Page 93 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 93

®B8t> -

                                                                                                            ASTĂZI SE DESCHID IN CAPITALĂ
                              PROLETARI DiM TOATE TARILE. UNlŢl-VĂ 1
                                                                                                     Lucrările Congresului

                                                                                                ştiinţei şi învăfâmîntuiui


                                                                                         Congresul  ştiinţei  şi  în-   majore  puse  de  partid  în   tămînt-producţie-cereetare
                                                                      AMUR KUViOOSSlt  văţămîntului,  ale  cărui  lu­  faţa  şcolii,  pentru  pregăti­  ştiinţifică  se  afirmă  drept  o
      S O C I A L I S M U L                                                            Capitala  patriei,  se  situea­  fecţionarea  forţei  de  mun­  nanţă  în  acţiunea  pentru
                                                                                                                                             structură  de  înaltă  rezo­
                                                                                                                  rea tineretului, pentru per­
                                                                                       crări  se  deschid  astăzi,  în
                                                                                                                                             formarea  tinerei  generaţii
                                                                                       ză  printre  evenimentele  de
                                                                                                                  că.  Programele  de  cerceta­
                                                                                       largă  rezonanţă  ale  vieţii
                                                                                                                      ştiinţifică,
                                                                                                                                             de  constructori  ai  patriei.
                                                                                                                  re
                                                                                                                                 dezvoltare
                                                                                       politice  şi  social-cullurale.
                                                                                                                  a  progresului  tehnic,  cele
                                                                                       printre  valoroasele  iniţia­  tehnologică  şi  introducere   O  contribuţie  determinantă
                                                                                                                                             în  cercetarea  ştiinţifică  ro­
         ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C                                tive  ale  partidului  nostru,   privind  asigurarea  forţei   mânească  o  reprezintă  o-
                                                                                       ale  secretarului  său  gene­  de  muncă,  de  perfecţionare   pera  fundamentală  în  do­
           I   A L   C O N S I L I U L U I   P O P U L A R   J U D E                   ral,   .tovarăşul   Nicolae   a  învăţămîntului  şi  a  ca­  meniul  chimiei  a  tovarăşei
                                                                                       Ceauşescu,  sub  a  cărui  în­  drelor  didactice,  ce  vor  fi   academician  doctor  inginer
                                                                                       ţeleaptă  conducere  ştiinţa   adoptate  în  acest  mare  fo­  Elena  Ceauşescu,  savant
                                                                                       a  cunoscut,  în  epoca  de   rum,  se  vor  răsfrînge  po­  de  renume  internaţional,
         Anul XXXVII, nr. 8 721     JOI, 28 NOIEMBRIE 1985      4 pagini - 50 bani     mari  înfăptuiri  care  a  tre­  zitiv  asupra  tuturor  struc­  cu  contribuţii  valoroase  în
                                                                                       cut  de  la  Congresul  al   turilor  vieţii  noastre  pre­  organizarea  întregii  vieţi
                                                                                       IX-lea,  o  afirmare  fără   zente şi viitoare.      ştiinţifice.   în   înflorirea
                                                                                       precedent.                  în  epoca  ce  poartă  em­  ştiinţei şi culturii.
