Page 94 - Drumul_socialismului_1985_11
P. 94
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 721 • J
\
„Sînt necesare, de asemenea, măsuri
ţ ferme în domeniul minier, pentru realizarea
( producţiei de cărbune, de bună calitate".
20,00 Telcjurr
NICOLAE CEAUŞESCU, 20,30 Ştiinţa
(Din cuvîntarea la Plenara C.C. al tricc a
economi
P.C.R. din 13—14 noiembrie a.c.) 20,43 67 de ai
rirea st
nai ur
(color)
Secretele bunelor rezultate - oamenii si tehnica Argumentul hărniciei - plus 10000 tone cărbune '21,03 Un part:
I o sing
Spectaci
7 } zlcal-coi
Creaţie sută la sută a „E- După cum ne spunea ing. O cifră rotundă la mina 12 461, producţia netă cu
pocii Nicolae Ceauşescu", I.M. Paroşeni loan Beserman, directorul Lonea — 10 000. Unindu-şi I.M. Lonea 4,8 la sută, producţia glo 21,40 'i -Clcjurr
inaugurată de însuşi secre • Port-drapel al meca întreprinderii, de 18 ani în forţele pentru a înfăptui pe • Zilnic .— creşte sporul bală cu 4,6 la sută, preţul
tarul general al partidului, nizării acest colectiv şi de 32 în deplin sarcinile puse de de producţie de cost la o tonă de cărbu
în luna septembrie 1966, în • Anul XX — cea mai mineritul Văii Jiului, secre partid în faţa tuturor mine • Sectorul IV — cu pla ne extras a fost mai mic cu
treprinderea minieră Paroşeni mare producţie de căr tele acestor frumoase reali rilor ţării, în zilele trecute nul cincinal îndeplinit 27,4 lei, a obţinut economii
a parcurs etape dinamice de bune zări sînt oamenii minei — din acest an, din abatajele • Prestarea posturilor în la consumurile specifice, a
dezvoltare, fiind azi una • Chemarea la întrece priceperea, hărnicia şi con de la Lonea, cele 42 de bri cărbune — „cheia" depăşit beneficiul cu 12 800
dintre unităţile carbonifere re — onorată exemplar ştiinciozitatea lor în muncă, găzi ale minei au extras şi succesului lei, productivitatea pe între BUCUREŞ'l
dioprogramu
importante şi fruntaşe ale • Recordurile au viaţă modul serios de angajare, expediat spre termocentra • Accent pe asigurarea prindere cu 72 kg cărbune. 7.00 Radiojn
Văii Jiului şi ale ţării. scurtă. , conlucrare, întrajutorare, do lele judeţului — Mintia şi liniei de front. Alt exemplu: în urmă cu Sarcinii şi ni
Prin grija consecventă a rinţa lor de perfecţionare Paroşeni — spre alţi benefi trei zile, sectorul IV, condus onoare. Răsj
conducerii partidului, perso roşeni îşi onorează exemplar profesională şi de stabiliza ciari, suplimentar planului, Ies că trebuie extrase can de maistrul Aurel Nelepcu, mirilor t o i
Nicolae Ceai
nal a tovarăşului Nicolae chemarea la întrecere. re la mină, pe formaţii şi peste 10 000 tone de cărbu tităţi sporite de cărbune — a raportat îndeplinirea pla deplinim ini
Ceauşescu, pentru dezvolta în acest an, al XX-lea de schimburi. ne. Un răspuns practic, con sublinia inginerul Viorel nului cincinal : „Lucrăm in pe 1985, să
rea acestui sector primar al existenţă a minei, ei vor ex — Am reuşit, în ultima vre cludent al celor 2 600 de Boantă, directorul întreprin tr-un abataj frontal cu sus meinic plani
tor; 8,00 Re
economiei noastre naţionale, trage cea mai mare canti me — spunea interlocutorul mineri din această zonă, la derii. Am pus şi punem ac ţinere individuală, din care 8,10 Curierul
