Page 95 - Drumul_socialismului_1985_11

Dl, 28 NOIEMBRIE 1985 rag. 3

Aportul hunedoreniior la pregătirea Activităţi politico-educative I • La Luncoiu dc Jos s-a S
i încheiat Săptămîna cultu-
msm desfăşurate de sindicate l ral-cducativă „ECOURI ZA-
iarii Adunări de la Alba Iulie / RANDENE", manifestare
I educaţională complexă, or-
© „Acţiunile întreprinse lificare, maiştri, cadre teh­ / ganizată de Consiliul co-
i la 7 noiembrie 1918 la De­ Marea Adunare Naţională, de comitetul sindicatului nice, activul sindical din V munal de educaţie politică
i şi cultură sociaiistă. Evc-
■ forţă mo- în toamna anului 1918, pentru mobilizarea oame­ oraş. ■ ) niment deosebit în viaţa
progresului după î-Qstirea declaraţiei va se creează consiliul na­ pregătirea adunărilor locale nilor muncii la realizarea • Oameni ai muncii şi i spirituală a comunei, săp-
J-social de autodeterminare a po­ ţional român, sub condu­ pentru semnarea adeziuni­ programului de întreţine­ activul sindicatului de la 1 tămîna a programat ac-»
ilc la fău- porului român în parla­ cerea dr. Virgil Olariu, dr. lor de unire şi mobilizare l ţinui vizind diverse as-
;ului naţio-, mentul Ungariei, au loc in­ Petru Groza, dr. Iustin Pop a unui număr mare de lo­ re şi reparaţii, asimilarea întreprinderea de tricotaje I poete ale muncii educaţio-
ar român pieselor de schimb şi sub- Petroşani au fost prezenţi l naic. Dintre acestea men-
tense consultări între mem­ şi Moise Savu. cuitori pentru a participa 1 ţionăm: dezbaterea „Tinc-
brii de frunte ai Partidului La chemarea Consiliului la Adunarea populară de ansamblelor". Aceasta a la o nouă activitate iniţia­ l rolul nostru în faţa pro-
, un popor, fost tema consfătuirii ini­ tă de comitetul sindicatu­
ră voinţă, [Naţional Român şi repre­ Naţional Român Central la Alba Iulia. I • blemelor contemporane",
„Cunoaş-
juridic
dialogul
literar-mu- zentanţii socialiştilor ro­ de la Arad şi ale consilii­ în perioada 23—28 no­ ţiate de sindicatul de la lui sub genericul „Colocvii / terea şi respectarea legi-
grafic (co- mâni din Transilvania. Se lor naţionale din Deva, iembrie 1918 s-au ţinut a- întreprinderea antrepriză de istorie". Tema : „Secte­ 1 lor, a normelor eticii şi
r ^ de construcţii şi reparaţii le religioase — o plagă a / echităţii socialiste, indato-
!. 'v . . înfiinţează Consiliul Na­ Brad, Hunedoara şi Orăş­ duriări pentru desemnarea siderurgice Hunedoara. Âu societăţii". j rire a fiecărui cetăţean",
ţional Român Central la tie s-a accelerat procesul delegaţilor, pe raza jude­ participat activul sindical • „Concepţia Partidului i masa rotundă „Cinstea sl
Budapesta, în 31 octombrie de făurire a noilor organe ţului Hunedoara fiind aleşi Comunist Român, a secre­ J responsabilitatea de a fi CI
1918, care îşi mută apoi se­ de conducere în aşezările 153 delegaţi. O dată cu a- din unitate, muncitori frun­ tarului general, tovarăşul 1 membru al P.C.R.", con- ţ
taşi, cadre tehnico-ingine-
diul la Arad (2 noiembrie de pe raza judeţului Hune­ legerea lor, adunările popu­ reşti. Nicolae Ceauşescu, privind 1 sfătuirea „Sarcinile ce re- ti
l vin locuitorilor satelor re- »
1Q18). Constituirea lui a doara. lare, însufleţite de dorinţa o Consiliul orăşenesc al dezarmarea nucleară". Suiş 1 ieşite din documentele Con- l 1
marcat- începutul unei vas­ înfăptuirii idealului naţio­ l greşului al III-lea al con- J
te mişcări de organizare a nal, le-au acordat acestora sindicatelor Petrila a or­ acest generic, un impor­ 1 siliilor populare cu privi- |
Iz 6,00 Ra- ganizat la clubul din loca­ tant număr de oameni ai I re la autogospodărirea te- /
dimincţii ; potenţialului de luptă al 67 de ani de la împuternicirea de a vota, ritorială", ..Tribuna demo- I
ial ; 7,30 românilor din Transilvania, „în numele nostru şi al Co­ litate, o consfătuire cu te­ muncii de la întreprinde­ \ oraţiei", intihiirca brigăzii !
