Page 18 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
Adunări ale activelor comitetelor
municipale de partid 20.00 Teleji
20,20 Bllan,
* Persp
* Do la
inten?
ţării
Oamenii si cărbunele — un Pe coordonatele eficienţei Angajaţi cu întreaga 20,33 Lume
y ni şi
id
front de lucru cu largă economice şi ale împlinirilor capacitate în îndeplinirea .t> JJn n
tru 1
pacifi
deschidere pentru socialiste sarcinilor economico-sosiale 20.30 Spro
mării
gram
în climatul de puternică
Finalizînd o acţiune im
organizaţiile de partid mobilizare a comuniştilor, tricotaje. Dar, există şi ne- portantă în viaţa organiza zaţia municipală de partid rul )
s-a
împliniri... Despre cele în
la
adunarea
prezentat
Căi;
a tuturor colectivelor mun registrate la I.A.C.R.S. Hu ţiilor de partid, ce decurge activului nu .sînt pe măsura re şti
Numerosul şi puternicul primirea la timp a unor citoreşti pentru îndeplini nedoara a vorbit cu multă din cerinţele centralismu potenţialului tehnic şi li 21.00 Serial
detaşament al activului utilaje, maşini şi piese de rea exemplară a sarcinilor obiectivitate Alexandru Cio- lui democratic — prezen man de care dispune muni „Plan
Comitetului municipal de schimb. Dar, alături de de plan pe 1985 şi pe în rogaru, directorul unităţii: tarea de rapoarte periodi sodui
partid Petroşani a luat în acestea au existat multe tregul cincinal, pentru „Ne însuşim cu toată res ce privind modul în care cipiul, deficienţele în orga 21.30 Unive
şi
nizarea
conducerea
ac
dezbatere problemele cen neajunsuri de ordin orga pregătirea condiţiilor op ponsabilitatea minusurile îşi îndeplinesc mandatul — tivităţii economice reflec- 21.30 Teleji
trale ale cărbunelui, mun nizatoric, atît la nivelul time necesare producţiei din activitatea de investi adunarea activului Comite
cii şi vieţii oamenilor din combinatului şi întreprin anului 1986, la Hunedoara ţii — 157,8 milioane lei la tului municipal Deva al tîndu-se în nerealizarea
Valea Jiului — formulă ce derilor, cit şi în munca de a avut loc adunarea acti total şi 48,5 milioane lei la P.C.R. s-a constituit într-o prevederilor planului la
înglobează o largă cu partid. Iosif Bocan, di vului comitetului munici construcţii-montaj, precum temeinică şi angajantă a- producţia fizică în indus -Kac
prindere problematică, de rectorul minei Vulcan, Cor pal de partid pentru darea şi restanţele din programul naliză a activităţii desfăşu trie. Municipiul Deva a ră
ordin major pentru dez nelia Iloiu, directorul în de seamă anuală. de reparaţii capitale". rate în ultimul an. mas dator economiei na
voltarea în perspectivă a treprinderii de tricotaje La lucrările adunării a „Acum, la confluenţa a La adunare a participat ţionale cu peste 430 milioa BUCURE'
jatriei noastre socialiste. Petroşani, Petru Barb, pre participat tovarăşul Viorel două cincinale — sublinia tovarăşul Gheorghe Matei, ne kWh energie electrică (lioprogran
6,30 La o*
La lucrările adunării a şedintele consiliului muni Ocoş, prim-vicepreşedinte şi Teodor Iovănescu, prim- membru al C.C. al P.C.R., pe bază de cărbune, 188 agricultură
participat tovarăşul Radu cipal al sindicatelor, Gavri- al Comitetului executiv al secretar al comitetului mu secretar al Comitetului ju mii tone ciment, 11 200 to jurnal; l
Bălan, membru al C. C. lă David, primul secretar Consiliului popular jude nicipal U.T.C. — se poate deţean de partid. angajamen
ol P.C.R., prim-secretar al al comitetului orăşenesc de ţean Hunedoara. spune că Hunedoara este Puternicul detaşament al ne var, 244 mc prefabrica Răspunzind
a r ă ş
t o
v
Comitetului judeţean de partid Petrila şi alţii, au Comuniştii Hunedoarei de mai tînără ca oricînd, prin activului comitetului mu te din beton armat, peste Ceauşescu,
oartid. abordat critic şi autocritic azi — forţa de incandes tinerii săi harnici care nicipal de partid a luat în 1>8 milioane ţesături din nim integr
într-o asemenea abor- faptul că unele organe de cenţă din viaţa municipiu participă cu tot elanul ce-i dezbatere problematica ma mătase şi cu alte produse. 1985, să p
nic planul
lare, darea de seamă pre partid, consilii ale oame lui, relevată cu legitimă caracterizează la atingerea joră a sarcinilor economi- Dezbătînd aceste aspecte 8.00 Revist.
