to contribuie la educaţia pa de a-i obişnui pe elevi să
adunarea anuală de dare Este mult adevăr in ceea ţumitoare la cultura mare, varăşul Nicolae Ceauşercu, triotică, revoluţionară a e- desfăşoare ei înşişi munca
de scamă a activului de ce afirma tovarăşul Va iar în zootehnie trebuie să în cuvîntarea la recenta levilor. politică la nivelul claselor
partid din comună. lentin Jitea, directorul crească producţia de lap plenară a Comitetului Cen
.'I I: 6,00 Ra- După cum ne informea din care fac- parte".
1 dimineţii ; Concluzia generală, atît Fabricii de produse refrac te". Chiar aşa să fie oare ? tral al partidului : „Cu toţii ză tovarăşul Marin Avru-
inca zilei in a dării de scamă prezen avem răspunderea de a Este urmărit, în acelaşi
7,00 Radio- tate, cît şi a dezbaterilor face totul la locul de mun mică, director adjunct cu timp, comportamentul ele
0 Sarcină şi Adunări ale organizaţiilor de partid munca educativă, îndru vilor în afară de şcoala,,
de onoare. a fost următoarea: biroul că pentru a asigura înfăp mător U.T.C. : „Se desfă Pentru navetişti, în func
1 n d chcmă- comunal de pentru dări de seamă anuale tuirea neabătută a legilor
comitetului
şului Nicolae partid, organele şi organi ţării, a liotărîrilor de şoară în bune condiţiuni ţie de orarul mijloacelor
;ă îndeplinim învăţămîntul politico-ideo- de transport, în vederea
inul pe 1985, zaţiile de partid, cadrele partid, pentru realizarea logic, cu sprijinul catedrei evitării pierderii de timp
temeinic pla- de conducere, toţi comu tare: „Ne confruntăm cu O fi „mulţumitor" poate planului de producţie, a
viitor; 8,00 niştii trebuie să se implice mari greutăţi în ceea ce pentru conducerea coope obligaţiilor către stat, că de ştiinţe sociale, informă în gară şi autogara, a fost
sei; 8,10 Cu- rativei faptul că s-a depă tre societate !". rile politice pentru elevi destinată o sală de clasă
iilor; 9,00 Bu cu o mai mare răspundere 'priveşte aprovizionarea cu care urmăresc temeinica unde aceştia găsesc adă
ri; 9,05 Răs- pentru creşterea contribu materiile prime necesare, şit producţia de orz şi po Desigur, problematica
uscultătorilor ; ţiei lor la îndeplinirea tu cu furnizarea de către unii rumb. Dar cum apreciem dezbaterilor a fost mult cunoaştere a documentelor post, îşi pot revedea lec
in de ştiri ; colaboratori din ţară a u- nerealizările la producţia mai complexă, mai bogată Congresului al XlII-lea al ţiile din ziua respectivă.
e şi jocuri turor obiectivelor stabilite, partidului, i nestim abi 1 a Pentru elevii cu rezultate
),30 Din ţările în sprijinul acestei conclu nor agregate, maşini, uti de grîu, secară şi cartofi ? în conţinut. Ghcorghe Bo
10,45 Coruri zii vin rezultatele dobîndi- laje şi instalaţii pentru Aceasta nu înseamnă de- lea, Ioan Lucaei, Nicolae contribuţie a tovarăşului deosebite în muncă s-au
11.00 Buletin noile capacităţi ce trebuiau cît automulţumire. Ce să Barna, Olivia Miclăuş, alţi Nicolae Ceauşescu la edi găsit modalităţi de stimu
05 Cartea mi- te în perioada analizată. ficarea epocii de aur a lare. O activitate susţinută
stre copilării; Şi, fără intenţia de a le puse în funcţiune". Cum mai spunem despre zooteh vorbitori au adus în aten României socialiste. Recu
citate ; 12,00 diminua pe cele bune, aţi acţionat însă, tovarăşe nie ? I Nerealizări se înre ţia activului de partid al desfăşoară biblioteca şco»>
