Page 17 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 17
Vizita de lucru a tovarăşului
Nicolae Ceauşescu în unităţi
industriale din Capitală
T o v a r ă ş u 1 Nicolae prinderi au primit pe se al fabricii de utilaje com
Ceauşescu, secretar general cretarul general al parti plexe, secretarul general al
al Partidului Comunist Ro dului cu cele mai alese partidului a cerut să se
mân, preşedintele Republi sentimente de stimă şi dra studieze posibilitatea mai
cii Socialiste România, a goste fierbinte, de profun bunei organizări a activi
efectuat, joi, o vizită de dă recunoştinţă pentru ne tăţii productive prin folo
lucru în două unităţi in obosita sa activitate dedi sirea raţională a spaţiului
dustriale reprezentative din cată ridicării patriei pe construit. S-a precizat că
Capitală — întreprinderea noi culmi de progres şi ci în acest sector trebuie să
„23 ^August" şi întreprin vilizaţie, pentru asigura se treacă şi la fabricaţia
Anul XXXVII, nr. 8 728 VINERI, 6 DECEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani derea de confecţii şi trico rea unui tot mai înalt ni de reductoare, organizîn-
taje Bucureşti. vel de trai material celor du-se o secţie specializată
Desfăşurat la puţin timp ce muncesc. Vizita de lucru a conti
după lucrările Plenarei Co Primul obiectiv al vizi nuat la turnătoriile de oţel
în spiritul cuvîntârii tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU mitetului Central al Parti tei de lucru a fost între şi fontă, sectoare cu rol
dului şi ale primului Con prinderea „23 August". hotărîtor în desfăşurarea
la Plenara C.C. al P.C.R. din 13—14 noiembrie a.c. gres al ştiinţei şi învăţă- Dialogul de lucru al se ritmică a întregului pro
mîntului, noul dialog de lu cretarului general al parti ces tehnologic.
cru al conducătorului parti dului cu membri ai con T o v a r ă ş u l Nicolae
cen
ministerului,
Onorarea contractelor la export — dului şi statului nostru a ducerii industriale, institu Ceauşescu, analizând modul
prilejuit analiza unor pro
în care se desfăşoară pro
tralei
bleme de stringentă actua tului de cercetări de profil cesul de turnare a pieselor
sarcină prioritară, de maximă litate ale activităţii econo şi întreprinderii, cu mun mici şi mijlocii, a ccut
să fie luate măsuri ca n-
mice — încheierea cu re
citorii şi specialiştii de la
zultate cit mai bune a pla această reprezentativă u- ceastă operaţie să se efec
tueze cit mai aproape de
noastre
responsabilitate muncitorească nului de producţie pe a- nitate a industriei maşini a cuptoarele electrice, asigu-
cest an şi temeinica pre
constructoare
de
gătire a celui ce va înce început la fabrica de com- rîndu-se astfel o producti
in complexul angrenaj al produselor către beneficiarii burilor economice nerambur pe peste puţin timp, intro presoare. vitate sporită şi o calitate
economiei noastre naţionale, externi, acordînd o atenţie sabile va creşte, în 1986, cu ducerea în practica produc Apreciind realizările ob superioară a pieselor. Tot
exportul constituie o sarcină consecventă, majoră, asimi circa 15 la sută faţă de tivă a noilor cuceriri ale ţinute pînă acum, tovară odată, a recomandat să se
centrală, de covîrşitoare în lării şi diversificării gamei 1985. Vom acţiona cu toată ştiinţei şi tehnicii, în spi şul Nicolae Ceauşescu a in acţioneze cu mai multă lu>-