zentată de Viorel Faur, nilor muncii, deşi dispun mîndrie în darea de seamă obiectivelor fixate de se prin prisma muncii orga Curierul ir
primul secretar al Comi de programe şi măsuri prezentată de tovarăşul cretarul general al parti co-sociale, modul în care nelor şi organizaţiilor de Răspundea' il
Buletin
tetului municipal de partid, bine gîndite, nu acţionează Teofil Bogdan, prim-secre- dului, tovarăşul Nicolae organele şi organizaţiile de partid, tovarăşii Lucian 10.00 Bulei
••emarcă un fapt esenţial : cu toată fermitatea pentru tar al Comitetului munici Ceauşescu, părinte şi prie partid din municipiu au a- 10,05 Ştiinp
„Obiectivele stabilite de înfăptuirea lor. pal de partid Hunedoara, ten apropiat al tuturor sigurat unirea eforturilor Moga, Petru Bugnaru, Ilea Atlas foicli
conferinţa municipală din Tocmai de aceea, creş în cadrul adunării activu tinerilor din oatria noas comuniştilor pentru înde na Vesa, Radu Bolog, Pe le'rn de şti ,j
inul trecut, în linii gene terile în privinţa folosirii lui Comitetului municipal, tră. plinirea sarcinilor asumate, tru Barna, Constantin Neag, .. „lU
rale, au fost realizate. Am mecanizării şi timpului de — s-au aflat permanent aco Despre participarea ma implicarea lor în soluţio Eugen Pîrvu, Ilarie Gărduş, 12,va De to -
reuşit nu numai să con lucru, productivităţii, îm lo undea fost maigreu.au selor de oameni ai muncii narea cerinţelor de creş Gheorghe Grozav, Minică turiştii ;
moara fol<
solidăm ceea bunătăţirii luptat cu ar la înfăptuirea tere a efici Neagoe au De la 1 I.
ce am reali calităţii pro doare pentru programului enţei econo- --------- dezvăluit cau- dent club ;
de ştiri ;
zat în anul PETROSANI ducţiei — ca transpunerea partidului a r> F V A zele care au Loto ; 16,1 0
1984, dar să să desprindem în practică HUNEDOARA vorbit Glieor- mice în toa influenţat ne- <lio ; 10,10 ■
şi dezvoltăm, doar cîteva a indicaţiilor ghe Dîrle, te sectoarele --------- gativ realiză conomice ;
este adevă domenii esen şi obiectivelor . preşedintele productive. rile, cu accent de (jtirl ;
rat într-un ritm mai lent, ţiale — sînt încă nesatis formulate de secretarul ge consiliului municipal al In darea de seamă, pre pe încălcarea disciplinei pafcr/î 18,0
*
Radiojur.
producţia de cărbune în făcătoare. Se înregistrează neral al partidului, tova sindicatelor, iar despre im zentată de tovarăşul Ilie tehnologice, pe fenomenele internaţion.