                  în spiritul cuvîntârii tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
                                                                                        înaltul  forum  va  dezba­  blematic  numele  ctitoru­  Delegaţii  hunedoreni  la
                                                                                       te  modul  în  care  s-a  rea­  lui  ei  —  Epoca  Nicolae
                     la Plenara C.C. al P.C.R, din 13-14 noiembrie a.c.                                                                     marele  forum  au  mandatul
                                                                                       lizat  planul  de  cercetare   Ceauşescu  —  învăţămîntul   ferm  al  cadrelor  didactice
                                                                                       ştiinţifică   în   cincinalul   şi  ştiinţa  şi-au  cîştigat  un   din  cele  peste  740  de  uni­
                                                                                       1981—1985, sarcinile ce re­  nou  statut.  angajîndu-se   tăţi  şcolare  de  toate  grade­
           Industria carboniferă - la cote                                             vin  ştiinţei  pentru  înfăp­  în  marele  efort  al  progre­  le  —  de  la  învăţămîntul
                                                                                       tuirea  hotărîrilor  Congre­
                                                                                                                  sului şi bunăstării materia­
                                                                                                                                            preşcolar  la  cel  tehnic  su­
                                                                                       sului  al  XlII-lea  al  P.C.R.   le  şi  spirituale  în  dubla  lor
                                                                                       privind  dezvoltarea  tehno­  calitate  :  de  autentice  for­  perior  —,  al  cercetători­
      superioare               cantitative si calitative                               logică  şi  introducerea  pro­  ţe  de  producte  şi.  în  ace­  lor  şi  oamenilor  de  ştiin­
                                                                                       gresului  tehnic,  precum  şi
                                                                                                                  laşi  timp,  de  componente
                                                                                                                                            ţă care-şi desfăşoară acti-
                                                                                       activitatea  desfăşurată  în   ale  formării  personalităţii
       intr-o  perioadă  de  con­  dernizarea  —  la  indicaţia  ex­  le,  a  ordinii  şi  disciplinei  în   domeniul  educaţiei  şi  în-   umane,  ale  pregătirii  forţei
      vulsii   economice   pe   plan   presă  a  tovarăşului  Nicolae   muncă.         văţămîntului, obiectivele  de muncă. Triada învă-     (Continuare în pag. a 3-a)
      mondial,  cind  materiile  pri­  Ceauşescu  —  a  întreprinderii   Acţionînd  în  spiritul  aces­
      me  şi  resursele  energetice   de utilaj minier Petroşani.  tor  obiective  şi  exigenţe,  al
      sînt  tot  mai  puţine  şi  tot  mai   Ca  urmare  a  politicii  con­  îndemnurilor   şi   indicaţiilor
      scumpe,  cărbunele  şi-a  re-   secvente  a  partidului  şi  sta­  date  minerilor  Văii  Jiului,  mi­
      dobîndit  marea  valoare  şi   tului  nostru,  de  amplificare   nerilor   ţării,  de  secretarul
      însemnătate   în   complexul   neîntreruptă   a   capacităţilor   general  al  partidului,  minele
      angrenaj  economico-social  al   de   producţie,   a   acţiunilor   Paroşeni  şi  Lonea  îşi  depă­
      multor ţări.               întreprinse  şi  măsurilor  stabi­  şesc  constant  prevederile  de
       Şi  în  ţara  noastră,  prin   lite  în  acest  sens,  mina  Lu-   plan,  înregistrînd  împreună,
      gindirea   clarvăzătoare,   de   peni a devenit cea mai ma-  la zi, un spor de producţie
      profundă   analiză   ştiinţifică
      şi  prospectivă,  a  secretaru­
      lui  general  al  partidului,  pre­
      şedintele  Republicii,  tovară­
      şul  Nicolae  Ceauşescu,  in­
      dustriei  carbonifere  i  s-a  a-
      cordat,  în  ultimii  ani,  o  a-   re  unitate  extractivă  de  căr­  de  peste  26  000  tone  cărbu­