semnătate şi maximă res sortimentale, unităţi cum sînt hotârirea pentru un comerţ ritul hotărîrilor recentului dicat să se ia măsuri pen tărîre pentru extinderea
ponsabilitate a fiecărui co „Chimica" şi „Plafar" Orăş- exterior echilibrat şi pentru forum al ştiinţei şi învăţă - tru asimilarea unei game mecanizării şi automatiză
lectiv muncitoresc care are tie, întreprinderea de confec lichidarea datoriei externe". mîntului, — pentru a se ob mai diversificate de com- rii în procesul de formarc-
contracte cu parteneri do ţii Vulcan şi întreprinderea lată dar că şi în anul vii ţine o mai accentuată creş presoare, cu parametri teh- lurnare, pentru reducerea
peste hotare. Referindu-se de tricotaje Hunedoara, unele tor, în întreg cincinalul 1986- tere a productivităţii mun nico-funcţionali cit mai ri muncii manuale utilizată
la necesitatea îndeplinirii secţii din cadrul C. S. Hu 1990, sarcinile la export vor cii, reducerea pe toate căi dicaţi, concentrarea fabri la curăţirea pieselor, pen
neabătute a acestui obiectiv nedoara şi C.S.V. Călan, fi, de asemenea, importante le a cheltuielilor materiale caţiei de asemenea produ tru automatizarea operaţii
- condiţie indispensabilă a U.J.C.M. şi I.J.C.O.O.P., „Mar şi mobilizatoare pentru toa- de producţie, cu prioritate se la întreprinderea „23 lor de descărcare a oalelor
creşterii venitului naţional şi mura" Simeria şi Inspecto a consumurilor de combus August" şi asigurarea unei de turnare şi a alimentă
echilibrarea balanţei de ratul silvic judeţean ş.a. au (Continuare in pag. a 3-a) tibili şi energie electrică, legături mai strînse intre rii 'cuptoarelor. Pornind de
plăţi a ţării tovarăşul îndeplinirea ritmică a sar cercetări;, proiectare şi pro la cerinţele în continuă
Nicolae Ceouşescu, secretar obţinut rezultate bune la cinilor de export. ducţie. creştere ale industriei con-
general al partidului, subli export de Ia începutul anu CU PLANUL
nia la cel de al lll-lea Con lui. Alte colective înregistrea Colectivele muncitoreşti Examinînd, în continua
gres al consiliilor populare : ză nerealizări. Aceasta — ca CINCINAL ale celor două mari între re, procesul de producţie (Co'ntinuare in pag. a 4-a)
„Trebuie concentrate toate urmare a lipsei materiilor
forţele, în fiecare unitate, în prime la timpul necesar
fiecare judeţ, pentru realiza („Vidra" Orăştie), neasigu- ÎNDEPLINIT
rea în cele mai bune condi rării mijloacelor de trans I0DUCEM dl MAI MULTA ic
ţii a producţiei de export, a port — auto şi ne calea fe I.P.I.C.C.F. DEVA •\3ENERGIA ELECTRICA “ “
exportului în general, a- rată — pentru expedierea Colectivul de muncă ul 0H0MISIM PE TOATE CÂILI El
ceasta constituind o necesi produselor (I.L. şi I.F.E.T. întreprinderii de produc
tate pentru buna desfăşura Deva), dar şi a slabei preo-, ţie industrială şi construc
re o întregii noastre activi cupări a conducerilor între ţii căi ferate in Deva, puter în SECVENŢE DIN „BĂTĂLIA PENTRU 1000 MW“
muncă
mobilizat
nic
tăţi economico-sociale". prinderilor, centralelor şi or aceste ultime zile din anul
raportează
îndeplini
Ca urmare, planul la ex ganismelor centrale de spe 1985, sarcinilor de plan pe
rea
port a fost însuşit ca obiec cialitate, pentru prospecta actualul cincinal la nive Plusurile de energie electrică — rezultat al
tivul numărul unu şi de că rea pieţei internaţionale şi lul judeţului Hunedoara.