ajament de Banat, Crişana şi Mara­ făurirea statului piilor noştri unirea Tran­ ma : „Preocuparea sindica­ rea de utilaj minier Petro­ ştiinţifice cu cetăţenii. UI- •
nxinrt chc- telor şi consiliilor oameni­ şani au urmărit o expune­ ţ tima zi a programat un i
t r ă ş u 1 u i mureş. naţional unitar român silvaniei cu patria mamă lor muncii pentru recruta­ re organizată de comitetul i aplaudat spectacol al an- j
:scu, să In­ La puternicele acţiuni şi desăvîrşirea statului na­ ţ samblului folcloric „Doi- i
trai planul desfăşurate iau parte acti­ ţional unitar român"-. rea, calificarea şi perfec­ sindicatului din unitate. ( na Crişului" al Casei de 1
rcgătim tc- ţionarea pregătirii profe­ ) cultură Brad, întreceri I
anului vii- vă toate clasele, categorii­ Dorinţa de emancipare Delegaţiile oficiale înso­ sionale a oamenilor mun­ Rubrică realizată cu sprijinul 1 sportive şi horă ţărănească, f
ita presei ; le, stările sociale, inclusiv ţite de un mare număr de I I& SPECTACOLUL LAU- i
melodiilor ; cele din judeţul Hunedoa­ naţională a poporului ro­ locuitori din oraşe şi sate, cii". Au fost prezenţi res­ Consiliului judeţean l REAŢ1LOH. Căminul cullu- *
; ştiri; 9,05 mân, de unire a Transil­ gătiţi în straie de sărbă­ ponsabilii cursurilor de ca­ al sindicatelor I rai Gcoagiu a programat t
mltătoriior; ra, făcînd ca aceste eve­ vaniei cu România, acest l un spectacol al laureaţilor J
de ştiri ; nimente să fie adine dăl­ toare, cu steaguri tricolore ' care, prin inmînarea diplo- «
şi formaţii tuite în istoria şi conştiin­ act istoric de o asemenea au pornit spre oraşul uni­ V melor oferite cc'or mal /
îtivalul na­ importanţă, nu putea fi de- rii. Minerii din Valea Jiu­ 1 buni interpreţi amatori dc ţ
ra Boinâ- ţa poporului nostru. La în­ cît opera maselor largi Aşteptăm grupul nr. 1 1 Comisia naţională dc or- i
rmonii co- ceputul lunii noiembrie, se populare. De aceea, s-a ivit lui, în frunte cu preşedin­ i ganlzare a Festivalului na- j
uletin de creează consilii naţionale tele sindicatului, Iosif Ci- ) ţionai „Cîntarea Romăniei", f
devenit totodată un mo- V
item eopiii ideea unei adunări naţio­ ser, românii din Orăştie cu (Urmare* din pag. 1) ză, ci scurtarea lui, adu­ i a devrn
Publicita- române comitatense şi lo­ nale care să constituie ex­ ) mriil - în-
in de ştiri; cale care au trecut la or­ presia voinţei unanime de avocatul Aurel Vlad, cei cerea lui cît mai aproape.
