Page 14 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISM
Adunări ale activelor comitetelor
orăşeneşti de partid 20,00 Te
20,20 Ac
no
pc
20,33 TiJ
tir
că ele sînt definitorii pentru şi creşterea eficienţei tuturor Iţind pc rînd, darea dc sea ţionescu (C.A.P. Haţeg), ca şi Cc
★
reprezentanţii
mă a relevat tot ce s-a reali
de
BRAD. Eforturi permanente munca a şi eforturile oamenilor acţiunilor iniţiate. Menţionăm zat bun în industrie, agricul masă, ai altor organizaţiilor (Maria re,
comuniş
unităţi
citeva dintre ele : sporirea ca
tilor,
tuturor
muncii din oraş. Şi mai este pacităţii de influenţare şi mo tură şi în serviciile pentru Petruţi, Eugen Ştcfonl, Anica l' ra
in-
populaţie,
dezvoltarea
în
justificată deoarece aspectele bilizare a colectivelor de oa văţămîntului şi culturii, în Zcpa, Viorel Grozohi, Marincla
pentru mai buna organizare marii majorităţi fost a Ia propune meni ai muncii partid iu scopul toate domeniile. Reproducem obţinute, au dar raportat neajunsurile nu.
Olaru)
realizările
menţionate
originea
au
de
către
or
şi
de
ganizaţiile
cîtcva
dintre
ele
rilor, ideilor şi gîndurilor de înfăptuirii sarcinilor ; organe doar releva superioritatea pentru care s-au manifestat în pe C<
rezul
a
le şi organizaţiile de partid tatelor din ultimul an faţă dc rioada analizată. Oi
mai
vizînd
recuperarea
bine,
a activităţii in toate restanţelor, dar, cu deosebire să acţioneze cu mai multă ho- cele dobîndilc în anii prece Efectiv s-a făcut simţită răs dc
ril
pentru realizarea obiectivelor tărire şl răspundere pentru o denţi. Colectivul întreprinde punderea cu care sînt abor Sc
de
realizat
pînă
şi sarcinilor viitoare. Şi, vor bună aprovizionare mai tehnico- rii prezent berc un a plus la pro date sarcinile de plan din un N(
o
strin-
pentru
materiaiă,
muncii
organizatorice,
ghiurile
in
domeniile bind de de fapt, de sarcini şi vor să colaborare intre factorii cu ducţia fizică de 82 648 hl bere dc educaţie şi tehnico-ccono- 21,50 T<
este
perspectivă,
22,00 In
o-
ba,
biective sporite pentru organe atribuţii in acest domeniu ; finita — cea mai mare produc mice, toate Ia un loc confe m
le şi organizaţiile de partid biroul comitetului orăşenesc ţie de la intrarea în producţie rind adunării un pronunţat
In cadrul lucrărilor adunării oamenii au ştiut să găsească de partid să acorde un spri a unităţii. La I.P.I.L.F. valoa caracter dc lucru, coca ce
activului Comitetului orăşe cele mai potrivite căi de so din oraşul Orăştie. lată de jin mai direct şi susţinut in rea producţiei marfă este cu reprezintă, evident, un merit,
nesc de partid Brad pentru luţionare a unor greutăţi o- ce, unul dintre meritele in depăşirea unor greutăţi din 20 milioane Iei mai mare decît
darea de scamă anuală s-a biective. Adcasta ne întăreşte contestabile ale adunării de în perioada corespunzătoare a în acelaşi timp, însă, aduna
raportat că pe 10 luni din insă convingerea că n-am activ a fost modul responsabil unităţile economice ; să se anului trecut. In aceeaşi pe rea a mai pus în relief un
acest an economia oraşului a făcut tot ce trebuia pentru a în care s-a apreciat ca fiind manifeste mai multă fermitate fapt. Despre ce este vorba ?