Valea Jiului, şi să îmbu mari restanţe şi în inves răşul Nicolae Ceauşescu, plicarea tot mai mult a Lavu, prim-secretar al Co de indisciplină în folosirea Radioanche
* Muzică,
nătăţim situaţia economică tiţii, cu deosebire la I.F.A. privind înflorirea tuturor femeii, precum şi a celor mitetului municipal de efectivă şi eficientă a tim zică; * Sp'
ţi cdilitar-gospodărească a „Vîscoza", C.M.V.J., I.G.C.L., localităţilor prin munca lalţi factori. educativi în partid Deva. s-au regăsit pului de lucru, pe slaba diojurnal;
tuturor localităţilor din direcţia comercială muni destoinică n locuitorilor, a activitatea şi viaţa locali toate colectivele muncito preocupare privind organi turală + La
municipiu". Cîteva • date cipală. Numai la aceste colectivelor muncitoreşti, tăţii a vorbit Marieta Diana reşti, care, traducând în zarea şl normarea muncii 22.00 O zi
Radiojurna'
sînt edificatoare. De la în unităţi, valoarea restanţe „în cele 396 de adunări ge Mariş, preşedintele comi viaţă hoţărîrile Congresu în unele unităţi economice. turna muzi
ceputul cincinalului, pro- lor însumează mai bine nerale — arăta raportorul tetului municipal de cul lui al XlII-lea al partidu 24.00 Buictii
lucţia marfă a economiei de 300 milioane lei. Pe de — şi 51 de adunări cu ac tură şi educaţie socialistă. lui, au contribuit la asigu Referirile ce s-au făcut pri
municipiului a crescut cu altă parte, antrepriza din tivul pentru dare de seamă, Pe aceleaşi coordonate s-au rarea resurselor energetice vind eforturile ce se cer pen
aproape două miliarde lei, Petroşani a T.A.G.C.M. îşi ce au avut loc în cadrul înscris şi cuvintele rostite şi de materii prime, reali- tru aprovizionarea ritmică a L «lf*E
iar producţia de cărbune fărîmiţează forţele pe un organizaţiei municipale de în adunarea de activ de zînd în 10 luni din acest fondului de marfă necesar
brut extras — cu peste un număr prea mare de lu partid, cei peste 3 650 co către dr. Emil Olteanu, an o producţie marfă in populaţiei şi pentru o res
milion de tone. Producţia crări, din care cauză unele munişti care au luat cuvîn- profesor Alexandru Lupu, dustrială în valoare de 3,9 ponsabilă conduită a lu DEVA: t
încă
trebuiau
terminate
netă de cărbune pe 10 luni acum 2—3 ani. tul şi-au exprimat hotărf- jurisconsult Petru Ioan miliarde lei. Au fost de crătorilor (Filoftcia Moldo- Roma — sc
rea de a acţiona cu fermi
din acest an este cu aproa Adunarea ' a analizat în păşite sarcinile de plan cu tria); Soses
(f
lătoare
pe 140 mii tone mai mare acelaşi spirit de exigenţă tate — în fruntea colecti Cighi (comerţ), inginer Vio 608 tone plumb, 356 tone van), îmbunătăţirea proce DOAT''
rel Napău (industria mică)
decît cea realizată în pe activitatea organizatorică şi velor de oameni ai muncii zinc şi 217 tone cupru în sului instructiv-educativ, o- dcij,
rioada corespunzătoare a de propagandă desfăşurată din care fac parte - pen şi alţi vorbitori. O notă rientarea elevilor spre pro Bărăi, ului
B
anului precedent. Rezultate de organizaţia municipală tru îndeplinirea exemplară aparte — prin bilanţul rod concentrate. Au fost redu fesiile prioritare ale eco sala B); Prov
căra);
mai bune au obţinut în de partid, nivelul, conţi a indicatorilor de plan pe nic al pămînturilor fertile se cheltuielile totale de nomiei judeţului (Robert nulul (Art;
producţie cu 2,5 lei la 1000
anul în curs colectivele nutul, diversitatea şi efi acest an şi pe întregul cin din jurul Hunedoarei — lei producţie marfă în uni Singer), integrarea acesto ŞANI: Ai