iară lolclo- ganizarea vieţii politice şi din Haţeg cu dr. Victor funcţiune. Lucrări de exe­ — Revenim la ce ne
agazin teli- administrative prin crearea unire a poporului român. Bontescu, Hunedoara cu dr. cutat aici mai au însă doare : dacă nu merge gru­
12,45 Avan- La 20 noiembrie 1918, au Gheorghe Dubleşiu, Baia
a-tv. ; 13,00 gărzilor naţionale. I.A.M.S.A.T. şi „Electro­ pul nr. 1, cită energie e-
15,00 Club La 5 noiembrie 1918, a- fost publicate textul convo­ de Criş cu avocatul Nicolae tehnica" Bucureşti. Dar cu lectrică produceţi astăzi cu
,00 Buletin dunarea locuitorilor din o- cării Marii Adunări Naţio­ Robu. Documentele vre­ toate insistenţele nu vin să grupul nr. 2 — tovarăşe
Cîntec de nale de la Alba Iulia şi re­ mii relatează că din Deva, le execute, aşa cum vă Cozmcscu ? ^ cârcălură educaţională.
nuzică u- raşul Hunedoara, după a- \ S-au bucurat de Înalta •
tse-’ 16,25 lungarea reprezentanţilor gulamentul pentru alegerea .,1a adunarea din Alba Iu­ spuneam, de mai bine de — în jur de 140 MWh. , cinste, rod al dăruirii şi l
ic, jică-; statului austro-ungar, îşi deputaţilor. lia, ţinută la i Decembrie un an şi jumătate. — Cît aţi produs ieri, a- V talentului artiştilor ama- !
me,__.ului ; constituie noile organe ale La sfîrşitul lunii noiem­ 1918, pentru declararea u- — Cînd credeţi că va laltăieri ? ! tori, formaţia dc teatru, I
de ştiri ; ţ ansamblul de cintece şi
noastră ; [puterii — consiliul naţional brie 1918, activitatea Con­ nirii tuturor românilor şi produce totuşi energie e- — 153, 148... i dansuri, căluşcrii, taraful»
şi te cînt, Şi garda naţională română, siliului Naţional judeţean, realizarea idealului naţio- iectrică, cei 12 MW atît — Dar aţi avut şi zile ţ care în final au oferit un |
— program în aceeaşi zi, populaţia din a consiliilor de plăşi, oră­ - nai,-au participat 200' ce-: de necesari, şi acest grup ? mai slabe. Vedem aici 103, I aplaudat spectacol. I
Orele se- 1 ® OMAGIU LUI AVRAM II
rnal * Re­ Brad se întruneşte şi in­ şeneşti şi comunale, a in­ tăţeni români, sub condu­ — N-as .putea să vă spun. 115 MWh... ( IANCU" este genericul Săp- &
nală radio; staurează autorităţile ro­ stituţiilor şi organizaţiilor cerea lui dr. Francise Iîos- Depinde de cei care au — Scăderile acestea nu i tăminil cultural-educative »
rul tinere- mâneşti. La 7 noiembrie politice, culturale, econo­ su Longin, dr. Petru Gro­ răspunderi mari pentru ni se datorează numai l programată in perioada 25 i
• muzicală; mice, profesionale şi de za, dr. Virgil Olariu şi Va- pornirea grupului. Pentru nouă. Pierderile de abur 1 noiembrie — 1 decembrie *
al * Ca su- s-a întrunit adunarea româ­ l a.c., în comuna Baia de s
00 O zi in­ nilor diri Orăştie, care a altă natură, s-a axat cu sile Ianzu". că vor trebui făcute din tehnologic la secţiile pe Criş. Deschiderea a avut !
