Page 13 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 13
proletari din TOATE TARILE. UNITI-VĂ!
Paroşeni, PRIN BUNA EXPLOATARE E.M, Deva.
A AGREGATELOR — PRODUCŢII ECONOMIA —
S O C I A L I S M U L roşeni au înalta răspunde zilei şi cu ce putere se ECHIVALENTUL
MĂRITE DE ENERGIE
—
Care sînt priorităţile
CONSUMULUI
Energeticienii de la Pa
re de a asigura, zi de zi,
funcţionarea în bune con- funcţionează ? PE O LUNĂ
în 3 decembrie au
—
ORGAN AL COMITE TULUL JUDEŢEAN HUNEDC lARA At P.C.R; 1 diţiuni a acestei importan fost repuse în funcţiune, Inginerul Emil Giurcă,
te termocentrale. Comitetul după revizii tehnice, mori şeful compartimentului ine-
1 Şl UE CON S de partid, consiliul oame le nr. 2 şi 4, de la cazanul cano-energetic, de la Ex
V-
nilor muncii de aici acor 1, iar azi după-amiază, ploatarea minieră Deva,
dă cea mai mare atenţie (ieri, 4 decembrie —n.n.), ne-a informat că, în cele
înfăptuirii cu toată fermi am reporniţ cazanul nr. 4, 11 luni trecute din acest
Anul XXXVII, nr. 8 727 JOI, 5 DECEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani an, colectivele de mineri
tatea a măsurilor stabilite oprit pentru defecţiuni. în
ale
unităţii
de Comitetul Politic Exe aceste condiţii, de la 130 şi preparatori o activitate
au
desfăşurat
cutiv al C.C. al P.C.R., a MWh, producţia de ener rodnică în producţie, si
in spiritul cuvîntârii tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU sarcinilor şi orientărilor gie electrică livrată în sis luind în prim-planul pre
formulate de tovarăşul tem va creşte la 150 MWh.
la Plenara C.C. al P.C.R. din 13—14 noiembrie a.c. Nicolae Ceauşescu, secre Pentru termoficarea locali ocupărilor de zi cu zi în
de
sarcinilor
deplinirea
tarul general al partidului, tăţilor din Valea Jiului fur plan în condiţiile economi
nizăm, în medie, orar 80
sirii energiei electrice. ..în
Recuperarea - acţiune patriotică de masă, privind realizarea progra de gigacalorii. sumate, aceste economii
mului de creştere a pro
Io-
ducţiei de energie electri sif Tehnicianul principal cadrul înseamnă 4 000 de MWh,
Deheleanu,
din
cu multiple valenţe economice că în această perioadă. riguroa serviciului P.U.P. al uzi energie care ne-ar permi
îndeplinirea
—
te să funcţionăm, avînd în
să, punct cu punct, a mă nei, a făcut uncie referiri vedere consumurile din
i,Tot ce se poate refolosi, refolosirea materialelor. în responsabilitate pentru în surilor stabilite în vede la stocul de cărbune, ară- prezent, aproape o lună de
sâ refolosim ! Trebuie să re primul caz se cunoaşte va făptuirea obiectivelor hotărî- rea funcţionării termocen tînd că în primele două zile, Ea s-a obţinut prin
cuperăm orice !" îndemna loarea metalului recirculat la te în acest sens de Congresul tralei în lunile de ; arnă zile din decembrie au in aplicarea fermă, la toate
secretarul general al parti Călan, sau la Hunedoara — al Xlll-lea al partidului, a în cele mai bune condi- trat 1 261 tone cărbune, punctele de lucru din sub
dului, tovarăşul Nicolae unde există, în structura or sarcinilor şi indicaţiilor for ţiuni este posibilă într-Un cu o putere calorică de 3080 teran şi de la suprafaţă,
Ceauşescu, arătind că : „în ganizatorică a combinatului, mulate de secretarul gene climat de ordine şi disci Kcal/kg, din caro nu s-a a măsurilor luate de con
această privinţă, in fiecare o uzină destinată special ral al partidului, tovarăşul plină desăvîrşite — arăta stocat nimic, aeoperindu-se siliul oamenilor muncii şi
unitate, în fiecare judeţ tre pentru acest scop —, iar al Nicolae Ceauşescu, privind inginerul Alexandru A- doar necesarul de consum comisia energetică, priviri*
buie să avem colective spe doilea aspect îl putem exem asigurarea, în unele sectoare, runcuteanu, directorul uzi al termocentralei. Ea Uzi încadrarea în cotele repar
ciale, sub conducerea consi plifica cu întreprinderea de a 50 la sută şi chiar mai tizate, îmbunătăţirea unor
liului oamenilor muncii, a profil a judeţului nostru mult din necesarul de mate nei. întregul nostru colec na electrică din Paroşeni, tehnologii în minerit şi pre-
organelor judeţene, care (I.J.R.V.M.R. Hunedoara — rii prime pe seama recuperă tiv de muncă este puternic pe stoc, Ia această dată, paraţie, reducerea oricărui
să acţioneze cu toată fer Deva), care a ocupat primul rii şi refolosirii materialelor. mobilizat, pe deplin con sînt circa 81 000 tone căr consum-inutil de kilowaţi".
