Page 100 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 100
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 8 748 • DUMINICĂ, 29 DECEMBRIE 1985
T
Cumpăna dintre ani şi. dovedit cu prisosinţă de rc şi conflict, cu vechile arnplu şi cuprinzător pro Europe a păcii, securită România socialistă, pre
mai ales, noile dovezi de întilnirile avute In 1985. practici imperialiste de gram de dezarmare. Toa ţii şl cooperării. şedintele ei oferă un per
preţuire ale străinătăţii ca şi în anii precedenţi, dominaţie şi dictat. Pu te demersurile întreprin • O altă problemă ma manent exemplu de ac
faţă dc opera de pace a de preşedintele României tem considera cu toată se au demonstrat că se joră a contemporaneităţii, ţiune neobosită pentru
României socialiste. a cu şefi de stat şi de gu îndreptăţirea că România impune unirea tuturor c-ăreia ţara Tioastră îi a- sporirea rolului O.N.U.
preşedintelui său, tova vern, eu alte personalităţi are meritul istoric de a forţelor progresiste iubi cordă o atenţie deosebită, în viaţa internaţională,
răşul Nicolae Ceauşescu. politice de pe toate me fi întreprins, în nume toare de. pace din lume. este aceea a Instaurării pentru ca acest for să
oferă prilejuri de a re ridianele globului. Noile roase ocazii, acele acţiuni România exprimîndu-şi unei noi ordini economi poată dezbate şi soluţio
flecta. o dată în plus. a- convorbiri şi înţelegeri fără de care, de regulă, convingerea că stă în pu ce internaţionale. Şi în a- na marile probleme ale
supra acelor trăsături ce constituie nu numai eve nu pot avea loc evoluţii terea popoarelor să impu eest domeniu, România a , contemporaneităţii. O do
au impus, politica externă nimente de prim-ordin în cu importante implicaţii nă călăuzirea paşilor spre depus toate eforturile vedesc cele trei decenii
a ţării noastre printre evoluţia legăturilor bila pozitive pentru omenire. făgaşul firesc, logic, al pentru ca, pe plan mon de prezenţă activă la
factorii cei mai dinamici terale, ci şi contribuţii Iată eîteva exemple con păcii. dial, să fie adoptate mă O.N.U. — bilanţ bogat de
pe arena mondială. In active la cauza colaborării cludente în sprijinul a- • Considerînd securita suri practice vizînd era idei şi propuneri construc
politica externă, mai mult internaţionale, la afirma cestei afirmaţii. tea şi cooperarea în Eu dicarea subdezvoltării, li tive, aşa cum o demon
strează şi anul care se
derît în oricare alt dome- rea relaţiilor bazate pe • Considerînd că, în ropa ca o parte integran chidarea decalajelor din încheie.
nia. cutezanţa şi iniţiati- normele dreptului inter condiţiile actuale, cînd tă a securităţii şi coope tre „săracii" şi „bogaţii”
vs nu se pot întemeia de- naţional, la întărirea pa nori nucleari se abat a rării mondiale, România unei lumi inechitabil im- 1985. în istoria Româ
c î t pe o viziune realistă niei,— un an al continui
tăţii, dar şi al deschide
asupra situaţiei în lume, rii de noi orizonturi în
caracteristică ce reprezin ■ l i ' * • - • » ’' ‘ •* cadrul politicii sale exter
tă una dintre principalele
făşurate de. România pe România ’85. Amplul bilanţ al unei politici externe umaniste ne profund umaniste, atît
1
virtuţi ale activităţii des
prin abordarea, cît şi prin
plan extern. răspunsurile constructive
la problemele omenirii pe
Profund ataşată cauzei
păcii. înţelegerii şi cola care le propune. în lu
borării internaţionale, ţa cii şi bunei'înţelegeri pe supra Terrei, principala a militat şi militează ferm părţite. Ţara noastră a mea actuală, activitatea
ra noastră promovează, planeta- noastră. problemă a omenirii o pentru aşezarea relaţiilor elaborat o concepţie uni bogată şi multilaterală a
în conformitate eu hotă- întreaga activitate in constituie dezarmarea, în intereuropene pe baze tară privind esenţa noii României, a preşedintelui
rîr.ile Congresului al XIII- ternaţională a României primul rînd cea nuclea noi, democratice. Anul ordini şi modalităţile Nicolae Ceauşescu dobîn-
lea, o politică de largă socialiste se bazează pe ră, ţara noastră a conti 1985 a marcat continua de instaurare a ei, astfel dcsc valenţele unei vi
deschidere internaţională, analiza lucidă şi realistă nuat, şi în 1985, să ple rea eforturilor şi pe acest incit să devină o formă brante chemări la lucidi
de extindere permanentă a fenomenelor lumii în deze cu tărie în favoarea plan, dar a adus şi noi de colaborare între ţările tate şi la acţiuni respon
a relaţiilor de prietenie, care trăim. în repetate iniţierii de măsuri ener iniţiative, reprezentînd ex în curs de dezvoltare şi sabile, pentru realizarea
colaborare şi solidaritate 1'înduri, .ţara noastră a a- gice, grabnice şi eficiente presia gîndirii politice a ţările dezvoltate, care să dezarmării, securităţii şi
cu toate ţările socialiste, rătat cu pacea, securita în vederea stopării cursei şefului statului român, asigure progresul mai ra păcii, pentru construirea
de amplificare a raportu tea şi destinderea nu se înarmărilor, a trecerii la pentru a se asigura mer pid al ţărilor rămase în — realmente posibilă —
rilor cu ţările în curs de pot afirma pe deplin şi reducerea munţilor de ar sul înainte al procesului urmă şi, totodată, stabi a unei lumi noi mai bu
dezvoltare, cu statele ne iau pot coexista cu supra- me, cu prioritate nuclea C.S.C.E. Astfel, în cadrul litatea economiei mondia ne, mai drepte şi infinit
aliniate. de lărgire a le saturarea de arme inclu re, a reluării cursului spre Conferinţei de la Stock- le.