rioadă
valoarea
prestărilor
de
realizat suplimentar însemnate recupera şi minusul la piese necesară munca tuturor celor şi exigenţă faţă de toţi cei servicii a crescut cu 3,2 milioa Despre faptul că efortul pen
cantităji do produse deosebit turnate, cind nc-am preocupat peste 5 800 comunişti pentru ee nu-şi duc la Îndeplinire ne Ici. Cu 13 milioane de lei tru îndeplinirea planului a BUCI
de necesare economiei naţio cum trebuie de aprovizionarea înfăptuirea obiectivelor stabi atribuţiile şi sarcinile încre a sporit valoarea mărfurilor căpătat dimensiuni noi, în (lloproi
nale, la unele dintre acestea eu materie primă pentru tur lite. O dovedeşte numărul dinţate. care se cer Integrate Ia gra 6,30 L
fiind realizate deja prevederi nătorie, producţia s-a dublai. vîndutc populaţiei. S-au Înde dul cel mai înalt strădania, agricul
le cincinalului. De notat că marc de propuneri făcute, me plinit sarcinile in domeniul jurnal;
Noi am tras din aceasta învă nite să ducă la îmbunătăţirea VALENTIN NEAGU construcţiei dc locuinţe. zbaterea neîncetată, neliniştea,
aproape toate unităţile şi sub ţămintele ce se impuneau". responsabilitatea reală pînă la angaja
unităţile economice de pe Şi în agricultură s-au obţi soluţionarea efectivă a pro Kilspui
face
raza oraşului care au cumu şi Colectivul minei Ţebea citeva nut rezultate bune, mai ales blemelor, cultivarea şi auto- t o v a
cele
el
parte
dintre
lat minusuri de producţie în care au rămas datoare eco cooperativa agricolă din Ha Ccauşc
primul trimestru al anului au ţeg. Sublinierea se impune cultivarea convingerii că în nim ii
recuperat restanţele şi dau nomiei naţionale. După cum pentru faptul că, în contrast, cea mai mare parte rezolva 1935, $
producţie suplimentară. afirma tovarăşul Viorel Sirca, cooperativa agricolă din Sil- rea acestor probleme depinde nic pi
„Toate eforturile organizaţii şeful unităţii, prin deschide CĂLAN. Economia naţională vaş a realizat producţii mult de noi, dc modul in care lu 8.00 n
lor de partid de la întreprin rea şi punerea in exploatare Inferioare celei din Haţeg. Mai crăm. Unii conducători de Curieri
Buletii
derea minieră Barza au fost cu mijloace proprii a unei exact : producţia dc grîu la unităţi din oraşul Haţeg, ne- B.'ispui
canalizate spre recuperarea rezerve de cărbune de bună reflectînd cu atenţie la astfel
restanţelor, — arăta tovarăşul calitate, colectivul respectiv poate şl trebuie să primească C.A.P Haţeg a fost cu 1 200 kg de cerinţe „se sperie" de di 10.00 1
cea
dccit
marc
obţinută
mai
10,05 f
Viorel Popa, secretarul comi- a demonstrat eă avea rezervele mensiunile eforturilor pe care folclor
Tot
Silvaş.
