Page 17 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 17

Vizita de lucru a tovarăşului


                                                                                                   Nicolae Ceauşescu în unităţi



                                                                                                         industriale din Capitală


                                                                                            T  o  v  a  r  ă  ş  u  1  Nicolae   prinderi  au  primit  pe  se­  al  fabricii  de  utilaje  com­
                                                                                        Ceauşescu,   secretar   general   cretarul   general   al   parti­  plexe,  secretarul  general  al
                                                                                        al  Partidului  Comunist  Ro­  dului   cu   cele   mai   alese   partidului   a   cerut   să   se
                                                                                         mân,   preşedintele   Republi­  sentimente  de  stimă  şi  dra­  studieze   posibilitatea   mai
                                                                                         cii   Socialiste   România,   a   goste  fierbinte,  de  profun­  bunei   organizări   a   activi­
                                                                                         efectuat,  joi,  o  vizită  de   dă  recunoştinţă  pentru  ne­  tăţii  productive  prin  folo­
                                                                                         lucru  în  două  unităţi  in­  obosita  sa  activitate  dedi­  sirea   raţională   a   spaţiului
                                                                                         dustriale   reprezentative   din   cată   ridicării   patriei   pe   construit.   S-a   precizat   că
                                                                                         Capitală   —   întreprinderea   noi  culmi  de  progres  şi  ci­  în  acest  sector  trebuie  să
                                                                                         „23  ^August"  şi  întreprin­  vilizaţie,   pentru   asigura­  se  treacă  şi  la  fabricaţia
            Anul XXXVII, nr. 8 728  VINERI, 6 DECEMBRIE 1985      4 pagini - 50 bani     derea  de  confecţii  şi  trico­  rea  unui  tot  mai  înalt  ni­  de   reductoare,   organizîn-
                                                                                         taje Bucureşti.            vel  de  trai  material  celor   du-se  o  secţie  specializată
                                                                                          Desfăşurat  la  puţin  timp   ce muncesc.             Vizita  de  lucru  a  conti­
                                                                                         după  lucrările  Plenarei  Co­  Primul  obiectiv  al  vizi­  nuat  la  turnătoriile  de  oţel
                   în spiritul cuvîntârii tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU                  mitetului  Central  al  Parti­  tei  de  lucru  a  fost  între­  şi  fontă,  sectoare  cu  rol
                                                                                         dului  şi  ale  primului  Con­  prinderea „23 August".  hotărîtor   în   desfăşurarea
                     la Plenara C.C. al P.C.R. din 13—14 noiembrie a.c.                  gres  al  ştiinţei  şi  învăţă-   Dialogul  de  lucru  al  se­  ritmică   a   întregului   pro­
                                                                                         mîntului,  noul  dialog  de  lu­  cretarului  general  al  parti­  ces tehnologic.
                                                                                         cru  al  conducătorului  parti­  dului  cu  membri  ai  con­  T  o  v  a r ă ş u  l    Nicolae
                                                                                                                                        cen­
                                                                                                                            ministerului,
        Onorarea contractelor la export —                                                dului  şi  statului  nostru  a   ducerii   industriale,   institu­  Ceauşescu,  analizând  modul
                                                                                         prilejuit  analiza  unor  pro­
                                                                                                                                              în  care  se  desfăşoară  pro­
                                                                                                                    tralei
                                                                                         bleme  de  stringentă  actua­  tului  de  cercetări  de  profil   cesul  de  turnare  a  pieselor
            sarcină prioritară, de maximă                                                litate  ale  activităţii  econo­  şi  întreprinderii,  cu  mun­  mici   şi   mijlocii,   a   ccut