găturilor cu toate statele siv nuclearo, cu subdez destindere. De la tribuna holm, ţara noastră a pro * Acţionînd în spiritul mai frumoase. Nu mii ne.
indiferent de orînduirea voltarea pe întinse zone Naţiunilor Unite sau a al pus un program amănun răspunderii faţă de pro ci astăzi.
socială, în spiritul coexis ale globului, cu menţine tor foruri internaţionale, ţit de măsuri capabile să priul popor, faţă de des
tenţei paşnice. Este lucrul rea focarelor dc îneorda- ţara noastră susţine un garanteze edificarea unei tinele întregii omeniri. EUGENIA MARINESCU
(
nuna unu imul
LOTO A REVELIONULUI
Schimb de mesaje româno-indian la nivel înalt
ză faptului că guvernul şi
DEU ii 28 (Agerpres). săli călduros şi urări cor compania „Belco Petroleum" 1 ianuarie 1986
— Din partea tovarăşu diale de fericire şi sănăta BiSBsSB nu au putut ajunge ia un
lui Nicolae Ceauşescu, se te personală, de noi suc acord cu privire la renego-
cretar general al Partidu cese în activitatea pe ca cierea contractelor care re
lui Comunist Român, pre re o desfăşoară în con E$ WASHINGTON. - Con glementează activitatea a-
şedintele Republicii So ducerea partidului şi a siliul Păcii din S.U.A. a cestei corporaţii în Peru.
cialiste România, a fost statului pentru înfăptui adresat Administraţiei şi
transmis lui Rajiv Gand- rea societăţii noi socialis Congresului Statelor Unite Hj GENEVA. - Drama e-
hi, preşedintele Partidu te, iar poporului român chemarea de a accepta conomică şi socială a mun-'
lui Congresul Naţional In noi succese în edificarea moratoriul asupra explozii citorilor imigranţi in ţările
dian (C.N.I.\ prim-minis- modernă a patriei. lor nucleare propus de industrializate occidentale
tru al Indiei, un cald sa Schimbul de mesaje a Uniunea Sovietică. Instau constituie principala temă
lut de prietenie, împreună fost prilejuit de primirea rarea moratoriului bilateral înscrisă pe agenda unui
cu cele mai bune urări de către Rajiv Gandhi a asupra acestor explozii, se seminar internaţional ce
de sănătate şi fericire tovarăşului Gheorghe Ră- spune în chemare, ar se desfăşoară la Geneva.
personală, de noi realizări dulescu, membru al Co putea, în condiţiile ac Potrivit agenţiei Taniug, in
poporului indian prieten mitetului' Politic Executiv tualei situaţii internaţio cadrul lucrărilor sînt exa
In dezvoltarea indepen al C.C. al P.C.R., vice nale încordate, să creeze minate, totodată, măsurile
dentă a ţării pe calea preşedinte al Consiliului condiţii favorabile pentru susceptibile să asigure, o
progresului economic şi de Stat, care reprezintă înţelegeri în vederea inter revenire a „muncitorilor
social. Partidul Comunist Român zicerii totale a experien oaspeţi" în ţările lor de
M u 1 ţ u m i n d, Rajiv la manifestările ocaziona ţelor cu arme nucleare şi, origine.
Gandhi a rugat, să se te de centenarul înfiinţă în ultimă instanţă, a aces
t r a n s m i t ă tovarăşului rii Partidului Congresul tor tipuri de arme în ge BEIJING. - Cercetăto
rii de la Observatorul as
Nicolae Ceauşescu salutul National Indian. neral, relatează agenţia tronomic din Kunming (sud-
TASS. vestul Chinei) au obţinut
Vizita în U.R.S.S. primele imagini ale spec se atribuie ciştiQuri ir»
^ JOHANNESBURG. -
a ministrului afacerilor externe In diverse regiuni ale Afri trului cometei Halley. Rea BANI AUTOTURISME EXCURSII
lizate
unui
ajutorul
cu
al Republicii Socialiste România cii de Sud s-au înregistrat telescop cu o oglindă cu
noi ciocniri intre forţele diametrul de un metru,
Da invitaţia guvernului preşedintele Consiliului de poliţieneşti şi populaţia de fotografiile vor permite a- Vinzarea biletelor : pînă marţi 31 decem
sovietic, Ilie Văduva, mem Miniştri al U.R.S.S. culoare majoritară, care naliza în condiţii mai bune
bru al C. C. al P.C. Român, între Ilie Văduva şi E.A. protestează împotriva politi proprietăţilor fizice şi brie 1985.
ministrul afacerilor exter Şevardnadze, membru al cii de apartheid promovată a
chimice ale cometei — re
ne al Republicii Socialiste Biroului Politic al C. C. al de regimul minoritar rasist. marcă agenţia China Nouă.