ii Nocturnă format consiliul şi garda precădere în direcţia ale­ nou probe,, unele piese mă care. le servim duc auto­ \ loc la Căminul cultural ţ
1--24.00 Bu- Prof. MARIA VIRTOPEANU mat la scăderea producţiei . din ţ'ebea cu simpozionul (
naţională din localitate. Tot gerii deputaţilor pentru gîndeşe că sînt gata uzate, ţ „Ţebca — vatră de istorie *
ruginite... de energie electrică în i milenară". Au prezentat ţi
' * mmm m s - ] comunicări: Nicolae Pan- *
La cazanul aflat în re­ grupul nostru — sesizează
paraţie găsim 15 lăcătuşi maistrul Ion Trocan, secre­ ţ tea — „Zarandul, ţinut de k
) istorie şi legendă", Aron *
Lucrările Congresului ştiinţei şi învăţămîntuiui şi sudori din echipa con­ tarul comitetului de partid i Medrca — „Comuna Baia fc
dusă de Ioan Gostian de
al secţiei. Reţineţi că nici
1 de Criş pc coordonatele :
la brigada..nr. 7 Călan a gazul de cocs nu se desul- 1 prezentului şi viitorului so-
umul spre l cialist", Nicolae Cristea — 7
t)Secven- (Urmare din pag. 1) noi produse şi tehnologii, obţinere a vatei minerale A.M.R.C.'pr Hunedoara— furează corespunzător, ceea 1 ..Tradiţii culturale în Ţara (
NEDOARA.-j automatizarea şi mecaniza­ din zgură lichidă de fur­ . Nord. ;• . . ce duce la spargeri de ţevi t Zarandului", Glieorghe To- «
nt (Modem, nal, în asimilarea a peste o : — : Care .este . .termenul în cazane, opriri şi avarii, ma — „Realizări obţinute ţ
îdeţi ca-n ; vitatea în institutele şi rea lucrărilor, creşterea la scăderea randamentului \ de locuitorii satului Ţe- i
-f— sala B); marile unităţi economice productivităţii muncii şi re­ 100,‘ mărci de oţeluri desti­ j de: finalizare a lucrărilor, ! bea in E p o c a Nicolae ţ
aste a mea din judeţ, de a raporta re­ ducerea consumurilor spe­ nate industriilor de vîrf ale pentru repunerea, cît mai cazanului. De aceea a- I Ceauşescu". în continuare, l
n V
(Flacăra) ; economiei naţionale etc. grabnică a cazanului în firrif că pentru a pro­ , participanţii ta simpozion ?
Tom Sa- zultatele meritorii dobîn- cifice, îmbunătăţirea cali­ duce mai multă ener­ ţ au vizitat secţia de istor’e
:ea lui Joe dite în acest cincinal în tăţii produselor, recupera­ Învăţămîntul hunedorean, funcţiune ? i locală a Muzeului jude
.); PETRO- domeniile ce fac obiectul rea resurselor secundare, adaptat la specificul ’ eco- — Nu cunosc termenul, gie electrică- trebuie să ac­ ) ţean şi Conmlevut de mo . ■|
i uupic-nte Tcbee
.şarpe (Pa­ dezbaterilor congresului. creşterea securităţii muncii. nomico-social al judeţului, dar noi muncim 12 ore ţionăm toţi cei care pur­
li fii ' 'lor asigură prin cele 28 de li­ zilnic pentru a pune caza­ tăm pe salopetele de lucru ' * ..OBICEIURI DIN î
ica i r- Pentru că, pe baza orien­ Eforturile cercetătorilor hu- nul cit mai repede în sar­ emblema cu iniţialele a- i STRĂBUNI" — săptămîna /
tbric), **U- tărilor stabilite de Congre­ nedoreni s-au materializat cee — din care 22 cu pro- / cuitural-cducativă de Ia ţ
(Cultural) ; sul al XlII-lea al partidu­ în soluţionarea unor pro­ file industriale şi agroin­ cină,. cestei mari unităţi side­ ţ Lăpugiu de Jos şi-a in- 1
' clieiat, duminică, ediţia din j
Rămăşagul lui activitatea de cercetare bleme majore privind me­ I-am dat dreptate şefului rurgice. Indiferent de lo­ ţ acest an. La sărbătoarea i
ONEA; Mi- dustriale — forţa de mun­ de. echipă. De fapt,- nu ter­ cul nostru de muncă.