                                                                                                                                               să  fie  luate  măsuri  ca  n-
                                                                                         mice  —  încheierea  cu  re­
                                                                                                                    citorii  şi  specialiştii  de  la
                                                                                         zultate  cit  mai  bune  a  pla­  această   reprezentativă   u-   ceastă  operaţie  să  se  efec­
                                                                                                                                               tueze  cit  mai  aproape  de
                                                                                                                                      noastre
          responsabilitate muncitorească                                                 nului  de  producţie  pe  a-   nitate   a   industriei  maşini   a   cuptoarele   electrice,   asigu-
                                                                                         cest  an  şi  temeinica  pre­
                                                                                                                    constructoare
                                                                                                                                de
                                                                                         gătire  a  celui  ce  va  înce­  început  la  fabrica  de  com-   rîndu-se  astfel  o  producti­
          in  complexul  angrenaj  al   produselor  către  beneficiarii   burilor economice nerambur­  pe  peste  puţin  timp,  intro­  presoare.  vitate  sporită  şi  o  calitate
        economiei  noastre  naţionale,   externi,  acordînd  o  atenţie   sabile  va  creşte,  în  1986,  cu   ducerea  în  practica  produc­  Apreciind   realizările   ob­  superioară  a  pieselor.  Tot­
        exportul  constituie o sarcină   consecventă,  majoră,  asimi­  circa  15  la  sută  faţă  de   tivă  a  noilor  cuceriri  ale   ţinute  pînă  acum,  tovară­  odată,  a  recomandat  să  se
        centrală,  de  covîrşitoare  în­  lării  şi  diversificării  gamei   1985.  Vom  acţiona  cu  toată   ştiinţei  şi  tehnicii,  în  spi­  şul  Nicolae  Ceauşescu  a  in­  acţioneze  cu  mai  multă  lu>-
        semnătate  şi  maximă  res­  sortimentale, unităţi cum sînt   hotârirea  pentru  un  comerţ   ritul   hotărîrilor   recentului   dicat  să  se  ia  măsuri  pen­  tărîre   pentru   extinderea
        ponsabilitate  a  fiecărui  co­  „Chimica"  şi  „Plafar"  Orăş-   exterior  echilibrat  şi  pentru   forum  al  ştiinţei  şi  învăţă  -   tru   asimilarea   unei   game   mecanizării   şi   automatiză­
        lectiv  muncitoresc  care  are   tie, întreprinderea de confec­  lichidarea datoriei externe".  mîntului,  —  pentru  a  se  ob­  mai  diversificate  de  com-   rii  în  procesul  de  formarc-
        contracte  cu  parteneri  do   ţii  Vulcan  şi  întreprinderea   lată  dar  că  şi  în  anul  vii­  ţine  o  mai  accentuată  creş­  presoare,  cu  parametri  teh-   lurnare,   pentru   reducerea
        peste  hotare.  Referindu-se   de tricotaje Hunedoara, unele   tor, în întreg cincinalul 1986-   tere  a  productivităţii  mun­  nico-funcţionali  cit  mai  ri­  muncii   manuale   utilizată
        la  necesitatea  îndeplinirii   secţii  din  cadrul  C.  S.  Hu­  1990, sarcinile la export vor   cii,  reducerea  pe  toate  căi­  dicaţi,   concentrarea   fabri­  la  curăţirea  pieselor,  pen­
        neabătute  a  acestui  obiectiv   nedoara  şi  C.S.V.  Călan,   fi,  de  asemenea,  importante   le  a  cheltuielilor  materiale   caţiei  de  asemenea  produ­  tru   automatizarea   operaţii­
        -  condiţie  indispensabilă  a   U.J.C.M. şi I.J.C.O.O.P., „Mar­  şi mobilizatoare pentru toa-  de  producţie,  cu  prioritate   se   la   întreprinderea   „23   lor  de  descărcare  a  oalelor
        creşterii venitului naţional şi   mura"  Simeria  şi  Inspecto­                  a  consumurilor  de  combus­  August"  şi  asigurarea  unei   de  turnare  şi  a  alimentă­
        echilibrarea   balanţei   de   ratul  silvic  judeţean  ş.a.  au   (Continuare in pag. a 3-a)  tibili   şi   energie   electrică,   legături   mai   strînse   intre   rii  'cuptoarelor.  Pornind  de
        plăţi   a   ţării   tovarăşul                                                    îndeplinirea  ritmică  a  sar­  cercetări;,  proiectare  şi  pro­  la   cerinţele   în   continuă
        Nicolae  Ceouşescu,  secretar   obţinut  rezultate  bune  la                     cinilor de export.         ducţie.                   creştere ale industriei con-
        general  al  partidului,  subli­  export  de  Ia  începutul  anu­  CU PLANUL
