Page 2 - Drumul_socialismului_1985_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 724 •

0 mai responsabilă implicare a tuturor membrilor activului MAREA UNIRE

Centrala minereurilor termen a utilajelor tehno­ tivului de partid a] acestor spus în această privinţă (Urmare din pag. 1) a statului naţional unitar
Deva este o unitate foarte logice, întreţinerea necores­ aspecte definitorii, ce con­ este următoarea : deşi nu român a fost expresia vie,
complexă, cu sarcini ma­ punzătoare a parcului de stituie obiectul căutărilor există încă o bogată ex­ oameni, muncitori, ţărani, dinamică, a naţiunii ro­
m
jore în asigurarea econo­ utilaje grele, la încadrarea permanente alo oamenilor perienţă, majoritatea mem­ intelectuali, meseriaşi, ve­ mâne, a aspiraţiilor de î d:
miei naţionale cu unele în consumurile de mate­ de aici, analiza lor exigentă brilor fiind nou aleşi, în niţi să consfinţească actul veacuri ale unui popor
materii prime de maximă riale, energie electrică, şi reliefarea lipsurilor ce bună măsură comitetul de legic, obiectiv, dorinţa se­ ferm hotărît să trăiască u- 11,30 Tele:
importanţă. Pornind de la combustibil, creşterea mai s-au manifestat este o do­ partid a reuşit să-şi re­ culară a întregii naţiuni. nit, liber şi independent în 11,33 Lum
asemenea realităţi, de la accentuată a productivităţii vadă de netăgăduit a gîn-' găsească activitatea în La adunare au fost pre­ vatra strămoşească unde * Teici
obiectivele şi cerinţele unei muncii. durilor şi voinţei comu­ punctele fierbinţi ale com­ zenţi cei 1228 de delegaţi s-a zămislit şi nicidecum un ghio;
„ştel
asemenea activităţi, plenara „Nu avem nici o scuză niştilor de a munci mai plexei munci şi în efortu­ aleşi prin vot de către dar al bunăvoinţei marilor VasL
de activ de dare de seamă în faţa nerealizărilor amin­ bine, mai responsabil, mai rile oamenilor din cen­ cercurile electorale sau de puteri, o consecinţă o con­ dul
anuală a adus în atenţia tite — sublinia în cuvîntul eficient. O arată clar şi trală. Adevărat este însă către organizaţiile politice juncturii externe sau al 12.40 Din
celor prezenţi o multitudi­ său tovarăşul Vaier Ungu- numărul mare de propu­ şi faptul că, de prea şi de instituţiile româneşti unor înţelegeri intervenite cului
lor).
ne de aspecte, împliniri şi reanu, director tehnic al neri făcute, de idei şi ini­ multe ori, comitetul de din Transilvania. Au fost la masa tratativelor. larii
greutăţi cu care s-au con­ centralei. Ne-am confruntat ţiative supuse atenţiei şi partid a fost depăşit de prezenţi 150 delegaţi ai Relevînd împrejurările is­ 13.00 Albu
fruntat cei peste 15 mii si întîmpinăm greutăţi pe judecăţii colective de că­ complexitatea, amploarea social-democraţiei române, torice ale desăvîrşirii a- (pari
de comunişti în perioada care nu le-am putut de­ tre Gavril Bogdan, Gheor- şi importanţa unor sarcini reprezentînd peste d70 000 cestui proces, tovarăşul * Cu p
analizată. Atît darea de păşi, n-am reuşit să le re- ghe Todea, Ioan Albu, Tra- curente ale centralei. Mă­ de muncitori organizaţi, Nicolae Ceauşescu, secre­ Moiti
dicat
seamă prezentată de secre­ surile stabilite nu au fost atît români, cît şi ma­ tarul general al Partidului * Cheu
tarul comitetului de partid, operative şi urmărite cu ghiari, germani şi de alte Comunist Român, preşedin­ impl
tovarăşa Sirnina Şimon, Adunări ale organizaţiilor de partid răspunderea cuvenită, pînă naţionalităţi. tele Republicii Socialiste * Cârti
cit şi vorbitorii, au reliefat pentru dări de seama anuale la înfăptuirea lor integrală. Marele Sfat Naţional a România, arăta : „Alcătuirea inim
în esenţă următorul lucru: Se simte, de asemenea, ne­ avut caracterul unei adu­ statului românesc naţional — ri
preocupările şi eforturile cesitatea unei mai stricte nări constituante, la el unitar nu este deci un dar, * Pc si