ştiri; 12,05 director, în cadrai comi gistrează'la efectivele mat comunei Baru aspecte mul noscute pentru efectele lor, iară prin plusul de infor
ului XX; 12,25 pentru că, într-adevăr, la orele educative abordează maţie pe care-1 aduce, caf
a folclorului ; nivelul comunei Baru s-au tetului dc partid, al C.O.M., că, la lapte de vacă, pro tiple ale muncii colecti probleme concrete de com de altfel şi munca cu fii»
premieră ra- obţinut şi se obţin rea cum au muncit toţi cei centul la natalitate se rea velor. Am stăruit asupra
)0 De la 1 la lizări însemnate, în rîndu- lalţi factori competenţi din lizează 60 la sută. Toate celor două situaţii pentru portament de care lin în mul, clubul de vacanţă^:'
ul invitaţilor; că sînt domeniile de refe ultimă instanţă şi formarea serile cultural-distractiveri
p de ştiri ; rile- de fală le vom reliefa unitate ? Se impune aceas acestea dovedesc cu priso deprinderilor de economi O activitate educaţională
rea Pronoex- pe cele care nu se ridică tă întrebare întrucît pla sinţă că, atît la Fabrica rinţă ale activităţii oame
Folclor con- la nivelul cerinţelor şi nul de investiţii este rea de produse refractare, cît nilor muncii de aici şi, în sire a energiei electrice în complexă, cu bătaie lungăi
16,25 Jinirc-n şi la C.A.P., comitetele de acelaşi timp, domeniile în şcoală şi acasă, elaborarea care, în esenţa ei, contrii
dmţ* cin- exigenţelor actuale. lizat în proporţie de 62,8 cît mai multor produse în buie la definirea şi accen
Coord e e- Trebuie spus de la înce la sută, pierderile tehnolo partid, organele colective care se simte cei mai mult atelierele-şcoală pentru în tuarea trăsăturilor pozitive
16,55 Sfatul put că stadiul înfăptuirii gice numai în 1984 s-au de conducere, organizaţiile nevoia unei consistente re
17.00 Buletin de partid nu au reuşit să considerări a activităţii co deplinirea planului de ale personalităţii tînărului
<5 Tribuna ra- tuturor sarcinilor oameni ridicat la peste 2 milioane producţie, participarea la zilelor noastre.
>Uâ limbii ro- lor din comună impunea lei, disciplina tehnologică acţioneze în conformitate mitetului comunal, a orga
i Orele scrii : un mai pronunţat spirit lasă mult de dorit etc. Se cu sarcinile majore ale nelor şi organizaţiilor de
nai • Revista mai impune această între oamenilor muncii. S-au partid. Sectorul finisaj al secţiei dc mobilii de la I.P.L. Devc ,
ilă radio • critic .şi .autocritic al dez înainte de montare, piesele din componenţa mesei de sa- ?
ţările pentru baterilor. Or, nici darea de bare pentru că nu este su manifestat şi sînt încă pre Ion T.S.B. sînt acoperite prin pulverizare, cu lac nitroce-
producţiei de seamă, nici o parte din ficient să spunem mereu: zente unele atitudini de VALENTIN NEAGU lulozic. Ş
ctrică * Mu
iaţii; 20,00 Ra-
• Agricultura
sugestia dv. ;
itr-o oră; 23,00 La temelia dezvoltării industriei mici
tragerii pro-
23,03 Kt "turnă
23,55—24,00 Bu- nurilor, mic mobilier, a ar continua la Brad, Hune
Url. (Urmare din pag. 1)
ticolelor de artă şi artiza doara, Orăştie, Călan, Ha
crete, care derivă din pro nat, materiale de zidărie, ţeg. Vom pune accentul —
gramul adoptat de curînd industrializarea produselor aşa cum a cerat secretarul
de Comitetul executiv al agroalimentare, cărămidă- general al partidului, to
Consiliului popular jude rii, vărării şi altele, pen varăşul Nicolae Ceauşescu,
'OCloriţele (Pa- la recenta plenară a C.G.