mitatea in această direcţie". loc pe ţară în întrecerea ştient de importanţa fiecă bune, faţă, do capacitatea
în acţiunea celor „3 R", socialistă desfăşurată în 1984, Pe viitor trebuie să fie valo rei lucrări sau revizii pla de depozitare de - 90 000
judeţul nostru prezintă două precum şi cu aproape toate rificate şi mai amal'j toate nificate şi acţionează cu tone. Se impun a fi luate E.M. Mintia-Vetel.
aspecte, legate între ele, celelalte unităţi economice rezervele mari de care dis responsabilitate pentru a măsuri pentru completarea ---- ~^----------------- ţ-, *-------
punem pe cuprinsul judeţu
demne de semnalat : este un hunedorene, organizaţii de lui nostru. asigura constant o funcţio stocului de cărbune nece
mare consumator de mate tineret, de masă şi obşteşti, nare corespunzătoare a cen sar perioadei de iarnă — PRIN UTILIZAREA
„De asemenea — sublinia
riale recuperate (îndeosebi care au sarcini bine stabilite conducătorul partidului şi tralei şi a produce ritmic o garanţie în plus a bunei EFICIENTĂ
de metal) şi acordă o impor pe linie de recuperare şi se statului nostru, la recenta cît mai multă energie e- funcţionări a teririocentra-
tanţă deosebită îndeplinirii străduiesc permanent sâ le plenară a C. C. al P.C.R. — lectrieă. lei Paroşeni. A CAPACITĂŢILOR
realizeze în mod optim. Oa
sarcinilor ce-i revin în recu menii muncii din judeţul nos Colectivul de muncă a
perarea, recondiţionarea şi tru acţionează cu înaltă (Continuare in pag. a 3-a) Exploatării miniere Min
Coroeşti. 481 000 KWH ECONOMISIŢI tia-Veţel, care lună de lu
nă a obţinut realrtâri su
plimentare sa roitul oi dc
Prin aplicarea consecventă în producţie a măsu plan, îhfegîktr.ează şi im
rilor stabilite de comisia energetică, la Uzina de pre portante econojtiii de ener
parare a cărbunelui Coroeşti s-au obţinut semnifica
tive economii de energie electrică. La cîtcva dintre gie electrică. în cele 11
acestea, s-a referit inginera Elena Florea, responsa luni trecute din an, după
bilul energetic al uzinei: cum ne-a comunicat ing.
— Am pornit de la cerinţa încadrării fiecărui sec Rucsanda Necşa, responsa
tor şi loc de muncă în cota de energie repartizată. bil . cu probleme energeti
Analiza amănunţită care s-a făcut la fiecare consu ce pe exploatare, în sec
mator a scos în evidenţă faptul cu se pot aduce îmbu ţiile şi atelierele unităţii
nătăţiri fluxurilor tehnologice. Astfel, s-au făcut unele s-a consumat mai puţin
modificări la sistemul de alimentare cu apă a spă faţă de cotă o cantitate de
lării cărbunelui, a fost înlocuită o turbosuflantă veche energie electrtcă echiva
cu alta nouă, care consumă cu 100 kWh mai puţin, lentă cu 1 239,1 MWh. E-
s-au operat cîtcva schimbări în funcţionarea sistemu conomia se datorează uti
lui celor două linii de brichctare şi altele. lizării eficiente a capaci
— Care este eficienţa acestor măsuri şi ce vă pre tăţilor de producţie, evită
ocupă în continuare ? rii mersului în gol al uti
— Consumurile specifice r^plizate pe tona de pro lajelor şi instalaţiilor, res
duse spun totul. De pildă, la secţia de brichetaj, aces pectării cu stricteţe a pro
ta a fost mai mic cu 0,38 kWh pe tona de brichete, gramului de funcţionare a
iar la tona de cărbune spălat, redus cu 1,76 kWh.
