Page 102 - Drumul_socialismului_1985_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Ni

F W

31
20,30 Tf
21,00—1,
rtc:
21,00 Pi
21,10 N<
Iui
Fa
Pragul între ani, pe care-l trecem astăzi, din 1985 în nergetice ale ţării. Este o tronsonul Valea Jurii — cere pe lume să contri­ şi tindem, firesujS^către un 21,35 Tt
1986, din cincinalul 7 în cincinalul 8, marchează pe ră­ mulţumire pe care vrem Valea Mare, iar după fi­ buim cu toate mijloacele loc I pe podium, pr
bojul vremii noastre socialiste o bornă de largă ampli­ s-o menţinem. nalizarea lucrărilor de in­ profesiei noastre. — In anul 1985 cu ce se 21,15 î-
tudine. Este borna pînâ la care măsurăm un spaţiu re­ — Şi ce mai vrea, ce-şi jecţii şi de prec#nprîmare mîndreşte comuna Rapoltu UCI
lativ restrins în timp — de numai 41 de ani -, dar atît de mai doreşte Alexa Feneş în (prin luna februarie), vom entru inginerul Petru Mare ? 22,00 Pa
22,10 Ai
dens în izbinzi, în prefaceri de neimaginat în perioadele 1986 ? putea spune că ne-am în­ P Griin şi colectivul — Şi în anul pe care-l (lil
anterioare ale istoriei ţârii noastre ţi de la care pătrun­ — Să termin cu bine deplinit misiunea la acest de cercetare — pro­ vom încheia peste cîteva înt
dem într-o nouă etapă de edificare a României, de pro­ şcoala de maiştri, să urcăm mare obiectiv energetic. iectare al întreprinderii de ore avem motive de mîn- * Ir-
mai sus în clasamentele Atunci, prin martie pro­ materiale de construcţii
gres ţi prosperitate. Altfel spus, puntea intre bâtrînul hărniciei şi bunelor reali­ babil, după ce vom ad­ Deva, marele pas în viitor drie. Am obţinut 3 600 kg * IVi
1985 şi noul venit 1986 este momentul bilanţului unor zări, cu întreprinderea, dar mira licuricii izvorîţi din începe de pe o platformă grîu şi 3 800 kg orz la hec­ “ .,30 Mc
* Al
mari împliniri ţi totodată al unor mari năzuinţe, izvorîte tar la C.A.P. Bobîlna, iar la * Ba
şi personal, în „Trofeul e- apele Rîului Mare, vom solidă de înfăptuiri pe li­
* A<
din angajarea revoluţionară pentru înfăptuirea hotârîrilor nergeticianului". Şi mai pleca spre alte colţuri de nia cercetării aplicative, C.A.P. Rapolt - 6 250 kg 22,50 Pa
Congresului al Xlil-lea al P.C.R. vreau, ca orice om, să fie ţară, pentru a zidi noî alimentată permanent de porumb ştiuleţi. Am predat 23,05 Iii]
la fondul de stat 1 300 to­
Este şi motivul reportajului nostru anchetă, argumen­ pace în lume, să-mi crească unităţi energetice. Cu a- nevoia rezolvării celor maî ne de legume faţă de 1 218 * ri
* Cî
tat de oameni din prima linie a muncii ţi a realizărilor pruncul, să ne crească cest gînd frumos păşim în stringente probleme ale cît am avut planificat. Am Me
în producţie, cărora le mulţumim ţi le spunem „La mulţi pruncii sub raze curate de noul an şi cincinal". producţiei de materiale de mai predat suplimentar de NICC
ani I". soare, lipsiţi de griji. Pen­ construcţii. la gospodăriile populaţiei secrete
tru progresul ţării, pentru V eghea Ia câpâtîiul — Aşadar, tovarăşe ingi­ 29 de bovine, 6 porci, 64 dului
începe
vieţii
încă
S ă intrăm direct în luminată de sudoare. „Ne viaţa planetei, vom veghea chiar de mai dinainte pen­ se mîndreşte corpul tehnic- de oi. Avem depăşite e- preşec
ner Griin, cu ce realizări
declarat
cu mai multă grijă la bor­
din zorii acesteia şi
ne-a
luptăm
—
subiect, tovarăşe in­
fectivele planificate pentru
Soc
nele de forţă şi lumină ale
giner loan Beserman,
ingîneresc al I.M.C. Deva
acest
normală
capacitatea
director al minei Paroşeni, maistrul - să aducem la generatoarelor. tru medicul specialist ob- în actualul cincinal ? zootehnie la A.E.I. Bobîlna * Hc
* La
şi la C.A.P. Rapolt.