Melc
comuniştilor, ale tuturor zolvăm. Unele au depăşit ian Crăciun, Aurel Berni- concretizări a activităţilor participînd, în primul rind, rezultatul unor conferinţe * Tcle.s
oamenilor muncii din cen­ competenţa noastră, este chercu, Nicolae Lupşa, Ana iniţiate, în funcţie de spe­ împuterniciţii aleşi de masa internaţionale, ci rodul * Pagii
trală nu au reuşit să ducă adevărat. Dar nici noi, cei Furir, Petru Cornea. în cificul fiecărui domeniu al poporului român, care au luptei neobosite duse de mult
la realizarea integrală a ce sîntem în conducerea principal ele vizează o mai muncii colectivelor din ca­ fost investiţi cu mandate cele mai înaintate forţe * Cotid
sarcinilor de plan la toate centralei nu ne-am achitat bună organizare a produc­ drul centralei. Numai prin- speciale asupra a ceea ce ale societăţii, de masele secui
Secv
sortimentele fizice şi a în totalitate de sarcinile a- ţiei şi a muncii, urgentarea tr-o fidelă cunoaştere a aveau să hotărască. Prin largi populare prin unire, * torul
producţiei valorice. Res­ vute, de a prevedea şi ac­ punerii în funcţiune şi realităţilor cotidiene, prin- forma sa de organizare, produsul legic al dezvoltării
tanţe au fost înregistrate la ţiona cu toată fermitatea atingerea parametrilor pro­ tr-o implicare responsabilă prin participarea largă a istorice, sociale şi naţionale 14,45 „Uni
făcui
producţia marfă, la cea şi răspunderea în înlătu­ iectaţi la noile obiective, a tuturor membrilor acti­ maselor, Adunarea Naţio­ a poporului român". Con­ 15.00 Inchi
netă, productivitatea mun­ rarea unor lipsuri". Argu­ ridicarea nivelului tehnic vului în înfăptuirea sarci­ nală de la Alba lulia, a ferinţa de pace de la Pa­ mulu
cii, cupru în concentrate, mente în acest sens au şi calitativ al producţiei, nilor trasate se va putea căpătat un profund carac­ ris n-a făcut decit să 13.00 Tele,
bauxită spălată, concentrat adus prin cuvîntul lor şi sporirea aportului cercetării vorbi despre o conducere ter plebiscitar, democratic, consfinţească o situaţie de 19,20 67 di
pirită ete. Cauzele care au alţi comunişti. S-a arătat, ştiinţifice la găsirea de so­ şi o coordonare efectivă şi reprezentînd voinţa popu­ fapt, creată de lupta popo­ rirca
nai un
'■ondus la neîmplinirile a- bunăoară, că se invocă de luţii tehnologice eficiente, eficientă a multiplelor do­ laţiei româneşti majori­ rului român. 13.40 Imn un
mintite sînt multe. O parte foarte multe ori şi se dă perfecţionarea pregătirii menii ale activităţii. Acest tară dintotdeauna pe acesta înfăptuirea unităţii sta­ Spcc
— obiective, dar şi subiec­ vina pe o slabă aprovizio­ profesionale. lucru este cu atît mai ne­ meleaguri, care era singura tului naţional român a rea­ zical
tive. Meritul incontestabil nare. In schimb, există la în acelaşi spirit de exi­ cesar cu cît anul şi cinci­ în drept să decidă asupra lizat cadrul naţional şi so- 20.40 Tcat
insă al adunării de activ nivelul centralei un mare genţă propriu comuniştilor nalul viitor aduc în faţa soartei sale. cial-economic pentru dez­ (eolc
doua
a fost acela al abordării volum de stocuri, cu totul a fost apreciată şi analizată comuniştilor, a tuturor oa­ Marea Adunare Naţională voltarea României mo­ peşti
deschise, responsabile, cri­ nejustificat. De asemenea, activitatea comitetului de menilor muncii obiective, de la 1 decembrie 1918, derne, a avut o înrîurire 21.50 Tclc.
tice şi autocritice a celor cu toate eforturile, nu s-a sarcini şi mai însemnate. a adoptat istorica Declara­ pozitivă asupra întregii evo­
de ordin subiectiv. A fost reuşit încă rezolvarea unor partid. Concluzia care se VALENTIN NEAGU ţie de la Alba lulia, prin luţii economice, politice şi LUNI,
reliefat faptul că neajun­ importante probleme cu poate «rage din tot ce s-a care s-a proclamat solemn sociale a ţării pentru afir­ " ‘>0 Tclc.