      tenţie cu totul deosebită.  bune  cocsificabil  din  ţară,   ne.  De  asemenea,  multe  sec­
        Vechea  vatră  de  cărbune   mina  Paroşeni  —  cea  mai   toare  şi  brigăzi  au  raportat
      a  Văii  Jiului  a  beneficiat   mecanizată  întreprindere  din   deja   îndeplinirea   planului
      din  plin  de  asemenea  avan­  Valea  Jiului,  minele  Petrila,   cincinal  şi  planului  anual,
      taje  tehnice,  materiale  şi  so­  Lonea  şi  Vulcan  —  purtă­  toţi  minerii  Văii  Jiului  fiind
      ciale,  ceea  ce  a  determinat   toare  la  înalt  nivel  ale  pro­  hotărîţi  să-şi  amplifice  stră­
      ca  fiecare  întreprindere  să-şi   gresului  tehnic,  pe  baza  că­  daniile  în  muncă,  să  extra­
      sporească  an  de  an  capaci­  ruia  extrag  în  fiecare  zi  mari   gă  cantităţi  sporite  de  căr­
      tatea  de  producţie,  să  ex­  cantităţi  de  cărbune  energe­  bune  eneigetic  şi  cocsifica­
      tragă  cantităţi  continuu  cres-   tic.              bil.                                                                               In  gospodăria  de  cărbu­
      cinde  de  cărbune  cocsifica-   Avînd  în  vedere  necesită­  Referindu-se  din  nou  la   Preocupări  stăruitoare  pentru             ne  a  termocentralei  de  Ia
      bil  şi  energetic,  munca  mi­  ţile  crescînde  ale  economiei   imperativul  dezvoltării  bazei                                      iVîintia,  modernele  instala­
      nerilor  devenind  mai  uşoară,   naţionale  de  cărbune  ener­  de  materii  prime  şi  resurse                                        ţii  de  descărcat  şi  preluat
                                                                                                                                              din  depozit  sînt  pregătite
      mai  sigură,  '  mai  spornică.   getic  şi  cocsificabil,  trebuin­  energetice  în  1986,  în  în­  îndeplinirea măsurilor stabilite  pentru  a  înmagazina  mari
      Întreprinderile  miniere  au  fost   ţele  tot  mai  mari  de  ener­  treg  cincinalul  viitor,  la  re­                                cantităţi  de  cărbune,  In  ve­
      şi  continuă  să  fie  dotate  cu   gie  electrică  —  îndeosebi  pe   centa  Plenară  a  C.C.  al                                      derea   asigurării   stocului
      utilaje,  instalaţii,  echipamen­  bază  de  cărbune  —,  la  in­  P.C.R.,   tovarăşul   Nicolae   Comuna  Baia  de  Criş   produse  agricole  la  fondul   pentru iarnă.
      te  şi  aparatură  de  nivel  teh­  dicaţia  conducerii  partidului,   Ceauşescu  releva  necesita­  are  un  aport  important  în   de  stat  şi  la  cel  de  auto-
      nic  şi  productivitate  tot  mai   personal  a  t o  v  a  r ă  ş  u  l u  i    tea  unor  măsuri  ferme  pen­  î nfăptu i rea prog ramului   aprovizionare  se  numără
      ridicate,  pregătirea  şi  stabi­  Nicolae  Ceauşescu,  a  fost   tru  realizarea  producţiei  de   judeţean  privind  autoc.on-   Sabin  Aron,  Ilie  Brezeniac,
      lizarea  forţei  de  muncă  se   elaborat  un  important  pro­  cărbune,  de  bună  calitate  şi,   ducerea  şi  autoaproviziona-   Nicolae  David,  Oetavian
      află   permanent   în   atenţia   gram  de  măsuri  vizînd  com­  îndeosebi,   a   programului   rea  teritorială.  în  acest  an,   Leucean,  Ioan  Filip,  An-   Acţionînd cu răspun- ^
      organelor  şi  ogpnizaţiilor  de   pletarea  efectivelor  de  mi­  pentru  cărbune  cocsificabil.   de  pildă,  comuna  a  predat   tim  Nandra,  Alexandru  Bc-   dere şi dăruire pentru ţ
      partid,  a  consiliilor  oamenilor   neri  pentru  subteran,  inten­  în  acest  context,  minerilor   la fondul de stat, numai  rău, Dima Faur, Ioan Oncu  realizarea sarcinilor ce I
      muncii  şi  comitetelor  sindi­  sificarea  pregătirii  profesio­  Văii  Jiului  le  revin  în  anul                                 1 i-au revenit din progra- J
      catelor,   iar   producţia   de   nale  şi  stabilizarea  acestora   următor  sarcini  extrem  de   ® AUTOCONDUCERE                      l mul judeţean dc dez- )
      maşini  şi  .utilaje  miniere  a   în  Valea  Jiului,  trecerea  la   mobilizatoare,   trebuind   să   AUTOAPROVIZIONARE TERITORIALĂ   voltare a horticulturii şi 4
      cunoscut  ritmuri  de  neimagi­  lucrul  în  program  continuu,   extragă  o  cantitate  de  căr­  în comuna Baia de Cris              din programul de auto- j
                                                                                                                                             conducere şi autoapro- 1