şi să privim la cele 365 mare agregat. Dacă e stetrician—ginecolog Dori­ — Prin toate realizările coi
noastră
păşeşte
Comuna
de zile din 1985, pentru a greu ? Nu pot spune asta. înt două cincinale na Florescu. noastre pe linia cercetării cu curaj pe drumul ur­ * Ho
la
vedea cum au fost ele Toată viaţa e o luptă ne­ S pline de cînd am — Veghea la viaţă este aplicate am urmărit să banizării. Avem în centrul Cii
pentru oamenii cărbunelui întreruptă pentru mai bine început să durăm însăşi raţiunea de a exis­ răspundem cît mai prompt de comună magazin univer­ * Să
ne,
din această tînără între­ şi mai eficient, iar noi mare cetate de forţă şi ta a profesiei noastre — cerinţelor puse în faţa e- sal şi cămin cultural, bloc 0,20 Mc
prindere minieră de pe Jiu. avem datoria să depunem lumină în inima Retezatului. afirmă medicul. Nouă, conomiei de documentele cu 14 apartamente, oficîu 0,25 R r
eforturi pentru a face să Ne-am adunat aici con­ celor care lucrăm cu cel »
— Tînără, da. Abia a de­ structori din toată ţara şi mai firav germene de de partid — realizarea de poştal — toate construite
păşit cu doi ani vîrsta ma­ rodească cele peste 6 mi­ am pus la temelia centra- viaţă, copilul, încă din pe- produse de calitate supe­ în acest cincinal. In curînd un
joratului. Aşa că este liarde lei care au fost rioară, cu consumuri ma­ vom avea şi telefonie auto­ 0,15 Pa
investite pentru dezvolta­ teriale şî energetice redu­ 1,00 B(
vreo supărare dacă-mi ro­ mată, şi apă curentă. * D:
tesc privirea ceva mai în rea unităţii noastre. Fonta se şi creşterea productivi­ — La ce aspiră comuna
a-
urmă ? de Călan, atît de necesară tăţii muncii. Răspund noua Rapoltu Mare în cincinalul
cerinţe
cestor
industriei
constructoare de
atît
— Nici o supărare. Rotiţi maşini şi tuturor turnăto­ tehnologie de prefabricate în care vom păşi curînd? 1*
privirea I — Un loc I în întrecere. V, 1„
riilor din ţară, trebuie să a stîlpilor electrici, cu
- Era în septembrie 1966. o producem în cantităţile multiple avantaje econo­ Asta ar însemna că am mi
Secretarul general al parti­ cerute. In lunile aprilie şl mice, exprimate în circa realizat multe pentru îm­ 1,45 Ho
nă
dului, tovarăşul Nicolae mai din 1985 am reuşit a- 400 000 lei, eficienţă eco­ plinirea dorinţei de mai * Re
Ceauşescu, a venit în Va­ bine a oamenilor, iar în 2.00 In
cest lucru. In prezent, sînt nomică de an, cît şi insta­ * La
lea Jiului, a inaugurat mina probleme cu aglomeratul, laţia de concepţie proprie noul an, munca noastră să Iod
fie mai rodnică.
Paroşeni, ne-a urat sănă­ însă în anul care începe pentru elemente de plan- * S
tate şi să dăm cît mai mîine — primul din cel de şeu, prin care creşte pro­ 2,20 „a tel
mult cărbune. L-am ascultat al 8-lea cincinal - sperăm ductivitatea muncii şi fia­ I oan Morariu este \r
şef de tură I.D.M.
* Aii
pe iubitul conducător şi să obţinem şi noi realiză­ bilitatea cofragului. Eficien­ (impiegaţi de miş­ 2,40 Cil
iată, în 1985, am ajuns rile productive bune pe ţa economică a instalaţiei care) în Staţia C.F.R. Si- * O
* Pa
la capacitatea de 950 000 care le dorim. Este sarci­ se ridică la circa 500 000 meria. Privindu-şi retro­ 3.00 In
tone de cărbune, realizînd na trasată direct de secre­ lei pe an. Răspunde în a- spectiv munca, îi este im­ * An
chiar această cantitate. tarul general al partidului, ceeaşi măsură hota cu posibil să ne spună tota­ * Ro
Aşa că, pentru noi, timpul t o v a r ă ş u l Nicolae depresiune pentru beton lul trenurilor îndrumate ca 3,15 Re
* Sal
celular autoclavizat, şi ma­
marilor împliniri a bătut Ceauşescu, şi înfăptuirea şina de tăiere transversală impiegat : este firesc, au tel
ora exactă, ca să mă ex­ întocmai a acestui impor­ pentru vată minerală, şi fost mii, poate chiar zeci 3,35 Ve
(ăr
prim astfel. Pentru munca tant obiectiv constituie prin­ instalaţia de preparare şi de mii... Insă numărul ani­ im
şi realizările din 1984 am cipala noastră preocupare dozare a plastifiantuluî lor, cărora le-a dat... * Po
* Cli