(Parîng); R
minelor Lupeni, Paroşeni, cienţa acestora, raportată cinal". „Purtăm mereu în au adus-o în adunarea de tăţile industriale şi s-au ra în producţie (Ileana Voi- nirea); Piei
inimă — sublinia, în cu-
Vulcan şi Aninoasa. în 10 nemijlocit la rezultatele activ ing. Ioan Furca, pre obţinut beneficii suplimen ca), creşterea răspunderii (7 Noicmbr
luni din acest an I.M. Lo- dobîndite, precum şi la ce vîntul său. Ionel Dobrin, şedintele C.A.P. PGştişu în respectarea normelor de Cu mîinile
tural); VUI
nea şi Paroşeni au realizat rinţele viitoare. director comercial al C. S. Mare, şi Traian Ticula, tare de 5,6 milioane lei. în plină .v
planul în proporţie de 100,5 Noul cincinal şi o per Hunedoara — îndemnul se primarul comunei Ghelari. Accelerarea ritmului de tehnica securităţii muncii rul) ; LON
si, respectiv. 100,9 la sută. spectivă mai largă pun în cretarului general al parti Este admirabil să se poa execuţie pe şantierele ma (Ioan Lupu) au fost înso tarii în va>
rul) ; ANII
întreprinderile de trico faţa organizaţiei municipale dului. tovarăşul Nicolae tă vorbi, într-o cetate a- rilor obiective energetice ţite de propuneri care, în turi în M
(Munci toret
taje Petroşani, confecţii de partid Petroşani obiec Ceauşescu, de a face din proape numai a focului şi miniere s-a reflectat în făptuite, sînt menite să Adela (Ret»
Vulcan şi „Vîscozn“ Lupeni tive şi sarcini de dimen Hunedoara o cetate a oţe şi a metalului, despre creş depăşirea nivelelor plani garanteze realizarea lor. Din nou îmi
au îndeplinit şi depăşit siuni cantitative impresio lului de înaltă calitate. în terea în perioada analizată ficate la ■ construcţii-montaj Activul comitetului mu ua roşie); O
planul producţiei destinate nante, cu deosebire în pri toţi anii cincinalului actual — a producţiilor de cereale cu peste 27,5 miiioane lei nicipal de partid s-a im reasma ploi
tria); Und
exportului. vinţa creşterii producţiei ne-am subordonat activita cu 400—500 kg la hectar, şi în realizarea unui vo plicat cu toată răspunderea (Flacăra) ;
Relevînd tot ceea cc s-a de cărbune cocsificabil şi tea imperativului calităţii despre sporirea efectivelor lum de investiţii de 691 în problemele prioritare ale BAI : Alo
dobîndit, adunarea a supus energetic, a căror îndepli reuşind, în ultima perioa de animale, despre livrarea milioane lei, iar în agri economiei municipiului şi străbunica i
tură); HA'
unei analize exigente în nire implică nemijlocit per dă, să asimilăm şi să pro suplimentară a unor canti cultură creşterile la pro ale vieţii soeial-culturale, ca-n via
treaga activitate desfăşura fecţionarea calitativă a ducem 102 mărci noi de tăţi, de produse. Este me ducţia vegetală şi animală cerând exigenţă şi profun BRAZI: St,
tă de organizaţia munici întregii activităţi de con oţeluri (22 mărci numai în ritul incontestabil al co au contribuit la asigurarea zime în analizele ce se fac CALAN : RO
ral . (Casa
pală de partid, subliniind ducere, organizare şi mobi 1985 !), 37 tipodimensiuni mitetului municipal de livrărilor planificate la s w . Tria : ,
că rezultatele obţinute pînă lizare. în acest context, de laminate şi alte produse partid care a ştiut să fondul de stat a multor în fiecare verigă organiza vacantă (Mi
acum nu sînt pe măsura capătă însemnătate deose destinate industriilor de unească energiile Hunedoa produse. Au fost relevate torică din fiecare unitate. Poliţist sa;
(Lumina).