pentru mecanizarea lucrări tate de cărbune de pînă — să rezolvăm o serie de chemarea adresată de secre centul pe asigurarea liniei am extras peste plan în a- 9.00 Buletin
lor miniere şi creşterea pro acum, de 975 000 tone. probleme tehnice în abataje, tarul general al partidului, de front active superioare cest an 6000 tone cărbune Răspundem t
10.00 Bulet
ducţiei de cărbune, I.M. Pa în perioada care a tre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, faţă de plan, extinderea a- — spunea brigadierul Florea 10,03 Solişti
roşeni a fost dotată cn de să ne adaptăm programu de a extrage cit mai mult batajelor cu capacităţi mă Anton, din cadrul acestui sec laureate In 1
cut din acest an, minerii din lui continuu de lucru în sub cărbune. ţional „Cînt
an cu noi şi moderne uti Paroşeni au realizat peste rite de producţie, utilizarea tor. Pentru a creşte produc niei“; 10,30
laje, instalaţii, echipamente, prevederile de plan 16 000 teran, să asigurăm o con — Această depăşire, care tehnologiilor de lucru adec tivitatea, introducem o nouă rale; 11,00
cdaptate la condiţiile de ză- tone de cărbune, situîndu-se ducere şi o asistenţă tehni va fi amplificată cu fiecare vate zăcămîntului nostru, tehnologie — cu tavan de re ştiri; 11,05 :
Soarelui; 11
cămînt specifice, ajungînd pe primul loc între minerii că temeinice şi responsabile nouă zi de muncă, se dato plasarea optimă a fronturilor zistenţă. Pînă Ia finele anu te; 12,00 Bul
una dintre cele mai mecani Văii Jiului şi pe locul al la nivelul fiecărei formaţii rează în primul rînd oame şi folosirea cit mai eficientă lui vom mai da încă 1000 12.05 Din coi
rului; 12,15
zate mine ale Văii Jiului. Do lll-lea, pe 10 luni, între u- nilor din abataje, care s-au a forţei de muncă. Deci, tone în plus". „Eu i-am che nico-ştlinţifi<
tarea sa tehnică se cifrează nităţile carbonifere ale ţării. şi pe fiecare schimb, mobilizat mai bine, au înţe- printr-o activitate atent plani mat în acest ,an la întrece premieră ra
la peste 1,5 miliarde lei. Plusuri mai mari au sectoa ficată şi coordonată, ne-am re pe toţi frontaliştii din De la 1 ia
Prin rezultatele bune obţi rele I — 34 000 tone şi III — creat condiţii optime de lu Vale — a completat brigadie univers 20;
de ştiri; 16.
nute în 1984, colectivul I.M. 18 000 tone. De menţionat j M I N E R I ! cru, vom extrage, în conti rul Grigore Mîndruţ, tot de Împlinire —
Paroşeni s-a situat pe locul că 10 brigăzi şi-au îndepli nuare, în mod ritmic, cărbu la sectorul IV. Şi, în mod si şoară nâi
I în întrecerea socialistă din nit sarcinile de plan pe cin Ţara are nevoie de cărbune mai mult şi ne peste prevederile de gur, la cele 5 000 tone pe Radio, .a
16.55 S—tul
sectorul extracţiei cărbune cinal. Sînt formaţiile condu * mai bun ! plan. care le-am extras de la în 17.00 Bule
lui, fiind distins cu „Ordinul se de Ferenc Fazakaş, Con „Secretul" succeselor la ceputul anului peste preve 17.05 Politii
Muncii" clasa I. Totodată, i stantin Ciobănoiu, Gavrilă Depuneţi toate eforturile pentru a-l asi- Lonea, dacă poate fi vorba deri, împreună cu ortacii mei, 17,35 Te ap;
patria
mea
s-a acordat cinstea de a che Meszaroş, loan Bongioiu, A- j gura ! de aşa ceva, trebuie căutat vom adăuga şi altele. Tre muzical: 18.