ocupat locul I pe ţară şi de viitor. Certitudinea că pentru betoane, şi maşina „liber" de pe peron îl ştie 4.00 PCI
am fost distinşi cu „Ordi­ 1986 va fi un an bun pen­ de tăiat marginile cahlelor cu precizie : treizeci ! O
nul Muncii" clasa I, iar a- tru siderurgiştii din Călan de teracotă. Multe din a- viaţă de om, cum se spu­
cest an l-am încheiat în vine chiar de la noi, side­ cestea au fost generalizate ne. A trecut prin toate
19 decembrie, urmînd ca rurgiştii şi oamenii com­ pe centrală, sau exportate. „vîrstele" impiegaţilor do
azî, în schimbul dinain­ binatului cu nume atît de — Ce vi se pare important, mişcare — exterior, localist Ti]
tea începerii Revelionului, frumos : Victoria !". tovarăşe inginer, acum, la şi dispozitor — şi are multe 11.15 In
lucruri frumoase de spus
să livrăm cea de a 35-a pragul dintre ani şi cinci­ despre activitatea feroviară: lor
cal
mie tonă de cărbune peste upă absolvirea şco­ nale, în această înnoire „In 1965, anul de început * Gîi
coi
planul pe anul în curs, să D lii profesionale, tînă- Lacul de acumulare de la Ostrov, din care, în primele masivă a producţiei şi al celei mai glorioase e- tri(
măsurăm 200 ml la deschi­ rul Alexa Feneş s-a zile ale noului cincinal va izvorî lumina... tehnologiilor realizate cu poci de construcţie din is­ (lui
încadrat, în urmă cu 13 efort propriu de gîndire ? t o
deri şi 400 ml la pregătiri ani, la Termocentrala Min­ toria ţării, treceau prin Cea
realizaţi suplimentar. — Faptul că cercetarea gara Simeria — în timp de Ele
tia, ca electrician la sec­ lei electrice „Retezat", a rioada concepţională, ne cuprinde în întreprinderea
— Şi atît ? 24 de ore — 108 trenuri. In 11,35 Eci
ţia reparaţii. Harnic, ini­ celorlalte obiective - bara­ revine nobila sarcină de a noastră tot mai mulţi oa­ 12.00 Coi
— Fireşte, nu. La schim­ mos, disciplinat, a urcat jul, aducţiunile principală contribui, ' prin mijloacele meni, căpătînd astfel ca­ prezent trec 436. Sînt cifre nai
barea anilor, şi minerii de succesiv treptele calificării şi secundară, castelul de profesiei noastre, la înfăp­ racter de masă. Şi mi se exacte, luate din grafice. 13.00 Tel
13.20 AP
la Paroşeni îşi fac planuri în meserie, fiind azi un echilibru etc. — toată pri­ tuirea consecventă a po­ pare, de asemenea foarte Dacă un parcurs (20—25 17.00 Ri
de viitor. Mai ales că u- muncitor de nădejde. ceperea şi experienţa acu­ liticii demografice a parti­ important faptul că munca de macaze peste care tre­ 17.15 Ba]
17,55 Dai
ce trenul la intrarea în sta­
nitatea noastră este una — Ce faceţi dumnea­ mulate pe şantierele pa­ dului. de cercetare, de inovare ţie) se executa înainte ţn (loţ
dintre cele mai mecaniza­ voastră, concret, la uzină ? triei. Acum sîntem cu ma­ Pentru îndeplinirea aces­ a devenit după recentul 15 minute — prin efortul pro
lioi
te din Valea Jiului, dispu­ — Bineînţeles, muncesc. joritatea lucrărilor pe ter­ tei misiuni, în cincinalul Congres al ştiinţei şî învă- fizic ai unui acar, acum 18.20 Şaj
ne de un colectiv puternic, Contribui şi eu, după pu­ minate. La anul, mai exact 1981-1985 s-au construit ţămîntului front comun se realizează în 10 secun­ 18,50 100]
de mineri extrem de valo­ terile mele, alături de co­ spus, în trimestrul I, prima spitale şi policlinici mo­ pentru comitetul de partid, de, prin simpla apăsare a 19.00 Tel
19,30 La
roşi. Vrem ca în 1986 să legii de echipă, la ridica­ capacitate de producţie derne, dotate cu apara­ pentru consiliul oamenilor două butoane. De la 1 500 20.00 Fiii
va fi racordată la siste­
ne mobilizăm mai dinamic rea zilnică a puterii ter­ mul energetic naţional. tură şi tehnică medicală muncii, pentru sindicat şi tone tractate, de pildă, pe „Ia
în muncă, să acţionăm ca mocentralei. Conştiinţa da­ Maistrul minier Mihai necesară diagnosticării şi U.T.C., organe care o ani­ secţia de circulaţie Sime­ 21.15 Dai
dcţ.
adevăraţi revoluţionari şi toriei nu ne permite să Gheorghiţă, secretarul une­ tratamentului, Ia Deva, mă şi o sprijină perma­ ria—Peştiş, s-a ajuns la 22.15 Tel
nent.