Dacă însumăm toate economiile obţinute pe cele 11 marilor consumatori. în
luni trecute din an, ele se ridică la 481 000 kWh. Ce bunătăţirii fluxurilor tel
nologice în preparaţii, res
ne preocupă ? Asigurarea condiţiilor pentru funcţio
narea continuă şi la capacitate a tuturor instalaţiilor pectării tehnologiilor dt
din dotarea uzinei, respectarea strictă a tehnologiilor lucru stabilite, altor mă
stabilite, evitarea consumurilor inutile. suri.
Potenţialul horticol - tot mai bine valorificat
— Asociaţia economică <le mentare s-au făcut la ră- — Ce ne puteţi spune — Ce noutăţi putem nota
stat şi cooperatistă hortico dăcinoase, vărzoaşe, tomate, despre producţiile la hec privind organizarea activi
lă Deva se înscrie cu un ceapă uscată, verdeţuri şi tar ? tăţii asociaţiei ?
aport meritoriu în asigura altele. Evident, în strînsă — Sporirea producţiei to — în vederea producerii
rea autoaprovizionării teri corelaţie cu depăşirile de tale s-a datorat, fireşte, şi livrării a peste 8 000
toriale. Vă rugăm tovarăşe producţie se află veniturile creşterii nivelului recolte tone produse avem desti
director ing. Radu Bolog fermelor, unităţii şi lucră lor medii la hectar. în frun nate cultivării legumelor în
să vă referiţi concret la torilor, precum şi benefi tea întrecerii se află lucră cîmp 440 ha şi în solarii 30
rezultatele obţinute în a- ciile. torii de la ferma nr. 3 care de ha. Pe lîngă faptul că
cest sens. am făcut şi cuprinderea
— în fiecare an din ac fermei din Hărău în peri
tualul cincinal fermele A.E.S.C.H. DEVA metrul de la Deva, prin
noastre şi-au onorat exem efectuarea schimbului de
plar sarcinile de livrare a teren, avem în preocupare
legumelor la fondul de stat pllEIiEIIMlIfflli’ extinderea cu 6 ha a sola-
şi la fondul de autoapro- riilor acoperite cu sticlă,
vizionare teritorială. în a-
cest an, spre exemplu, cît şi asigurarea irigării în
prevederile au fost depăşite Pentru executarea unor au reuşit să obţinu peste 40 totalitate a suprafeţei des
cu peste 1 400 tone legume, lucrări în vîrf de campanii, tone varză de toamnă, 35 tinate producerii legumelor.
cele mai mari plusuri în- în special la recoltat, un tone varză timpurie, 14 to In ceea ce priveşte pomi
registrîndu-le fermele nr. 3 ajutor preţios am primit ne ceapă, 22 tone ţelină, cultura, la cele 120 ha, din
(condusă de ing. Nistor din partea, întreprinderilor, peste 15 tone conopidă, care 90 pe rod, plantaţiei
Giura Dorin), nr. 2 (con instituţiilor şi şcolilor din 22 tone cartofi timpurii la existente i se vor adăuga
dusă do ing. Ioan Făgăda- municipiu repartizate, ceea ha, realizînd, prin valori încă 120 ha, adică o nouă
ru) şi nr. 1 (condusă de ce ne-a permis să strîngcm ficare superioară, un venit fermă, unde se plantează,
ing. Geta Vlad). Realizări fără pierderi şi să valori începînd din primăvara vii-
mediu de 55 000 lei de pe
lăudabile a dobîndit şi co ficăm în bune condiţii re fiecare ha cultivat cu le
lectivul de muncă al fer colta destinată aprovizio Convorbire consemnată de
mei nr. 8 solarii (condusă nării populaţiei şi formării gume. Atingerea unui a- NICOLAE TÎRCOB Muncind aici încă de la înfiinţare, ţesătoarea Viorica
de ing. Liviu Ardeanu). Pe stocurilor necesare pe pe semenea obiectiv preocupă Safta sc numără printre lucrătoarele cu experienţă ale
Ţesătoriei de mătase din Deva.
sortimente, livrări supli rioada de iarnă. şi celelalte ferme. (Continuare in pag. a 3-a) ........ .. i ... ------------------------ , , ...................................