        nia  la  cel  de  al  lll-lea  Con­  lui. Alte colective înregistrea­              Colectivele   muncitoreşti   Examinînd,   în   continua­
        gres  al  consiliilor  populare :   ză nerealizări. Aceasta — ca   CINCINAL      ale celor două mari între­  re, procesul de producţie  (Co'ntinuare in pag. a 4-a)
        „Trebuie  concentrate  toate   urmare  a  lipsei  materiilor
        forţele, în fiecare unitate, în   prime  la  timpul  necesar
        fiecare judeţ, pentru realiza­  („Vidra"  Orăştie),  neasigu-   ÎNDEPLINIT
        rea  în  cele  mai  bune  condi­  rării  mijloacelor  de  trans­                                                                I0DUCEM  dl  MAI  MULTA  ic
        ţii  a  producţiei  de  export,  a   port  —  auto  şi  ne  calea  fe­  I.P.I.C.C.F. DEVA  •\3ENERGIA ELECTRICA “ “
        exportului  în  general,  a-   rată  —  pentru  expedierea   Colectivul   de   muncă   ul                                       0H0MISIM PE TOATE CÂILI   El
        ceasta  constituind  o  necesi­  produselor  (I.L.  şi  I.F.E.T.   întreprinderii   de   produc­
        tate  pentru  buna  desfăşura­  Deva),  dar  şi  a  slabei  preo-,   ţie   industrială   şi   construc­
        re  o  întregii  noastre  activi­  cupări  a  conducerilor  între­  ţii   căi   ferate   in  Deva,   puter­ în   SECVENŢE DIN „BĂTĂLIA PENTRU 1000 MW“
                                                                             muncă
                                                                   mobilizat
                                                               nic
        tăţi economico-sociale".   prinderilor, centralelor şi or­  aceste   ultime   zile   din   anul
                                                                     raportează
                                                                              îndeplini­
          Ca  urmare,  planul  la  ex­  ganismelor  centrale  de  spe­  1985,   sarcinilor   de   plan   pe
                                                               rea
        port  a  fost  însuşit  ca  obiec­  cialitate,  pentru  prospecta­  actualul   cincinal   la   nive­  Plusurile de energie electrică — rezultat al
        tivul  numărul  unu  şi  de  că­  rea  pieţei  internaţionale  şi   lul   judeţului   Hunedoara.
        tre colectivele de muncă hu-   încheierea de contracte, pen­  Tovarăşul   Eugen   Pîrvu,   se­
                                                                        comitetului
                                                               cretarul
                                                                                   de
        nedorene  care  au  sarcini  în   tru  ridicarea  la  parametri   partid   al   întreprinderii,   re-   însumării responsabilităţii, hărniciei
        acest  domeniu,  fiecare  stră-   superiori  a  nivelului  .tehnic   ferindu-sc   la   acest   succes,
        duindu-se  să-şi  onoreze  in   al produselor.         spunea :  Meritul   principal   pen­  şi dăruirii în muncă ale întregului colectiv
                                                                —
        termen  contractele  şi  la  un                        tru   sporurile   realizate
        inalt  nivel  tehnic,  de  com­  înaltele  comandamente  ale   revine   lucrătorilor   din
                                                                                atelie­
                                                               toate
                                                                     secţiile
        petitivitate  şi  eficienţă  spo­  exportului  au  fost  relevate   rele,   care   s-au  şi   mobilizat   „Bătălia   pentru   1   000   lunii  decembrie  1985  ?  Am   patru zile ale acestei luni?
                                   cu acuitate de secretarul ge­
        rite.  Organizînd  temeinic   neral  al  partidului,  tovarăşul   exemplar,   au   răspuns   cu   MW“,   exprimă   sintetic   c-   adresat   această   întrebare   — 1 decembrie: 18 072 000
        producţia  pentru  export,  pe                         promptitudine   chemărilor   fortul  generos  în  care  se   tovarăşului   inginer   Ieronim   kWh;   2 d  e c e m  b  r i e :
        formaţii, schimburi şi pe flu­  Nicolae  Ceauşescu,  şi  la   adresate   de   organizaţiile   află  angajaţi  toţi  cei  peste   Rusan,   directorul   C.T.E.   19  506  000  kWh;  3  decem­
                                                                   partid,
                                                                         şi-an
        xuri  de  fabricaţie,  urmărind   Plenara  C.  C.  al  P.C.R.,  din   de   depăşit   ritmic   —  îndeplinit   1  700  oameni  ai  muncii  de   Mintia.  brie:   18 792 000 kVVh ; 4
                                                                                 atunci
                                                               şl
        consecvent realizarea planu­  13—14  noiembrie  a.c.,  cind   cind   au   fost   asigurate   con­  la   Centrala   termoelectrică   —   Printr-un   p  l u  s    de   decembrie:  19  810  000  k\V'h.