Haţeg şi Brad.
să ne ridicăm peste pro­ ezităm a merge la uzină ia dintre cele mai puter­ 3 000 tone. A crescut sută 22,î. jin
mc!
ducţia acestui an. De a- ziua sau noaptea, pe vre­ nice organizaţii de partid Am deosebita satisfacţie — Ce vă doriţi în viito­ la sută securitatea circu­ ma
semenea, prin folosirea in­ me bună sau rea, oricînd de pe amenajarea hidro­ să-mi exercit profesia în rul an şi cincihal ? laţiei, s-a dezvoltat mult 23.00 Inc lt
judeţean.
spital
modernul
tensivă a dotării tehnice, este nevoie. energetică Rîu Mare-Rete- Noile condiţii create prin — Noi să fim mereu ceî activitatea noastră şi, aşa
vom încerca să dublăm - Anul 1985 a fost greu, zat, ar putea spune multe darea acestuia în folosin­ care dăm tonul în introdu­ cum a arătat tovarăşul
productivitatea şi produc­ important, dar bun pentru lucruri interesante din ţă ne-au permis să iden­ cerea noului în domeniul Nicolae Ceauşescu, secre­ JOI, 2
materialelor de construcţii.
ţia unui abataj echipat cu energeticienii de la Min­ confruntările sale, ale oa­ tificăm un fond feminin tarul general al partidului, 10,00 Ţai
complex mecanizat de mare tia. menilor din subordine, cu fertil capabil să asigure omuna Rapoltu Mare transportul feroviar va fî «.O-
transportul viitorului, fiindcă
înălţime, ceea ce ar în­ — Da. Am fost onoraţi vitregiile vremii, ale mun­ sporul natural al populaţiei C vine la sărbătoarea este mai ieftin şi eficient !". l"
telui, la excavaţiile şi be-
semna o premieră de a- cu „Ordinul Muncii" clasa tonările de pe aducţiunea prevăzut în documentele dintre ani aureolată
cest gen în Valea Jiului a lll-a, pentru realizările principală şi de la camera referitoare la politica de­ de „Ordinul Muncii" clasa încă un singur „amă­
şi în ţară. Sperăm să reu­ din 1984, iar personal nu inferioară ale castelului de mografică a partidului. a ll-a, obţinut pentru re­ nunt" : în noaptea de Re­
şim. m-am lăsat mai prejos, echilibru, despre reuşitele — Care sînt satisfacţiile zultatele în întrecerea so­ velion '86, loan Morariu
este de serviciu în Staţia
- Noi vă dorim din situîndu-mă, de asemenea, în muncă. Şi, constructorii specialistului obstetrician — cialistă din anul 1984. C.F.R. Simeria şi va maî
inimă ! pe locul a lll-lea la faza de la Rîu Mare-Retezat au ginecolog pentru anul ce-l — Succesele din agricul­ da „liber" unui an de îm­
republicană dotată cu „Tro­ multe asemenea reuşite. vom încheia ? tură şi contribuţia la fondul pliniri şi va mai spune
D eşi acum e frig şi feul energeticîanului". Din Cu aceste mulţumiri înche­ înregistrat pe judeţ 14,4 de stat sînt principalele „Bun venit" altui an plin
— Faptul că în 1985 s-au
cîte ştiu, în acest an am
fiecare vorbă este în­
elemente care ne-au adus
ie ei anul 1985, cincinalul
de năzuinţe !
soţită şi de un caier produs cea mai mare can­ actual. născuţi vii la 1 000 de lo­ pe acest toc fruntaş —
mic de aburi, pe platforma titate de energie electrică Acum sînt la un pas de cuitori, în creştere cu 1,5 spune primarul comunei, Reportaj-anchetâ de 21,
furnalului nr. 4 de la C.S. din istoria termocentralei punerea în funcţiune a cen­ la mie faţă de anul 1983. Augustin Botîcîu. In cinci­
„Victoria" Călan l-am gă­ şi realizăm unul din cele tralei „Retezat". „Prin 20 In viitorul an şi cincinal nalul 1981—1985 am primit DUMITRU GHEONEA, 21,55 T.
sit pe maistrul principal mai bune ritmuri de func­ ianuarie vom termina be- ne dorim copii frumoşi şi pentru a doua oară „Ordi­ ION CIOCLEI, 22,05 Cin
(co
Nicolae Chira cu fruntea ţionare dintre unităţile e- tonarea ultimilor 400 ml pe sănătoşi, la a căror adu­ nul Muncii" clasa a ll-a MARIN NEGOITÂ 22,30 Inc
lui.