lariţie mlsterl- ţean — a precizat ingine tru a căror înfiinţare so
ă; HUNEDOA- rul şef al întreprinderii, licităm idei şi ajutor din al P.C.R. — pe respectarea
a de argint tovarăşul Ioan Faur. Cu normelor eticii şi echităţii
• sala A); Vi- partea populaţiei din ora
-‘rn — sala B); precădere vom avea în a- şele şi satele judeţului. socialiste, în aşa fel ca fie
ea este a mea tenţie,^ in toate unităţile — Sîntem hotărîţi — a care lucrător să fie retri
-II (Flacăra) ; noastre din judeţ, valori
dului XX (Ar- ţinut să facă precizarea di buit după cantitatea şi ca
OŞANI : Ma- ficarea resurselor locale rectorul Eugen Kaschuta litatea muncii sale efecti
e -) ; specifice fiecărei zone: ba — să întărim ordinea şi ve. Sub conducerea Comi
(UnitA ăas-
int (7 . uiem- lastiere, cariere, ape mine disciplina în muncă la toa tetului judeţean de partid,
■ENI : Provo- rale, sucuri naturale, con te nivelurile şi în toate u- cu sprijinul Consiliului
anului (Cul- fecţii metalice mici şi u- popular judeţean, întreaga
LCAN: Glie- nităţile noastre. Conştienţi
ălţimi (Lucea- şoafe, dezvoltarea carierei de răspunderile deosebite activitate a unităţilor de
ONEA: Miliţia de la Teliuc. Vom face ce-i revin industriei mici, industrie mică va cunoaş
Minerul); PE- te creşteri însemnate, în
<Tu pot să-ţi prosoape mici şi lavete din sîntem în curs de defini
(Muncitoresc); produse secundare textile, tivare a unei noi structuri scopul mai bunei valorifi
v: Cu cerul articole de uz casnic şi' cări a resurselor locale, a
re (Muncito- gospodăresc, prelucrarea organizatorice. Deocamda satisfacerii cerinţelor popu
CANI; Căpita-
Aril (Retezat) ; pieilor dc animale, a blă tă la Deva, după care vom laţiei din judeţ.
andiu la Krong
ua roşie); GU-
: Raze pe
nerul); ORAŞ- lucru în stare de ebrieta
dă de tandre- Adevărul este că risipim te, dorind să-şi înceapă
; Tatăl meu Dragostea
scurt (Flacă- I activitatea cu excavatorul.
GIU-BĂI: un (Urmare din pag. 1) consumul propriu, ci şi să * _______ ____ ___ ___ Urmarea ? Va executa pe
•aş (Casa de pulseze o mare cantitate ^ ^ i^~ V- i -rA i ^ deapsa iniţială, plus ce 1
fAŢEG: Cîine- de animale
ile (Dacia) ; Batem cu pasul halele de energie electrică în sis » se va mai adăuga.
p şerif extra- Zilele trecute, împreună C.E.T. 2. Şantier, dezordi temul energetic naţional. ® Nu s-a făcut cioban. • Amendaţi. Negăsindu-şi
CALAN: Vară elevă in clasa a Vlll-a. ne — sînt cuvinte pe care Dar n-o face. De ani şi ani
a de cultură); cu cadre din conducerea Plăcindu-i munca din zoo le spunem cu mare îngă de zile. Cauzele ? Multe, ' Electricianul Alexandru Trif altă ocupaţie, Ana şi Trifu
Cîntece pe C.A.P. Brad am urmărit | de la C.S.H. voia sâ se Rădulescu din Ciopeia sa
eşul); ILIA : modul cum se desfăşoară tehnie, ea vine la grajduri, duinţă, faţă de haosul e- cunoscute. Nu de azi de J facă cioban. în_ acest scop îndeletniceau cu specula
tl (Lumina) ; unde mama Zoriţa şl tatăl xistent aici. Lucrătorii ieri...
Prinţul de programul de lucru după- Horia, Îngrijesc 53 de vaci. A.M.R.C.T. Hunedoara— — Noi, la C.E.T. 2 am a „deturnat" 19 or ce se cu obiecte de provenienţă
şi ţări (Mlnc- amiază în ferma zootehni Cu multă indeminare par Nord, cei de la I.A.C.R.S. putea produce în condiţii I aflau la păşunat, aparţinînd străină. Li s-au confiscat
că. Pe lingă buna Impre J unui cetăţean din Hăşdat. mărfuri în valoare de pe
sie lăsată de spiritul de ticipă la tot ceea ce se Hunedoara se fac că mun normale de funcţionare A.T. n-a apucat însă să se ste 5 000 lei şi au fost a-
ordine şi disciplină in care cheamă program de lucru cesc. De fapt, de la 7 800 MWh energie electri » facă cioban, acum fiind mendaţî.