        lui şi livrarea operativă a  spunea : „Volumul schim-  diţiile   materiale   —   sarci­  Mintia,   reprezintă   modali­  388  000  kWh  înregistrat  de   Dincolo  de  aceste  cifre  se
                                                               nile  de  plan.  Cele  mai  bu­                      la începutul ultimei luni  tiflă  atenţia  sporită  pe.car-'
                                                               ne   rezultate   le-au   obţinut   tatea   practică   prin   care
                                                               însă   colectivele   secţiei   de   energeticienii   „Stelei   de              o  acordăm  ceas  ele'  ceas
                                                               reparaţii   meeano-encrgctl-   pe  Mureş”  înţeleg  să  răs­                   bunului  mers  al  celor  cinci
                                                                  Deva,
            50 de ani de la crearea Frontului                  ce   plastice   atelierele   de   ma­  pundă   chemării   adresate   Reporter în post fix   grupuri  în  funcţiune,  cel  de­
                                                                           confecţii
                                                                        şl
                                                               se
                                                                                  tex­
                                                               tile,   carierele   Zam   şi   lîră-   de   secretarul   general   al          al   şaselea   —   respectiv
                                                               nişca.                    partidului,   t o  v  a r ă ş u  l    la Centrala    grupul  nr.  4  —  aflîndu-se
             Popular Antifascist in România                    nostru,   La   nivelul   judeţului   Nicolae  Ceauşescu,  în  cu­  termoelectrică Mintia  în  revizie  tehnică  aprobată.
                                                                —
                                                                                 supli­
                                                                         producţie
                                                                     ce
                                                               mentară   se   va   realiza   pe   vântarea  la  Plenara  C.  C.                Dacă  de  la  o  zi  la  alta  se
                                                                                                                                                                    in­
          Instaurarea     dictaturii   Ideea  ralierii  pe  o  plat­  cei cinci ani ?    al  P.C.R.  din  13—14  noiem­                       înregistrează   diferenţe  energie
                                                                                                                                                   cantităţile
                                                                                                                                              tre
                                                                                                                                                             de
        hitleriste   în   Germania,   la   formă  comună  de  luptă  a   vor  —  La producţia marfă se  prevederi   brie  a.c.  :  „Este  necesar  să   din  actualul  cincinal.  Şi  ne   electrică  furnizată  în  siste­
                                                                                                                    aflăm  doar  în  a  eincea  zi
                                                                                                             pen­
                                                                                         luăm
                                                                                                     măsurile
                                                                                               toate
                                                                          peste
                                                                    obţine
        începutul   anului   1933,   a   forţelor   sociale   şi   politice   3G  milioane  lei,  iar  la  prin­
        ridicat   probleme   de   im­  democratice,   antifasciste,   cipalele   sortimente   fizice,   tru  realizarea  în  cele  mai   a  lui  decembrie.  Un  plus   mul   naţional,   acestea   re­
                                                                                                                                              prezintă  cel  mai  convingă­
                                                                                                                             înseamnă
                                                                                         bune  condiţii  a  programu­
                                                                                                                    care
                                                                                                                         nu
                                                                                                                                      altceva
                                                                                 40G
        portanţă   crucială   pentru   avea  să  se  concretizeze,  în-   după cum urmează :   metalice   lui  energetic,  pentru  buna   decît   însumarea   responsa­  tor  atestat  al  calităţii  căr­
                                                                      construcţii
                                                               tone
        destinele   tuturor   popoare­  cepînd  cu  anul  1935,  în   hidro  şl  C.F.,  133  tone  ma­  funcţionare   a   centralelor   bilităţii,   hărniciei   şi   dă­  bunelui   livrat   din   Valea
        lor  şi,  o  dată  cu  aceasta,   orientarea   spre   făurirea   se   plastice,   G   milioane   lei   electrice,   şi   îndeosebi   a   Jiului,  de  la  minele  Anina
                                                                                                                    ruirii  în  muncă  ce  carac­
        pentru   destinul   poporului   Frontului   Popular   Anti­  Ia   utilaje   construcţii   hi­  celor pe cărbune".  terizează   întregul   nostru   şi Orşova. Cind primim
                                                                      C.F.,
                                                                           13,9
                                                                                milioane
                                                                   şi
        român.  Devenea  din  ce  în   fascist.  In  acest  sens,  un   dro   la  piese   de  schimb,  iar   —  Cum  se  traduce,  în   colectiv.