tre colectivele de muncă hu- încheierea de contracte, pen Tovarăşul Eugen Pîrvu, se
comitetului
cretarul
de
nedorene care au sarcini în tru ridicarea la parametri partid al întreprinderii, re- însumării responsabilităţii, hărniciei
acest domeniu, fiecare stră- superiori a nivelului .tehnic ferindu-sc la acest succes,
duindu-se să-şi onoreze in al produselor. spunea : Meritul principal pen şi dăruirii în muncă ale întregului colectiv
—
termen contractele şi la un tru sporurile realizate
inalt nivel tehnic, de com înaltele comandamente ale revine lucrătorilor din
atelie
toate
secţiile
petitivitate şi eficienţă spo exportului au fost relevate rele, care s-au şi mobilizat „Bătălia pentru 1 000 lunii decembrie 1985 ? Am patru zile ale acestei luni?
cu acuitate de secretarul ge
rite. Organizînd temeinic neral al partidului, tovarăşul exemplar, au răspuns cu MW“, exprimă sintetic c- adresat această întrebare — 1 decembrie: 18 072 000
producţia pentru export, pe promptitudine chemărilor fortul generos în care se tovarăşului inginer Ieronim kWh; 2 d e c e m b r i e :
formaţii, schimburi şi pe flu Nicolae Ceauşescu, şi la adresate de organizaţiile află angajaţi toţi cei peste Rusan, directorul C.T.E. 19 506 000 kWh; 3 decem
partid,
şi-an
xuri de fabricaţie, urmărind Plenara C. C. al P.C.R., din de depăşit ritmic — îndeplinit 1 700 oameni ai muncii de Mintia. brie: 18 792 000 kVVh ; 4
atunci
şl
consecvent realizarea planu 13—14 noiembrie a.c., cind cind au fost asigurate con la Centrala termoelectrică — Printr-un p l u s de decembrie: 19 810 000 k\V'h.
lui şi livrarea operativă a spunea : „Volumul schim- diţiile materiale — sarci Mintia, reprezintă modali 388 000 kWh înregistrat de Dincolo de aceste cifre se
nile de plan. Cele mai bu la începutul ultimei luni tiflă atenţia sporită pe.car-'
ne rezultate le-au obţinut tatea practică prin care
însă colectivele secţiei de energeticienii „Stelei de o acordăm ceas ele' ceas
reparaţii meeano-encrgctl- pe Mureş” înţeleg să răs bunului mers al celor cinci
Deva,
50 de ani de la crearea Frontului ce plastice atelierele de ma pundă chemării adresate Reporter în post fix grupuri în funcţiune, cel de
confecţii
şl
se
tex
tile, carierele Zam şi lîră- de secretarul general al al şaselea — respectiv
nişca. partidului, t o v a r ă ş u l la Centrala grupul nr. 4 — aflîndu-se
Popular Antifascist in România nostru, La nivelul judeţului Nicolae Ceauşescu, în cu termoelectrică Mintia în revizie tehnică aprobată.
—
supli
producţie
ce
mentară se va realiza pe vântarea la Plenara C. C. Dacă de la o zi la alta se
in
Instaurarea dictaturii Ideea ralierii pe o plat cei cinci ani ? al P.C.R. din 13—14 noiem înregistrează diferenţe energie
cantităţile
tre
de
hitleriste în Germania, la formă comună de luptă a vor — La producţia marfă se prevederi brie a.c. : „Este necesar să din actualul cincinal. Şi ne electrică furnizată în siste
aflăm doar în a eincea zi
pen
luăm
măsurile
toate
peste
obţine
începutul anului 1933, a forţelor sociale şi politice 3G milioane lei, iar la prin
ridicat probleme de im democratice, antifasciste, cipalele sortimente fizice, tru realizarea în cele mai a lui decembrie. Un plus mul naţional, acestea re
prezintă cel mai convingă
înseamnă
bune condiţii a programu
care
nu
altceva
40G
portanţă crucială pentru avea să se concretizeze, în- după cum urmează : metalice lui energetic, pentru buna decît însumarea responsa tor atestat al calităţii căr
construcţii
tone
destinele tuturor popoare cepînd cu anul 1935, în hidro şl C.F., 133 tone ma funcţionare a centralelor bilităţii, hărniciei şi dă bunelui livrat din Valea
lor şi, o dată cu aceasta, orientarea spre făurirea se plastice, G milioane lei electrice, şi îndeosebi a Jiului, de la minele Anina
ruirii în muncă ce carac
pentru destinul poporului Frontului Popular Anti Ia utilaje construcţii hi celor pe cărbune". terizează întregul nostru şi Orşova. Cind primim
C.F.,
13,9
milioane
şi
român. Devenea din ce în fascist. In acest sens, un dro la piese de schimb, iar — Cum se traduce, în colectiv.