ma la întrecere, în acest an, lexandru Laszlo, loan Cibea, în abataje. „învăţînd de la buie I". Hi : * Radii
toate colectivele similare din Ion Daniel, Nicolae Huluţâ, De cantitatea şi calitatea cărbunelui ex- alte mine, preluind tot ce — In aceste zile de sfîrşit vi«ta interna
19.00 Amfitc
ţară. Petru Zlăgneanu, Geza Kal- I tras depinde producţia de energie electrică este bun — arăta loan Che- de an şi de cincinal — con ţii — emisii
Hotărîţi să' înfăptuiască man. | şi de cocs, buna desfăşurare a activităţii în recheş, inginerul' şef al uni chidea tovarăşul Mie Tirean, 20.00 Radioju
Bestia dv. :
neabătut îndemnurile şi re Şi două recorduri absolu tăţii —, minerii noştri s-au secretar adjunct cu proble tr-o oră: 2
străduit să muncească în aşa
comandările secretarului ge te din existenţa unităţii: în î toate sectoarele economico-sociale. fel incit şi alţii să aibă ce me organizatorice al comi muzicală; 2:
neral al partidului, tovarăşul 20 noiembrie a.c., a fost ex | Uniţi-vă toate eforturile în abataje, mo- tetului de partid — sîntem letln ti*' s*i'
Nicolae Ceauşescu, Minerul trasă cea mai mare produc invăţa şi prelua de la ei". puternic mobilizaţi, angajaţi
de Onoare al ţării — de a ţie zilnică de cărbune - I bilizaţi-vâ exemplar în muncă, pentru a ex- Şi au ! Pe 10 luni, I.M. Lo cu toate forţele pentru a ex
extrage cantităţi continuu 4014 tone —, iar în 21 noiem ! trage cît mai mult cărbune ! nea şi-a depăşit numărul de trage ritmic cărbune tot moi
sporite de cărbune pentru brie au fost realizate 4023 posturi planificat în abataje mult şi mai bun pentru ter
ţpră —, minerii de la Pa- tone. cu 16 912, în cărbune cu mocentrale.
DEVA :
victorie (Pa
ţe (Arta); 1
Industria carboniferă Masca de a
— sala A)i;
viaţă (Mode
Toată lume
— seriile I-
(Urmare din pag. 1) vederea asigurării liniei ac Aventurile
tive de front, precum şi pe wyer * Mc
tiv de lucru, promovarea u- îmbunătăţirea aprovizionării indianul (A
nor tehnologii de lucru de tehnico-materiale şi a acti ŞANI : Mar
Amu
rin
înalt randament etc. -, dar vităţii de transport al cărbu (U .); I
şi prin dezvoltarea capaci nelui din subteran la supra gini <7 Noi
tăţilor de producţie existen faţă, pe perfecţionarea şi PENI: Picii
VULCAN :
te şi deschiderea altora noi, stabilizarea forţei de muncă, (Luceafărul)
cum sînt cele de la Lupeni- pe întărirea ordinii şi disci liţia intervii
PETRILA:
sud şi Valea de Brazi, ca să plinei în toate formaţiile, pe spun adio
le numim doar pe cele mai toate schimburile, la toate URICANI: i
importante. nivelurile de organizare, con bunării (Rei
încheind un an şi un cin ducere şi acţiune în produc Incendiu la
(Steaua roţ
cinal, minerii Văii Jiului au ţie. BARZA: R;
(Minerul); : i
obligaţia de a pregăti cît Experienţa a dovedit că pirea fecioa
mai temeinic condiţiile de acolo unde se munceşte în Stele de la:
acest mod, rezultatele bune GEOAGIU-I
realizare a producţiilor pla de oraş (C
nificate în noul an şi cinci nu întîrzie. Şi de asemenea ră); HAŢE'
nal, cu accent major pe in rezultate în mineritul Văii Brigada condusă de Ion Boteanu este una dintre cele 10 din cadrul sectorului IV ai I.M. Lonea, care a raportat, lectronic (D
tensificarea lucrărilor de Jiului este nevoie acum mai la începutul acestei săptămîni, îndeplinirea planului cincinal. Un şerif
CALAN:
pregătiri şi deschideri, în mult ca oricind ! (Casa de ci)
RIA: Cin
(Mureşul) ; j
g| Ne-am aflat la orele amplă campanie în scopul racr contra
amiezii în sala de apel a Prin măsuri ferme, prin autoexigenţă - climat fertil de lucru redresării producţiei. Une mina).