etului de partid al între- interne necesare pentru depă dc cooperatorii din din Haţeg, pro trebuie să Ie depună şi, ori Festivi
La
unitatea
irindcrii. Astăzi sîntem în şirea acestei situaţii. tac şi lucrează care cum cred, tarea
lăsură să raportăm că vom In acelaşi spirit angajant, produse siderurgice ducţia de cartofi a atins în Armoi
teheia anul cu plus de pro- acest an 24 tone la hectar. La ori strigă neîncetat şi excesiv
pe tonul dat de darea de sea după sprijin şi îndrumare. letln <
icţie. In spirit comunist tre- mă au vorbit şi Margareta alte capitole ale planului însă tem c
tie să arăt însă că în aceeaşi Dănilă şi Mihal Lăpuşan şi rezultate mai bune au obţi Aici nu este vorba de a nu Public
rioadă avem rămîneri în Hcrta Faur — primarul comu mai multe si mai bune nut membrii cooperatori din spune pc nume realităţilor, ci de şti
mă la cupru şi fier, care nei Crişcior — şi Dănuţ Silvaş. Ambele unităţi coope de a acţiona, dc a întreprin moar
se datoresc în întregime de tot cc trebuie şl depinde M
'tulul că rezerva geologică Sida şi Ltvla Fumurescu, pre ratiste au realizări şi Sn zoo de cadrele dc conducere pen
cum şi Constantin Lupu, Gcor- Adunarea activului Comite tau vorbitorii, in vederea rea tehnic, atit la totalul efecti
spcctată nu s-a confirmat geta Bodiciu, loan Başa. Ei tului orăşenesc de partid Că vului, cit şi la matcă. De a- tru ca lucrurile să meargă
realitate, cl şl absenţelor lizării sarcinilor acestui an şi bine, şi abia apoi să vedem
s-au referit la realizările Şi lan, prin materialele supuse a bunei pregătiri a îndeplini semenea, au fost create con
otlvate şi învoirilor. Am lipsurile din agricultură, din dezbaterii, ca şi prin cei care rii prevederilor de plan din diţii bune pentru iernarea a- de unde şl dc ce ajutor este
insă măsuri pentru recu- au luat cuvîntul, a subliniat nevoie.
activitatea consiliilor populare, viitorul an şi cincinal. nimalelor — bază furajeră,
rea restanţelor şi reallza- din cea desfăşurata de sindi eă de la conferinţa orăşe — Sîntem conştienţi că am adăposturi, asistenţă zooveteri- Am remarcat această stare
planului". cate, de tinerel şi de femei, nească de partid s-au făcut rămas datori economiei na nară. pentru eă în adunare s-a făcut c
Uzina de utilaj minier şi din cultură. paşi însemnaţi în toate dome ţionale cu însemnate cantităţi siipţită şi preocuparea reală şti.
adunarea
In
firesc
rcpattaţll este una dintre nni- Din adunarea de activ s-a niile vieţii economice şi so de cocs metalurgic, fontă ce polarizat mod atenţia principală a a pentru crearea tuturor condi tr4
per
insistat
tăţilc importante ale oraşului. desprins că în viilor accentul ciale. S-a stilului pentru metode nuşie, utilaje tehnologice pen participanţilor asupra proble ţiilor în vederea realizării sar Ctli
fecţionarea
şi
In numele comuniştilor care trebuie pus pe organizarea lor de muncă in toate orga tru metalurgie, piese turnate cinilor econoraico-sociale, dar mu/>
* nat
raportînd
lucrează aici şi care se simt maî bună a muncii, pe impli nizaţiile de partid, mal cu din fontă — arăta inginerul melor economice, organizare şi şi tendinţa unora de a se bizui Intern
de
şi
activitatea
directorul
S.