surile din activitatea co­ care se confruntă colecti­ Unirea Transilvaniei cu marea ei pe arena inter­
muniştilor centralei s-au vele de oameni ai muncii. România pentru toate naţională ca stat unitar, îl
simţit cu deosebire în ne- Este vorba de creşterea veacurile. suveran, animat de dorinţa forţ..
soluţionarea operativă a eficienţei importantelor in­ Istoria demonstrează că menţinerii păcii şi a co­ greşi
soda
unor probleme legate de vestiţii care s-au făcut la formarea, acum 67 de ani, laborării intre popoare. 20,35 Teza
pregătirea condiţiilor de nivelul centralei, folosirea (colo
punere în funcţiune a la capacitate a utilajelor, 21.00 Itu
noilor obiective, negăsirea respectării normelor de „W;.|
soluţiilor viabile pentru tehnica securităţii, acope­ CU PLANUL CINCINAL ÎNDEPLINIT dul
impulsionarea activităţii de rirea prin producţie a va­ 21.50 Tclc.
2’.' 0 Inc.ll
tprovizionare tehnico-ma- lorii utilajelor din dotare Brigada geologică complexă Brad mult
terială, pentru livrarea la etc. Supunerea atenţiei ac-
Colectivul Brigăzii geo­ ducţie se datorează acti-
logice Brad cuprinde pe­ vităţii sistematice, l»ine
ste 100 dc oameni, care organizate în şantiere,
şase climatului
fi
pot
înlîlniţi
în
muncă
Congresul ştiinţei şi învăiămîntului puncte dc lucru din a- ordine şi de disciplină. în
A
ceastă zonă bogată în re­ ieşit din nou în evidenţă DEVA :
(Urmare din pag. 1) iesc pe meleagurile hune- surse minerale : Troiţa, puterea dc mobilizare a victorie
dorene au urmărit cu deo­ Băi|a Crăciuneşti, Măgu­ colectivului brigăzii noas­ vcn(e (Ar
rum s-a dat o înaltă apre­ sebit interes şi satisfacţie ra Ţebci, Căzăneşti, Ţe- tre, laptui că s-a înţeles RA: Mase
dern —
ciere strălucitei cuvîntări a lucrările primului forum bca-Mcsteacăn, Talagi. în necesitatea scurtării ter­ ca-n via
secretarului general al al ştiinţei şi învăţămîntu- numele lucrătorilor pe menelor dc explorare şi sala B); '
partidului, care, pe teme­ lui, acest impresionant dia­ carc-i coordonează, ingi­ cercetare, în scopul pre­ a mea —
căra); Av
iul unei analize de o deo­ log cu viitorul, şi îşi ex­ nerul Florin Todea, şeful dării .pentru valorificare Sawycr
sebită profunzime, stabi­ primă hotărîrea unani­ brigăzii ne-a comunicat a zăcămintelor descoperi­ Joc Indii
leşte principalele direcţii mă de a acţiona cu că şi acest harnic colec­ te în zonă. O contribu­ TROŞAN)
(Paring);
în orientarea pe mai de­ fermitate revoluţionară, tiv de muncă şi-a înde­ ţie importantă la înfăp­ •- Un
parte a întregii activităţi pentru ca programele plinit sarcinile dc plan tuirea cu succes a pre­ nu.
din domeniul ştiinţei şi în- adoptate, ideile novatoa­ pe actualul cincinal. vederilor dc plan şi-au LUPENI:
văţămîntului, constituindu- re cuprinse în magis­ — In lunile noiembrie adus-o mai mulţi lucră­ VULCAN
(Luceafăi
se într-un însuflcţitor pro­ trala cuvîntaro a tovarăşu­ şi decembrie lucrăm deja tori, dintre care merită Mireasma
gram de acţiune pentru lui Nicolae Ceau.şescu să în contul viitorului cinci­ amintiţi minerii Ioan An- (Minerul)
intensificarea cercetării şi devină fapte de viaţă, nal — reliefa interlocu­ cău, Vasilc Zăvoianu, Fe­ vestea di
A
perfecţionarea muncii in- ştiinţa şi procesul instruc- torul. Vom realiza supli­ tru Năstase, 11ic Biriş, (oresc); (Mu
„z-
structiv-educative. tiv-educativ să aşeze într-o mentar prevederilor cin­ Alexandru Albulescu, CÂNI: A
Cadrele didactice, cerce­ nouă ecuaţie factorii de cinalului actual 2 000 ml maiştrii sondori Iosif şi BRAD :
tătorii, oamenii de ştiinţă, progres ai României so­ la foraj, 460 ml la ga­ Vasile Miciea, Aurel Făt, călătoare