România, a efectuat o vi P.C.U.S., ministrul aface După cum informează a-
zită oficială de prietenie rilor externe al U.R.S.S., genţiile Associated Press şi M TUNIS. - Patru ţări
UN
în Uniunea Sovietică, în au avut loc convorbiri — UPI, incidente violente au arabe - Tunisia, Iordania, in o rezervă grup de ofiţeri
municipiul
din
zilele de 23—27 decembrie asupra unor probleme pri avut loc la Kivamakuta, în Bahrein, Siria, precum şi Hunedoara depling dis
1985. vind relaţiile bilaterale şi apropiere de Durban şi la Organizaţia pentru Elibe pariţia fulgerătoare a co
Ministrul român a fost internaţionale — care s-au Steynsburg, localitatea si rarea Palestinei (O.E.P.), — legului lor
primit de N. I. Rîjkov. desfăşurat intr-o atmosferă tuată la 300 km de Port au sugerat secretarului ge COMEMORARE • maior (r) CRACIUNESCU
membru al Biroului Poli de prietenie, sinceritate şi Elizabeth. Poliţia a deschis GHEORGHE,
tie al C. C. al P.C.U.Ş.. înţelegere reciprocă. focul asupra unui grup neral al Ligii Arabe, Chedli om de înaltă probitate
numeros de locuitori din Klibi, convocarea, la 4 ia © CU nemărginită du profesională şi morală.
ing.
Mesajul secretarului general al O.N.U. Steynsburg, trei persoane nuarie 1986, a unei reu rere, familia aminteşte Gher eă îi vom păstra o pioasă
ghina
Marin
de culoare fiind ucise iar niuni de urgenţă a miniş la 30 decembrie 1085 se amintire.
în legătura cu Anul Internaţional al Păcii o alta grav rănită. trilor de externe din statele împlineşte un an de la
membre ale ligii, care să decesul dragei lor fiice
NAŢIUNILE UNITE 28 sofisticate fac ca pericolul LIMA. - Preşedintele preceadă cu două zile con GHERGHINA ANCA MI-
RELA.
(Agerpres). — Secretarul unei conflagraţii nucleare Republicii Peru, Alan Gar- ferinţa ministerială a O.C.I. Veşnic vei fi în inimi
genera! al O.N.U:, Javier distrugătoare să ajungă la cia, a anunţat că statul (Organizaţia Conferinţei Is le noastre. (4981) © FAINÎILIA îndurerată |
Perez de Cuellar, a dat un punct critic. peruan va prelua controlul lamice), ale cărei lucrări anunţă stingerea din 4
publicităţii un mesaj - în Anul Internaţional al asupra zăcămintelor şi urmează să se desfăşoare viaţă a celui care a fost
legătură cu Anul Interna Păcii oferă posibilitatea instalaţiilor companiei pe la Fes (Maroc), începînd DECESE un bun tată, socru şi
ţional al Păcii, care va fi troliere mexicane „Belco de la 6 ianuarie, infor bunic
marcat în 1986. ţărilor membre ale O.N.U. Petroleum", imediat ce gu mează agenţia Kuna. • COLECTIVUL (lc oa IUGA IO AN,
Omenirea este pusă as să-şi concentreze atenţia vernul va aproba această meni ai muncii de la învăţător pensionar,
păcii
asupra
perspectivelor
tăzi in situaţia de a face o măsură. In cadrul unei I.F.E.T. Deva este ală înhumarea, luni, 30 de
So-
familia
opţiune : pacea sau auto Nicicând încă- problema li conferinţe de presă desfă turi do Nicolae in ing. marea cembrie, ora 13, la cimi
caclu
şurate la Lima, preşedintele
distrugerea, se spune în mitării şi, în ultimă in Alan Garda a precizat că WSliBg durere pricinuită de pier tirul din str. Călugăreni
document. Creşterea chel stanţă, aceea a opririi cursei derea tatălui său. Sin — Deva.
tuielilor militare şi pro înarmărilor nu a fost pusă această decizie se datorea cere condoleanţe. (4980)
ducerea unor arme tot mai atît de acul.
COLEGIUI DE REDACŢIE: Sobin Cerbu, Ion Cioclei, Di niitru Gheoneo, Tiberiu Istrote (redactor şef), ludo Elena Licîu, Gheorghe Pa.vel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. j_JM£
REDACŢIA ŞI ADMINISTRA fi A. 2 700 Deva. str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoanei 11275. 12157, 11585. Telexi72288. TIPARUîu Tipografia Deva, str. 23 August nr. 275.