Iosif
lacob,
răspunzători do restanţele carea mai responsabilă a ca seamă in ceea ce priveşte „Victoria** Călan. Am C. creat cea educativă la rezultatele pe alţii, pc ajutorul altor or Amfit
Înregistrate la piese turnate drelor în rezolvarea proble conducerea activităţii econo în felul acesta unele greutăţi din economie, ca o reflectare gane. Este o zonă căreia or Badio
din fontă şi oţel, la fel cum melor, pc întărirea ordinii şi mice pentru îndeplinirea sar beneficiarilor noştri. Vreau să necesară. Aşa «tind lucruri ganizaţia orăşenească dc partid dem
se simt părtaşi la succesele disciplinei la toate locurile de cinilor de plan. S-a insistat subliniez că în ultima vreme le, conducătorii dc unităţi care merită să-i consacre o atenţie La si
obţinute, a vorbit directorul muncă, ridicarea gradului de mai mult şi mai cu folos procesul de producţie din deosebită şi’ să acţioneze îu O v.i
centrul
unităţii, tovarăşul Viorel participare a comuniştilor, a pentru a al deplasa munci po de secţiile combinatului cunoaşte au luat cuvîntul : Gheorghe consecinţă. jurnal
greutate
întregii
celorlalţi oameni ai muncii la o cale de ascendentă redre vastu (C.P.A.D.M.), Ionel Işfan muzir
Poenar : „Uzina noastră şi-a litice —- analize, controale, sare. In numele comuniştilor, letln
bere),
de
(întreprinderea
realizat deja sarcinile cincina realizarea sarcinilor. îndrumări — în organizaţiile al întregului colectiv de side Riro (Î.P-I.LrfF.), Axentc Vi- loan CORNEL ARMEANU
lului — arăta vorbitorul. Şi de bază, la locurile de muncă rurgicii exprim angajamentul
aceasta datorită modului cum TH. MÂRCUŞ ale comuniştilor, în vederea de a munci mai bine, orga
realizării sarcinilor zilnice. In nizat, pentru a ne realiza
felul acesta, comitetul orăşe sarcinile ce le avem.
nesc dc partid, biroul său au
Eugenia Ştefan, de Ia coo
cunoscut nemijlocit starea lu perativa „Streiul**, Viorel Ma-
crurilor, şi au eficient, din interveni riş, directorul I.C.S. Mixtă SIMERIA. în centrul DFA
putut
operativ
mie
ORĂŞTIE. întreaga muncă— zul problemelor, la cu pu Călan, Ion Cioclci, preşedin Roma
soluţio
tria);
tele consiliului orăşenesc al
narea lor.
Aşa a fost
tinţă să se obţină unele suc sindicatelor, au adus în faţa lătoar
DOAl ;
adunării activului de partid
cese meritorii in secţii şl ate hoţărîrea comuniştilor din uni dezbaterilor — analiza dern
în concordanţă liere din C. S. „Victoria** Că- tăţile respective de a munci Bărăg
agrico
în
lan,
căra);
le, la cîteva unităţi meşteşugă mai bine, în vederea realiză sala
cooperativa
rii şi depăşirii sarcinilor pla
rească şi în industria mică, nului de producţie la toţi exigentă a modului cum se nului
cu cerinţele actuale în dezvoltarea edilitar-gospo- indicatorii. ŞANJ
dăreaycă a oraşului. In aceeaşi — Sint necesare eforturi şi (Parii
perioadă au sporit suprafeţele mai mari din partea tuturor nirca)
comerciale, au fost date in organizaţiilor de partid, sub realizează dezvoltarea (V St
ebuie să facem mai mult rii sarcinilor. Nu s-a acţionat folosinţă noi apartamente pen linia tovarăşul Viorel Păcurar, Cu n -
.‘U creşterea competenţei cu fermitate pentru asigura tru oamenii muncii. secretarul comitetului orăşe tural)
rea bazei lehnico-matcriale Ia Din cuvîntul tovarăşilor Io nesc de partid, pentru creşte in pl
■spunderii organelor şi or- rea producţiei de fontă cenu economico-socială a oraşului rul);
zaţlilor do partid, a flc- nivelul planului, pentru o su nel Hodorog, secretarul co şie, dc cocs şi piese turnate, mării
îl comunist. Aceasta, In- perioară organizare a pro mitetului de partid de la C. S. a producţiei agricole. Organi rul);
Călan,
ind cu biroul comitetului ducţiei şi a muncii, întărirea „Victoria** preşedintele loan IYIun- zaţia orăşenească de partid la Zar
Ba-
C.A.P.