sarcinilor, a cerinţelor eco bită abordarea prioritară a vîrf ale ţării noastre : cen rei în direcţia unică a îm El a cerut organelor şi or
decisive:
de
domenii
cîtorva
nomiei naţionale. realizarea integrală a pro trale nucleare, aerodinami plinirilor socialiste pe toate cu satisfacţie locurile între ganizaţiilor de partid, fie
onoare
cucerite
în
în economia municipiului gramelor de investiţii, creş că, rulmenţi, foreze etc.“. planurile. Şi va şti şi în cărui comunist să acţione
'xistâ importante restanţe terea mai accentuată a pro Bilanţul perioadei care continuare, aşa cum spu cerea socialistă pe ramură ze cu fermitate, — având
'a producţia fizică, marfă ductivităţii muncii, recru a trecut din acest an înre neau Ioan Bârna, secre şi pe ţară de către între călăuză orientările pe care
si la investiţii, precum şi tarea, pregătirea şi stabili gistrează la Hunedoara tarul comitetului de partid prinderea de prospecţiuni secretarul general al parti
ţa cheltuielile la 1 000 lei zarea forţei de muncă — cîteva succese certe. Plu şi explorări geologice Deva, Timpul i
producţie marfă şi la pro pentru unităţile miniere şi suri în producţia combi al I.M.II., sau ing. Cornelius exploatările miniere Deva dului le-a formulat la Ple azi, 6 d.
va
ductivitatea muncii, după cele ale industriei uşoare — natului de 11 580 tone fon Crainic, directorul Fabricii şi Mintia-Veţel, întreprin nara C.C. al P.C.R. din Vremea varia,
cerul
cum sînt mari depăşirile exclusiv din Valea Jiului, tă. 2 450 tone cocs meta de încălţăminte. Aşadar, la derea electrocentrale Deva, 13—14 noiembrie a.c. —, să sufla modei
in cheltuielile de produc cu accent sporit pe tineret, lurgic, alte rezultate po Hunedoara, activitatea va I.C.I.T.P.L.C.I.M., statia intensifice controlul de rul vestic. r .
vor
ţie, toate laolaltă determi- antrenarea , mai activă a zitive în producţia de ex evolua accelerat în toate C. F. R„ I. J.R.V. M.R., partid la toate nivelele, să minime minus
între
nînd neîndeplinirea planu tuturor oamenilor la mun port (deşi sarcinile sînt mai domeniile. Comuniştii — I.C.R.T.I. ş.a. folosească cele mai adec grade, iar c
lui de beneficii. că. îmbunătăţirea în con mari cu o treime faţă de nucleul iradiant al muni între 9 şi 14
Analizînd în spiritul exi
Atît darea de seamă, cit tinuare a activităţii edu 1984) şi în cea destinată cipiului — au dovedit în genţelor impuse de necesi vate forme educaţionale mai ridicat’
pentru a determina un salt
se
neaţa
şi o parte dintre vorbitori cative, precum şi finali construcţiilor de maşini — adunarea lor de activ că ceaţă.
au subliniat faptul că în zarea obiectivelor şi sar şi plusuri pe „toată linia" şi-au fixat bine toate co tatea ridicării calităţii mun calitativ în întreaga acti
mare măsură rămînerile cinilor ce vizează condi la întreprinderea minieră tele ce trelSuie atinse în cii de partid pentru apli vitate, astfel ca municipiul neral La munte,
caldă,
în urmă s-au datorat unor ţiile de viaţă şi de lucru Iimedoara : 3 630 tone fier cel de-al 8-lea cincinal, carea fermă în viaţă a ho- Deva să înregistreze rezul riabil. Vînt
cauze obiective — înrău ale tuturor locuitorilor Văii în minereu marfă, 49 850 nouă etapă a construcţiei tărîrilor Congresului al tate cit mai bune în între moderat, cu
temporare
di
tăţirea condiţiilor de ză- Jiului. tone dolomită, 4 150 tone socialiste ! XlII-lea al partjdului, dez cerea socialistă. din vest şi
cămînt în unele perimetre talc ctc. O producţie su baterile au relevat însă că
şi eîmpuri miniere, ne- CORNEL ARMEANU plimentară do 10 000 bucăţi MARIN NEGOITĂ realizările cu care organi LUCIA LICIU