se lucrează, ne-a fost re in zootehnie. Că participă I.A.C.R.S. nu lucra nimeni că lunar. Dar producem J arestat pentru furt în dau- • Arestat. Recidivistul
ţinută atenţia de prezen cu folos ne-o dovedeşte şl la orele 13,15. Apoi au a- abia 3 000 — ne spune I na avutului personal. Viorel Mateiu din Deva,
ţa in adăposturi a unor {a piui că pe timpul verii, părut două lucrătoare care Ajtay Arpad, operator ca • S-a îngrijit de... furt. neîncadrat în nici o acti
robabil pentru copii veniţi aici la muncă. împreună cu mama şl ta încercau, fără nici o con zane, secretarul biroului J Ion Zaharia avea obligaţia, vitate utilă, a fost arestat
iembric 1985 : Pe Ileana Adam, care lu vingere, să astupe un organizaţiei de partid. Pen ca îngrijitor de animale la pentru faptul că a intrat
fi in general tăl, au ciştigat şi 9 000 lei geam, aceasta în condiţii tru aceasta trebuie să ni
cer mai mult crează de 10 ani în zoo » A.E.S.C. Vaidei, să veghe- într-o locuinţă din oraş, de
cădea prccipl- tehnie; o ajutau efectiv la pe lună. Mărturisirea ce le în care sala maşinilor se asigure şi cărbune de | ze la buna furajare a ani- unde a furat diferite obi
mal ales sub curăţenie şi la administra ne-a făcut-o, că iubeşte a- de la C.E.T. 2 nu este pre-- bună calitate, condiţii de J malelor, la apărarea avu-
ploaie şi bur nimalele şi că ii place să gătită pentru iarnă. Ne re muncă pentru oamenii ecte.
at 1 ap o viţă şl tul furajelor cei doi copii: le vadă curate şi grase, ferim numai Ia geamuri noştri. I ţiei unităţii. El a abdicat • La locul cuvenit. Fiind
Vlnt ştab la Daniela - elevă in clasa de la aceste cerinţe, sus- identificat ca autor al li
1 sectorul ves- a Vlll-a, şi Constantin, elev ca să dea mult lapte, re sparte, uşi ce nu se în Conducerile C.S. „Victo trăgînd în noaptea de 6
raturile mini- prezintă o dovadă a fap chid, pereţi deterioraţi etc., ria" Călan — în calitate I nei tîlhării comise asupra
cuprinse între in clasa a X-a la Liceul etc. de beneficiar, cele ale spre 7 noiembrie a.c. can- a doi cetăţeni din munici
Taci, Iar cele din Curabarza. Am aliat că tului că la C.A.P. Brad În ' titatea de 430 kg porumb piul Petroşani, pe care i-a
re 0 şl 5 gra- şi pe timpul verii ei au grijitorii de animale lulia Şi cîteva fapte deosebi A.M.R.C.T. Hunedoara— ştîuleţi. Fapta comisă a ie- deposedat prin violenţă de
neata condiţii te : flăcările nestinse ale Nord şi I.A.C.R.S. Hune
producerii ce- insofit animalele la păşu Paşca, losif Ghiurea şi al Călnnului, nouă la număr, doara au marea îndatorire » şit însă la lumină. o geantă şi o sacoşă, An
lUiul. ne; Iar acum vin deseori ţii, oameni care muncesc aruncă în aer, în 24 de ore, de a finaliza cît mai grab • Neastâmpăratul. Ionel drei Varga este depus a-
î.:: Vreme In- olcl să dea a mină de in zootehnie de peste 20 » Male, mecanic pe un uti- cum la locul cuvenit.
o,»r noros. Vor ajutor mamei, cunoscind de ani, vor avea Înlocui aproape 1 300 MW ener nic lucrările de la C.E.T. | laj greu la I.L. Chişcădaga
ari temporare, gie electrică, în timp ce 2. Aici este sursa pentru
rat din nord- bine rosturile treburilor din tori vrednici, de toată buna funcţionare a între ca din sistemul energetic * se afla în executarea unei Rubrică realizată
ceaţă cu de- zootehnie. lauda. gului combinat, tot în 24 naţional, C.S. „Victoria" pedepse la locul de mun cu sprijinul
chiclură. (Me- La lei de harnică se do Î că. „Uitind" de angajamen- Inspectoratului
i serviciu ; P. de ore, înseamnă 528 MW. Călan să nu mai consume
vedeşte a li şi Lura Anca, N. TIRCOB J tul luat, s-a prezentat la judeţean de interne
Deci, combinatul ar putea energie electrică ci să asi
să-şi acopere nu numai gure cantităţi în plus.