tcanu,
şcncsc. Este nevoie să ne disciplinei tehnologice, folo tiz, Dan Ilie, secretarul comi are capacitatea să muncească în darea de scamă prezenta plinirea sarcinilor de plan in URIC
aptăm stilul şi metodele de sirea eficientă a forţei de tetului U.T.C. pe combinat, şi să acţioneze pentru a în tă adunării activului Comite profil teritorial, in activitatea flăcăi
Si-
încă în funcţie de sarcinile muncă. Se adaugă şi unele Ionel Crintoac, şeful secţiei a deplini exemplar îndatoririle tului orăşenesc de partid perioa comitetului orăşenesc dc partid, Regin
s-a
în
arătat
că,
meria
lipsuri în organizarea lucru ce-i revin din hotărîrile isto a organelor şi organizaţiilor roşie)
, cerinţele actuale". Este a- H-a furnale, am reţinut spi da supusă analizei, planul timpi;
.’ecicrca tovarăşei Floarea lui pe şantierele de investiţii, ritul autocritic şi, în acelaşi rice adoptate de Congresul al dc partid, a conducerilor uni nerui;
respectarea riguroasă a nor XlII-lea al partidului nostru. producţiei marfă industriale a tăţilor economice s-au mani
îrvan, prim-sccretar al Co- timp, angajant, ’ de a munci fost depăşit cu 4,7 milioane festat neajunsuri care au di reasir
îitetului orăşenesc de partid melor de consum, folosirea efi mai bine, împreună cu co lei, cu rezultate bune înscriin- tria);
îrăştie. Şi nu Intimplător. cientă a tuturor resurselor lectivele pe care le reprezen GH. I. NEGREA du-sc I.M.M.R. şi „Marmura", minuat nivelul realizărilor. (Flac;
materiale, creşterea calităţii Intre cauzele ce au influen BAI :
Pentru că, într-adevăr, aceas atît la acest indicator cit şi la ţat negativ realizările se în
ta a fost una din cele mai producţiei. Toate cele amin producţia dc export. Aşa după scrie şi numărul marc dc cultui
importante concluzii ale adu tite au dus ]a aprecierea că cum s-a menţionat o preocu Carte
nării. rezultatele obţinute nu se ri pare constantă a manifestat absenţe nemotivate, lipsa dc cia);
dică la nivelul potenţialului fermitate şi exigenţă faţă de sub i
S-a apreciat în cadrul a- comitetul orăşenesc de partid
dunării că pe 10 luni ale aces uman şi material de care dis în direcţia unirii eforturilor cazurile de încălcare a nor Un c<
muncii,
dc
tui an au fost obţinute o serie pun unităţile şi instituţiile HAŢEG. La o creştere a comuniştilor, a celorlalţi oa melor control protecţia pe a- cultui
efectuat
und .
slabul
de rezultate bune Ia produc din oraş. _____ i_______ i meni ai muncii in vederea roşii;
ţia fizică, la cea marfă indus Atenţie deosebită a fost apoi mai bunei gospodăriri a ma ccasta linie de organizaţiile clei in <
acordată unui alt domeniu im teriilor prime, materialelor, de sindicat, dc conducerile
trială, la producţia netă, la complexităţii sarcinilor — combustibilului şi energiei, re
fapt
realizarea planului pentru ex portant al muncii : agricultu ducerii cheltuielilor la mia de tchnico-administrativc, tovarăşii Petru
evidenţiat
de
port, în alte activităţi eco ra. S-a insistat asupra îmbu Pop, secretarul comitetului de
marfă.