lei
ce mai clar că nazismul re pas înainte în stabilirea la export, planul se va în limbajul specific activităţii — Ce spune, tovarăşe di MIRCEA DIACONU
prezenta principala primej deplini în proporţie de 153
die pentru independenţa liniei tactice de luptă a la sulă. energeticienilor acest răs rector, diagrama realizări (Continuare în pag. a 3-a)
naţională a numeroase ţâri, Partidului Comunist Român puns acum, la începutul lor obţinute în primele
pentru cultura şi civilizaţia l-a constituit Plenara C.C.
umană, că, în ce priveşte al P.C.R. din februarie
ţara noastră, suprema da 1935. Spiritul realist în FERMELE ZOOTEHNICE - MODEL DE ORGANIZARE Şl PRODUCŢIE
torie a tuturor partidelor, care plenara a dezbătut
grupărilor şi personalităţi problemele privind realiza
lor democratice, patriotice rea Frontului Unic Munci Actuala stare de lucruri impune intervenţii energice, eficiente!
era lupta împotriva orga toresc şi a Frontului Popu
nizaţiilor de tip fascist şi lar Antifascist a fost con
împotriva imperialismului firmat, cîteva luni mai tîr- Dintre indicatorii planu caţi a se obţine în acest an ceastă stare de lucruri, in ţător, tehnician veterinar.
german, pentru apărarea ziu, prin felul în care al lui, pe perioada trecută din s-au realizat pînă acum succesele care le raportea al Ionn Ivan, inginerii! şef
ză de mai mulţi ani ferma
ne-a
răs
cooperativei,
democraţiei şi a existenţei acest an ferma zootehnică numai 124. Pierderile din puns la întrebarea eh mai
naţionale, statale a Româ Vll-lea Congres al Inter a Cooperativei agricole de sus cu o ridicare rlin
producţie
Mare
ra
Ciula
niei. „In aceste împreju naţionalei Comuniste avea
rări, — arăta tovarăşul să abordeze aceste proble portează realizări doar la LA C.A.P. CIULA MARE umeri. Faptul este firesc,
Nicolae Ceauşescu — Parti me devenite, în acele mo efectivul total de bovine, întrucît dumnealui 'Tim
dul Comunist Român, ex mente, obiective majore, la reproducţia ovinelor, zootehnică din Ciula Mare? ne-a spus — se ocupă de
primând interesele vitale stringente ale mişcării co precum şi la predarea lap efective prin mortalităţi şi Această întrebare se pune cultura marc (!). Cum se
ale maselor largi, militea muniste şi muncitoreşti telui do oaie la fondul de sacrificări se ridică la 26 cu atît mai multă acuitate ocupă c limpede, de vreme
bovine şi 132 ovine. Ferma
ză activ pentru unirea tu internaţionale. stat. La ceilalţi indicatori cu cit unitatea dispune de ce în domeniul respectiv
turor forţelor democratice Adresîndu-se conducerii se înregistrează restanţe are sarcina să predea la păşune suficientă, toţi în în 1985 planul nu s-n ren
fondul de stat 1 400 hl lapte
şi patriotice ale poporu mari. Astfel, la efectivele de vacă, din care s-au li
lui, pentru apărarea inde Dr. MIRCEA VALEA matcă de bovine şi ovine grijitorii sint localnici, TRA1AN BONDOR
pendenţei şi suveranităţii există însemnate minusuri. vrat pînă acum doar 020 există şef de fermă, eco
ţării-. (Continuare în pag. a 3-a) Faţă de 187 viţei planifi Iii (I). Cum se explică a- nomist, operator — însămîn- (Continuare in pag. a 3-a)