(Minerul); s-a îndreptat spre dome­ canizarea lucrărilor minie­ că pentru sectoarele prio,- i încheierii au fost inmîna- î
i pot să-ţi niile prioritare ale econo­ re în Valea Jiului şi crea­ ritare, iar în imensul labo­ menul de pe hîrtie contea­ — Aveţi dreptate I ) Ic diplomele şi titlurile de 1
mciloresc); miei judeţului: dezvolta­ rea sistemei de maşini a- rator al Văii Jiului, Insti­ i laureaţi în ediţia a V-a a »
titanul răz- decvate acestor condiţii de ţ Festivalului naţional „Cin- i
1 tarea României" formaţii- .'
it); BRAD: rea bazei de materii prime tutul de mine Petroşani ASTĂZI SE DESCHIDE t lor 'li dubaşi din Fintoag &
rong Yung şi energetice, metalurgia, zăcămînt, în valorificarea pregăteşte cu rezultate de l şi de dansuri populare /
; GURA- construcţia de maşini şi şi punerea în exploatare a prestigiu specialiştii pentru Invâţămîntu! agrozootehnic de masă > mixte din Lăpugiu de Sus 1
; pe gheaţă zăcămintelor de la Valea ( (iii-truetori — învăţătorii i
5.ŞTIE: Ră- producţia materialelor de industria minieră româ­ Astăzi se deschide în- lor tovarăşului- Nicolae ' Filinion Munteanu şi Dio- |
3r (Patria); construcţii, industria chi­ Morii Brad şi Coranda- nească. văţămîntul agrozootehnic Ceauşescu, secretarul ge- ţ nisie Urs). Formaţiile Iau- i
i (Flacăra); mică, agricultura ş.a. în Ifondol, în realizarea pri­ Prin înaltul gir de com­ , roate — cărora li s-au a- |
!: Un colţ acest cincinal au fost rea­ mei instalaţii româneşti de de masă cu dezbaterea neral al partidului, gu i lăturat grupul vocal temi- *
i de cultu- petenţă, prin orientarea primei teme: „Sarcinile privire la dezvoltarea e- i niii din Teiu, dansurile de J
i.Cîinelc e- lizate peste 750 de inven­ carburare a oţelului, a teh­ dezbaterilor spre proble­ ce revin unităţilor agri- conomico-socială a Româ- ţ copii din Lăpugiu de Sus, 1
U); BRAZI: ţii şi inovaţii care vizează nologiilor şi instalaţiilor de mele majore, ale ştiinţei şi i rapsodul popular Miron V
raterestru ; colc, cooperatorilor, me- niei în cincinalul 198G— ţ Golesie din Lăsău. noetul 6.
ră scurtă învăţămîntuiui, marele fo­ canizatorilor şi celorlalţi 1990 şi orientările de I popular ălilionor MoRlovan J
ră); S1ME- rum .ale cărui lucrări sc lucrători de pe ogoare perspectivă pînă în anul ) din CriiHl şi formaţiile
formaţiile ^
c pe rouă Preocupări stăruitoare deschid astăzi, îşi va înde­ ţ artistice ale elev : lor din
LIA: Kra- pentru aplicarea în viaţă 2 000“. i şcolile get generale Toni şi O- ^
:amer (Lu- plini, cu certitudine, înalta a hotărîrilor Congresului Cursurile încep la ore- l baba — au susţinut un /
(Urmare din pag. 1) mare la formarea fondului menire pentru trecerea la al XlII-lea al Partidului ic 14 şi vor avea loc în ' spectacol care a încheiat ţ
de stat sînt frecvent evi­ o etapă calitativ superioară Comunist Român, a ori- săli de clasă ale şcolilor i emoţionant săntfxmîna cul-
/ tural-ed
educativă.
crătorilor consiliului popu­ denţiaţi la gazeta de pere­ în dezvoltarea multilatera­ entărilor şi indicaţii- din mediul rural.
lar în satele aparţinătoare te a comunei şi la cele lă a patriei.