      nat, prin extinderea şi mo-  întărirea, sub toate aspecte-  bune  de  13,1  milioane  tone.                                          . vizionare teritorială, co- 4
                                                           Această  producţie  va  fi  rea­  din  gospodăriile  populaţiei,   şi  mulţi  alţii,  ce  înţeleg
                                                                                      aproape  90  tone  carne  de   îndatorirea  civică  a  locui­  ţ lectivul de muncă al A •
                                                           lizată,  în  principal,  pe  sea­  bovine,  9,8  tone  carne  de   torilor  satelor  de  a  contri­      I
                                                            ma   creşterii   productivităţii                                                l
                                                                                      porcine,  circa  3,5  tone  car­  bui  la  buna  aprovizionare
                                                            muncii  —  prin  planificarea  şi   ne  de  ovine,  1  025  hl  lap­  a  populaţiei  de  la  oraşe   CU  PLANUL
                                                            organizarea  temeinică  a  lu­  te  de  vacă  şi  de  oaie  şi   cu  produse  agroalirnenta­
          „De peste un an şi jumătate                       crului  pe  formaţii  şi  schim­  alte  produse  agricole.  La   re.  Aron  Medrea,  primarul   CINCINAL
                                                            buri,  folosirea  la  parametri
                                                                                      capitolul  carne,  planul  pe
                                                                                                                 comunei, sublinia ;
                                                                                                                       Comitetul
                                                                                                                   —
                                                                                                                                  comunal
              aşteptăm grupul nr. 1“                        optimi  a  utilajelor  şi  insta­  1985  este  deja  realizat  şi   de  partid  şi  consiliul  popu­  \ ÎNDEPLINIT
                                                                                      depăşit.  Printre  cetăţenii,
                                                            laţiilor  din  dotare,  utilizarea
                                                            integrală,  raţională  a  forţei   de  altfel  foarte  numeroşi,   lar  consideră  sporirea  con­  | A.E.S.C.H, DEVA
                                                                                      ce  au  o  contribuţie  însem­
                                                                                                                 tinuă  a  participării  locali­
       Pină   să   ajungem   la   maistrului principal specia­  de muncă şi timpului efec-  nată  la  realizarea  planu­  tăţii  noastre  la  înfăptuirea
      C.E.T.  3,  am  trecut  prin   list Corneliu Cozmescu.                          lui  dezvoltării  economico-   autoconducerii  şi  autoapro-   l sociaţiei economice de
                                                                                                                                                    ------------- :—7
      adevăraţi  nori  de  aburi,   —  Cită  energie  electrică                       socîale  în  profil  teritorial   vizionării   teritoriale   ca   ) stat şi cooperatiste lior-
      am  călcat  prin  nenumărate   produceţi acum ?                                                            una  dintre  cele  mai  impor­  j  ţicole Deva raportează
      bălţi  cu  apă  rece  şi  fier­  —  Priviţi  :  grupul  nr.  2   (Continuare in pag. a 2-a)  cu privire la predarea de  tante  atribuţii  ale  activită­  l  îndeplinirea şi depăşirea
      binte.  Această  risipă  crasă   funcţionează  cu  5  MWh.                                                 ţii  lor.  Intîi  de  toate  se   1   prevederilor planului
      este într-un fel generală,  Constant.                                                                      caută  şi  se  reuşeşte  să  se   cincinal. Fermele din
                                                                Recepţia preliminară a şoselei modernizate       cunoască  foarte  bine  situa­  l cadrul asociaţiei au ob-