                                                               lei
        ce  mai  clar  că  nazismul  re­  pas   înainte   în   stabilirea   la  export,  planul  se  va  în­  limbajul   specific   activităţii   —  Ce  spune,  tovarăşe  di­  MIRCEA DIACONU
        prezenta   principala   primej­                        deplini   în   proporţie   de   153
        die   pentru   independenţa   liniei   tactice   de   luptă   a   la sulă.       energeticienilor   acest   răs­  rector,   diagrama   realizări­  (Continuare în pag. a 3-a)
        naţională  a  numeroase  ţâri,   Partidului   Comunist   Român                   puns acum, la începutul    lor obţinute în primele
        pentru  cultura  şi  civilizaţia   l-a  constituit  Plenara  C.C.
        umană,  că,  în  ce  priveşte   al   P.C.R.   din   februarie
        ţara  noastră,  suprema  da­  1935.   Spiritul   realist   în            FERMELE ZOOTEHNICE - MODEL DE ORGANIZARE Şl PRODUCŢIE
        torie   a   tuturor   partidelor,   care   plenara   a   dezbătut
        grupărilor   şi   personalităţi­  problemele   privind   realiza­
        lor   democratice,   patriotice   rea  Frontului  Unic  Munci­  Actuala stare de lucruri impune intervenţii energice, eficiente!
        era   lupta   împotriva   orga­  toresc  şi  a  Frontului  Popu­
        nizaţiilor  de  tip  fascist  şi   lar  Antifascist  a  fost  con­
        împotriva    imperialismului   firmat,  cîteva  luni  mai  tîr-   Dintre   indicatorii   planu­  caţi  a  se  obţine  în  acest  an   ceastă  stare  de  lucruri,  in­  ţător, tehnician veterinar.
        german,   pentru   apărarea   ziu,  prin  felul  în  care  al   lui,  pe  perioada  trecută  din   s-au   realizat   pînă   acum   succesele  care  le  raportea­  al  Ionn  Ivan,  inginerii!  şef
                                                                                                                    ză de mai mulţi ani ferma
                                                                                                                                                              ne-a
                                                                                                                                                                   răs­
                                                                                                                                                  cooperativei,
        democraţiei  şi  a  existenţei                        acest  an  ferma  zootehnică   numai 124. Pierderile din                         puns  la  întrebarea  eh  mai
        naţionale,  statale  a  Româ­  Vll-lea   Congres   al   Inter­  a  Cooperativei  agricole  de                                         sus   cu   o   ridicare   rlin
                                                              producţie
                                                                             Mare
                                                                                   ra­
                                                                       Ciula
        niei.   „In   aceste   împreju­  naţionalei   Comuniste   avea
        rări,   —   arăta   tovarăşul   să  abordeze  aceste  proble­  portează   realizări   doar   la   LA C.A.P. CIULA MARE                umeri.   Faptul   este   firesc,
        Nicolae  Ceauşescu  —  Parti­  me  devenite,  în  acele  mo­  efectivul   total   de   bovine,                                        întrucît   dumnealui   'Tim
        dul  Comunist  Român,  ex­  mente,   obiective   majore,   la   reproducţia   ovinelor,                     zootehnică  din  Ciula  Mare?   ne-a  spus  —  se  ocupă  de
        primând   interesele   vitale   stringente  ale  mişcării  co­  precum  şi  la  predarea  lap­  efective  prin  mortalităţi  şi   Această   întrebare   se   pune   cultura  marc  (!).  Cum  se
        ale  maselor  largi,  militea­  muniste   şi   muncitoreşti   telui  do  oaie  la  fondul  de   sacrificări  se  ridică  la  26   cu  atît  mai  multă  acuitate   ocupă  c  limpede,  de  vreme
                                                                                         bovine  şi  132  ovine.  Ferma
        ză  activ  pentru  unirea  tu­  internaţionale.       stat.   La   ceilalţi   indicatori                    cu  cit  unitatea  dispune  de   ce   în   domeniul   respectiv
        turor   forţelor   democratice   Adresîndu-se conducerii  se   înregistrează   restanţe   are   sarcina   să   predea   la   păşune  suficientă,  toţi  în­  în 1985 planul nu s-n ren
                                                                                         fondul  de  stat  1  400  hl  lapte
        şi   patriotice   ale   poporu­                       mari.   Astfel,   la   efectivele   de  vacă,  din  care  s-au  li­
        lui,   pentru   apărarea  inde­  Dr. MIRCEA VALEA     matcă  de  bovine  şi  ovine                          grijitorii   sint   localnici,   TRA1AN BONDOR
        pendenţei   şi   suveranităţii                        există   însemnate   minusuri.   vrat  pînă  acum  doar  020   există  şef  de  fermă,  eco­
        ţării-.                     (Continuare în pag. a 3-a)  Faţă de 187 viţei planifi­  Iii (I). Cum se explică a-  nomist, operator — însămîn-  (Continuare in pag. a 3-a)
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22