minei Paroşeni. Schimbul le brigăzi au fost desfiin
II se pregătea să intre în sigură şi fermă a efective Nicolae Golea, preşedintele crea greutăţi, s-au anga ţate, iar efectivul redistri
şut. Maiştrii făceau ponta- Cum se ştie, buna orga lor pe posturi, urmărirea comitetului sindicatului din jat... buit. Cel mai recent exem
jul. dădeau ultimele lămu nizare este un element severă a îndeplinirii sar întreprindere. O problemă — Cum vă numiţi ? plu: formaţia lui Costache
riri pentru noua zi de mun hotărîtor al desfăşurării op cinilor zilnice, implicarea importantă este întărirea — Ion Prorociuc, miner Diaconescu, de la sectorul Timpul p
că. Nu s-au înregistrat ab time a producţiei, al rea temeinică şi eficientă a ca ordinii şi disciplinei la toa In brigada lui Grigore Mîn V. Subinginerul Constantin azi, 28 no
senţe nemotivate. lizării sarcinilor de plan. drelor tehnico-inginereşti te locurile de muncă şi la druţ; din octombrie. Am Cerna, şeful adjunct al a- Vremea
„Acestui aspect noi îi dăm
cestui sector, sublinia că
— Nu, n-am lichidat încă toată atenţia, pe fiecare în activitatea efectivă de avut nouă nemotivate şi prin măsurile luate s-a in cu cerul te
Pe alocuri
absenţele nemotivate — ne schimb, spunea Vasile Co- extracţie a cărbunelui şi toate nivelurile, eliminarea fostul meu şef de brigadă, stalat un climat dc muncă cipitaţii sic
spunea Constantin Matei, jocaru, unul dintre cei mai luarea operativă a măsuri absenţelor nemotivate. Con Andrei Antal, m-a... pus pe sănătos, propice îndeplini de ninsoi
secretarul comitetului de buni şefi de brigadă ai lor care se impun în e- siliul oamenilor muncii, co liber. Am găsit înţelegere rii planului. ploaie şi t
condiţii de
partid al unităţii. Deşi am minei. Noi ne aprovizionăm ventuale situaţii critice — mitetele de partid, sindi la conducere. Am fost dat va sufla mc
făcut progrese însemnate cu materiale şi tot noi e- acestea cred eu că sînt ar cat şi ale U.T.C. acţionea într-o brigadă bună. Nu întărirea ordinii şi dis şl nord-est
în acest sens. mai avem vacuăm la ziuă utilajele mai absentez. ciplinei, creşterea răspun rile vor fi
totuşi de luptat pentru îm defecte sau piesele de Tiberiu Silaghi, Dan Vi derii personalului pentru nimele ini
grade, iar i
bunătăţirea coeficientului schimb uzate, noi întreţi zitiu, Ion Pavel, Petru înfăptuirea sarcinilor tra 0 şl 3 gra
de prezenţă la şut şi pen nem căile de acces şi efec Barb, Viorel Sfetcu şi alţii sate, extragerea zilnică a local se vc
tru folosirea integrală a tuăm unele reparaţii, noi nu s-au ţinut insă de cu- cantităţii de cărbune pre ţă, care 1:
ne chiciuri
văzute, sînt pentru colecti
timpului efectiv de lucru urmărim ca utilajele şi gumentele bunelor rezulta ză permanent, iau măsuri vînt, au absentat din nou, vul minei Lonea cerinţe
La munţi
în subteran, pentru întă transportul să funcţioneze te pe care le-a obţinut şi în acest sens. Acum sîn dar... pentru ultima dată. de maximă însemnătate, şi închisă,
rirea ordinii şi disciplinei normal, să putem trimite în acest an sectorul I, pe tem pe drumul cel bun. întreprinderea le-a desfă cărora li se acordă aten rit. Vor
personalului, de deservire la suprafaţă cît mai mult care-1 conduc, îndeplinin- Numărul absentomanilor a cut contractul de muncă. ţia cuvenită. slabe. V:
şi întreţinere, pentru creş cărbune". du-şi deja prevederile de scăzut simţitor". Nu se mai admite nici o moderat di:
est cu In1
terea răspunderii în apro — Adevărul este că la plan pe acest an cu o lună „Judecata muncitoreas- abatere. Toate brigăzile pînă la 4C
vizionarea locurilor de mina noastră s-a întronat şi 10 zile mai devreme. că“ este aspră, neiertătoa trebuie să extragă ritmic Pagină realizată de va semnal;
rară asoci
muncă şi gospodărirea destul de serios disciplina gfg „Dacă rezultatele mi re, eficientă. în noiembrie cărbunele planificat, să nere de c
chibzuită a materialelor şi muncii, ordinea, buna or nei Lonea sînt bune, nu în s-a discutat cu mulţi din- respecte indicatorul de ca DUMITRU GHEONEA izolat va
pieselor de schimb şi în ac ganizare, colaborarea — a- seamnă că aici nu mai sînt trei aceia care au absentat litate, să obţină economii. şi LIVIU BRA1CA teorolog
tivitatea de reparaţii şi re precia Remus Becuş, şeful multe probleme de rezolvat nemotivat. Au dat decla La sectoarele sub plan este Vrasgyak
vizii ale utilajelor. sectorului I. Programarea — era de părere tovai'ăşul raţii scrise că nu vor mai în curs de desfăşurare o