fost
nomico. nătăţirii tuturor laturilor a- lei producţie valoare noi Au resurse partid de la întreprinderea
în
puse
S-a spus, de asemenea, că cestei activităţi, cu precădere un stil de muncă prin sporirea volumului pie „Marmura", Iosif Javatinschi,
în perioada analizată a fost creşterea responsabilităţii lu selor recondiţionate. şeful staţiei C.F.R. Simeria
desfăşurată o intensă activi crătorilor, reicşhid. din dez Comitetul orăşenesc dc partid Triaj, Petru Staneiu, pre
Tiu
tate pentru aplicarea în viaţă bateri necesitatea ca specia a îndrumat şi sprijinit deo şedintele Consiliului orăşenesc azi,
â hotăririlor de partid şl de liştii să-şi justifice titlul prin dinamic, angajant potrivă organizaţiile dc partid al sindicatelor, Petru Dăniiţ, Vrem
stat. A crescut simţitor ca producţiile obţinute, nu prin şl conducerile unităţilor agri secretarul comitetului dc partid dă, c
pacitatea de acţiune şi mobi justificări. La aceste aspec cole în vederea mobilizării de la depoul C.F.R. ş.a. Izola-
lizare a organelor şl organi te şi, evident, Ia multe altele Oraşul Haţeg se integrează plexităţii, cit şi sub cel al forţelor la executarea în bune In cadrul adunării s-a ex be. \
cadrul
zaţiilor de partid pentru rea s-au referit în Mircea dezba treptat şi tot mai complet Sn prezenţei mai ample a mun condiţiuni a lucrărilor din primat convingerea că, prin din i
Boţea,
terilor
tovarăşii
lizarea sarcinilor, aducindu-şi Marcela Murari, Avram Lo- rîndul centrelor muncitoreşti, citorului, cu tot ce înseamnă agricultură, impunîndu-sc ca măsurile întreprinse, printr-o p eră'
tot mai mult contribuţia la cu o producţie industrială în aceasta. o atenţie mai mare să fie a- muncă educaţională susţinută, cupn
soluţionarea problemelor de Ican, Elena Brinduşa, Xoan cordată realizării obiectivelor de, i
Ivaşcu, Nicolae Frincu, Con continuă creştere, cu un echi Adunarea activului comitetu neajunsurile vor fi depăşite t.rc i
interes major pentru buna stantin Petec, Elena Ştcf, Marla libru armonios între industrie lui orăşenesc dc partid a fost stabilite in sectorul zootehnic. în perioada următoare, astfel neaţe
desfăşurare a activităţii în Maicr, Silviu Oprolescu, Nicolae şi agricultură. Una dintre o expresie a tuturor acestor Rezultate corespunzătoare s-au ca oraşul Simeria să se si ce Ci
unităţile economice. Spiritul Hanciu. trăsături, abordînd frontal şl obţinut şi în alte domenii de La
loc
un
critic şl autocritic care a particularităţile evoluţiei in deschis problemele îndeplini activitate — desfacerea dc tueze Sn pe continuare in pe întrecerea fi cc
fruntaş
judeţ
caracterizat marea majoritate Desigur, adunarea anuală de dustriale o reprezintă caracte rii de către organizaţia orăşe mărfuri, prestările de servicii rar ]
a luărilor de cuvînt şi darea dare de seamă a activului de rul predominant al ramurilor nească de partid a rolului dc către populaţie, în invăţămînt, socialistă, pe măsura hărniciei lat i
de scamă au reliefat însă şi o partid din oraşul Orăştie a industriei uşoare şi alimenta conducător, iar prin aceasta cultură, gospodărirea oraşului. locuitorilor săi, a muncii or sub
seamă de deficienţe, lipsuri avut in atenţie o largă şi com re, precum şi al construcţiilor, — înfăptuirea complexităţii Abordînd critic şi autocritic ganizatorice şi de indrumarc ploăl
şi neajunsuri manifestate în plexă arie de preocupări. Ne al exploatării şi prelucrării sarcinilor economico-socialc ce rezultatele înregistrate, atît desfăşurate de organele şi ta ir
munca organelor, şi organiza voia de a stărui asupra unor lemnului. Pulsul oraşului creş i-au revenit Sn anul trecut de darea de seamă cit şi parti organizaţiile dc partid. vest
ţiilor de partid, cu ropereu- astfel de probleme esle pe te, cxprimîndu-sc tot mai vi la alegeri, precum şi a celor cipanţii ' la discuţii au arătat 80-1
•limi negative asupra înfăptui deplin justificată prin faptul guros, atît sub raportul com viitoare. că in ceea cc priveşte înde MINEL BODEA