         Reporter în post fix Ia centralele electrotermice           Sîntămăria-Orlea — Rîu de Mori              ţia  economică  a-  fiecărei   ’ ţinut şi predat supli­
                    ale C.S. „Victoria" Călan                                                                    gospodării  ţărăneşti.  Acest   mentar peste 2 000 tone
                                                                Ieri  a  avut  loc  recepţia  preliminară  a  şoselei  mo­  lucru  se  realizează  prin   ) legume, din care mal
      dar  cea  mai  marc  se  pe­  —  Dar ce putere energe­  dernizate  Sîntămăria-Orlea  —  Rîu  dc  Mori,  obiectiv   deplasările  zilnice  ale  lu-   mult de 1400 tone aU
      trece  zi  şi  noapte  la  sec­  tică instalată are C.E.T. 3 ?  deosebit  de  important  ce  va  reduce  cu  25  la  sută   TRAIAN BONDOR  j fost livrate în plus în
      ţiile  :  a  Il-a  furnale,  chi­  —  Două  grupuri  a  cîte   distanţele  de  transport  tehnologic  pentru  şantierele             ] acest an. în acelaşi timp,
      mică,  semicocserie,  aglo-   12 MW fiecare.           de  execuţie  a  hidrocentralei  Rîu  Mare-Retezat  şi  a                      ! s-au înregistrat realizări
      merator...  Deci,  abur  teh­  —  Şi produceţi 5...    salbei  de  uzine  hidroenergetice  în  aval  de  la  Clopo-   (Continuare în pag. a 3-a)  \ meritorii la indicatorii
      nologic  şi  apă  fierbinte,   —  Dar  grupul  nr.  1  nu   tiva pînă la Haţeg.                                                       ţ dc eficienţă,
                                                                Noul  drum  —  investiţie  a  Direcţiei  judeţene  de
      produse  cu  mari  cheltuieli   este  în  funcţiune.  N-a  fost   drumuri  şi  poduri,  executată  la  înalt  nivel  calitativ        î  De  menţionat  că  lu-
                                                                                                                                            1 crătorii din fermele a-
      se  risipesc.  Atunci  sînt  o-   niciodată...                                                                 în ziarul de azi :     I
                                  —  Grupul  nr.  1  —  in­  de  Antrepriza  de  construcţii  hidroenergetice  Rîu  Ma­                       sociaţiei au pregătit te-
      portune  întrebările  pe  care   tervine   inginerul   Virgil   re-Retezat  —,  realizat  cu  îmbrăcăminte  de  beton,  are           ţ  meinic  şl  bazele  rccol-
      le  adresăm  şefilor  acestor   Moroşan,  şeful  comparti­  o  lungime  de  15  km,  este  situat  pe  malul  drept  al   •  Aportul  huncdorc-   t tei din primul an al cln-
      secţii  :  Cum  aţi  finalizat   mentului  energetic  —  este   Rîului  Mare,  iar  prin  bretelele  ce  se  vor  executa   nilor  la  pregătirea   ) cinalului viitor, ceea ce
                                                             peste  barajele  hidrocentralelor  va  asigura  mai  multe
                                                                                                                                            \ constituie o garanţie că
      pregătirile  pentru  iarnă  ?   gata  de  peste  un  an  şi  ju­                                               Marii Adunări de la
                                mătate,  A.M.R.C  T.  Hune­  legături  directe,  eliminînd  rutele  ocolitoare,  cu  dra­  Alba Iulia       4 şi în continuare asocia-
      Ce  etanşeizări  la  instalaţii   doara—Nord  a  făcut  totul   mul naţional Haţeg — Caransebeş (D.N. 68 D).                            ţia îşi va aduce o con-
      aţi  făcut  ?  Şi  vă  plîngeţi   aici pentru a-1 pune în  Totodată,  noul  drum  facilitează  transportul  între   •  Activităţi  politico-   1 tribuţle tot mal însem- 4
      zilnic  că  nu  există  abur                           localităţile  situate  pe  malul  drept  al  RîuJui  Mare  şi   educative desfăşu­  nată la aprovizionarea
                                           GH. I. NEGREA     pune  mai  bine  în  valoare  patrimoniul  turistic  al  ma­  rate de sindicate
      destul, nu este apă caldă.                                                                                                              populaţiei cu legume şi
                                                             sivului  Retezat  care  are  acum  o  legătură  directă  şi
            Am ajuns la C.E.T. 3.                            scurtă eu zona Haţeg — Sîntămăria-Orlef*.             •  Carnet cultural         fructe.
        Adresăm prima întrebare  (Continuare in pag. a 3-a)
   88   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98