comunei. Cu acest prilej din sate pentru a fi exem­ e - e - 0 - o - o - o - * - 0 -
se stă de vorbă cu fiecare plu de urmat şi pentru cei­
ubil pentru lalţi oameni. Panourile în­
ibric 1985 : gospodar pe ideea necesi­ Tentativa a eşuat s-au dus împreună la restaurantul s-o folosească din primul moment
fi rece, tăţii de a creşte cit mai deamnă pe fiecare om să din Dobra, unde au consumat bău­ ca mijloc de transport, pentru că
orar noros. multe animale şi a preda crească animale, să încheie Suciu Sorean se afla in schimbul turi alcoolice. Profitînd de starea a- era asigurată cu lacăt. în cele din
cădea pre- contracte, să predea la ma­ II la Energoconstrucţia Mintia, unde
. sub formă cantităţi cît mai mari de era încadrat muncitor necalificat. In vansată de ebrietate a celui pe care urmă s-a „descurcat". Regretă acum
lapoviţă, produse la fondul de stat gazinele comerciale canti­ loc să-şi vadă de lucru, după ce s-a i-a ademenit apoi în piaţă, inculpata că n-a renunţat. Judecătoria Hune­
liţă. Izolat, prin sistemul de contrac­ tăţi cit mai mari de pro­ i-a sustras ceasul de mină. A fost doara l-a condamnat, pentru furt
hei. Vîntul duse. „încurajat" cu cîteva păhărele, a
;at din nord tări şi achiziţii. Cele două pătruns într-un chioşc din incintă, calificat în paguba avutului perso­
Temperatu- aspecte au fost analizate Această experienţă- este pentru a sustrage ţigări. Tentativa nal, la opt luni închisoare. Tribuna­
irinse : mi- în sesiuni ale consiliului continuu îmbogăţită şi îm­ lul judeţean i-a respins recursul.
—3 şi 2 popular, în şedinţe ale bi­ prospătată. Recent, biroul a eşuat. Zgomotul produs de spar­ Fapte din instanţă
:imele între gerea geamului a alertat cîţiva mun­
Dimineaţa roului executiv, în adună­ executiv al consiliului citori aflaţi în apropiere, care au in­ Pentru infracţiunea
mnala cea- rile cu cetăţenii ce au loc popular a alcătuit echipe, de ultraj
t va depu- din deputaţi şi alţi cetă­ tervenit, împiedicîndu-l să treacă la condamnată la doi ani închisoare
trimestrial în fiecare sat. „acţiune". Aflîndu-se în staţia C.F.R. Deva, în
S-a reuşit ca fiecare fami­ ţeni, care să se deplaseze Pentru tentativa de furt calificat pentru infracţiunea de furt în pagu­ stare de ebrietate, Zaharia Ghizdă-
Vreme rece lie ce are posibilităţi ma­ pe la fiecare gospodărie, ba avutului personal. «
cer acope- pentru a sta de vorbă cu în paguba avutului obştesc, inculpa­ reanu a comis infracţiunea de ultraj
iea ninsori teriale să crească animale tul a fost condamnat la un an şi Recurs respins faţă de un lucrător de miliţie aflat »
1 va suflg şi să încheie cel puţin un cetăţenii, îndemîndu-i să şase luni închisoare. în misiune. Pentru aceasta, Judecă­ «
ard şl nord- contract cu statul. Propa­ crească cît mai multe a- Luckacs Akos a ieşit de la restau­
ificări do nimale şi să încheie con­ rantul „Magnolia" din Hunedoara, toria Deva l-a condamnat la un an I
i km/h. Se ganda vizuală, gazetele de tracte pentru anul viitor. Recidiviste sub influenţa licorii lui Bachus. in închisoare. Recursul a fost admis, «
;aţâ tempo- perete sînt factori impor­ La 36 de ani pe care i-a împlinit loc să-şi continue drumul spre casă, dar pedeapsa a fost restabilită la
cu depu- tanţi în ce priveşte mo­ Au fost contractate pînă
ură, care acum 25 bovine, 32 porci, de curînd, Mârioara Inelari are cinci i-a venit „ideea" nesăbuită să ia cu un an şi şase luni închisoare.
•sista. (Me- bilizarea la îndeplinirea 10 oi, 1 200 hl lapte ş.a., condamnări, din care patru pentru sine bicicleta parcată în faţa cofe­ Rubrică reaiizată cu sprijinul
servlciu : sarcinilor referitoare la furt. Nu demult l-a acostat pe M.P., tăriei cu acelaşi nume. N-a reuşit Tribunalului judeţean I
iu). autoaproviziohâre. Cetăţe­ contractările aflîndu-se în
nii care au o contribuţie plină desfăşurare. a - • - © - ® - e - o - ® - © - © - © - e o - *