GURABA
toii cei ce muncesc şi tră­ cialiste. mecanicii de întreţinere
meniul
lerii, 300 mc la camere nerul); — i
subterane, 700 ml Ia pro­ Gheorghc Gornic, Ioan
Mina centrală Ghclaii. Lăcătuşul Der.j Iosif verifică in­ be geologice, alte lucrări. Banciu, Ioan Borza, I,u- rea lecic-
de
Stele
stalaţia maşinii de extracţie dc la puţul nr. 3. Avansul cîştigat în pro- cian Ivan şi alţii. GEOAGIl
EBERfilA ELECTRICA Foto GELU IZBAŞA Otilia —
SA HtOPlKtM Cit MAI MULTA i
S-O KOHOttlilH P£ TOATE CĂILE ! sa dc cu
Ciuleandr
Bunul gospodar se cunoaşte după starea animalelor BRAZI: i
Eforturi permanente ciul; CA:
Pană
de
(Urmare din pag. 1) C.A.P. Şoimuş, a ţinut să Şeful de fermă ne-a pre­ loţi de paie. Tăbliţele teh­ cultură); c' 1
claraţie
(Urmare din pag. 1) Se lucrează pe trei schim­ ne lămurească cu tot dina­ zentat raţiile scrise pe hîr- nologice nu sînt comple­ roşul); II
buri, iar şarjele sînt pro­ taţie se predau la stat doar dinsul că stabulaţia ani­ tie, ne-a spus că dînsul tate, nu se ţine evidenţa mina); G
lizaţi kilowaţii. Prin mă­ gramate în aşa fel îneît 100 1 lapte zilnic. Mai malelor se desfăşoară în este zilnic prezent la pro­ zilnică a consumului de - h leme pi
rul).
surile luate, consumul orar nu „prind" orele vîrfurilor gravă este atitudinea ce se bune condiţiuni. gramul de grajd. Ce folos furaje. Unitatea are îngri­
oscilează între 400 si 450 de sarcină. însă cu toate manifestă faţă de viţei. în — Avem furaje multe, că s-au făcut tabele, dacă jitori mulţi — Eremia Dani,
k\Vh. masurile luate pentru evi­ ieslea acestora n-am găsit fiind depăşit necesarul la nu se respectă ? Cui folo­ Alexandru Bardi, Maria
In ziua raidului nostru, tarea risipei de kilowaţi, dccît paie. Oferindu-le fin, toate sortimentele — a a- seşte că există grafic dc Bordean, Ileana Gabor şi
staţia de compresoare era din cauza întreruperilor din grămada ce ascundea rătat interlocutorul. participare la programul de alţii — dar lipseşte coor­
oprită. Aflăm că este uti­ frecvente în alimentarea un sac cu 3—4 kg de tă- — Cît lapte livrează uni­ grajd, dacă în 29 noiembrie donarea activităţii cotidiene
lizată în funcţie dc nece­ cu energie electrică, în-ti­ rîţe (cine l-o fi pus acolo tatea la fondul de stat ? n-a fost nimeni din condu­ deoarece nici şeful dc Timpul
sităţile uzinei şi numai în nde zile se înregistrează şi îri ce scop ?) s-au nă­ cerea cooperativei la pro­ fermă, nici economista Ro- azi, 1
afara orelor de vîrf de sar­ consumuri sporite pe şarje. pustit la mîncare cu o — 400 1 pe zi. gramul de dimineaţă de la dica Mura, nici Aron Vremea
cină. Comparativ cu luna In toate atelierele ilumi­ poftă... pantagruelică. Nici A preda în jur de un Băla ta ? Numai cu paie şi Pascu, operatorul însămîn- cu cerul i
Local vor
iulie, în prezent aici se natul a fost sectorizat şi starea de sănătate a viţeilor litru de lapte pe cap de borhot nu se poate obţine ţător, şi nici personalul slabe. \
realizează în 24 de ore un redus la mai mult de ju­ nu este dintre cele mai vacă furajată este, pentru lapte. La Şoimuş, vacile circumscripţiei veterinare slab la r,
consum mai mic cu 1,2 bune, ceea ce ne face să ferma din Şoimuş, foarte sînt murdare. Viţeii pri­ nu se implică suficient în torul ves
MWh. mătate. De asemenea, este credem că tehnicianul ve­ puţin. Căutînd cauzele mesc fin mucegăit, unii buna desfăşurare a stabu- rlle min
prinse In
Sectorul de tratamente în curs de desfăşurare ac­ terinar Gcorgeta Cimponer, care determină producţia sînt bolnavi, ceea ce re­ laţiei. Ferma zootehnică minus 1
termice consumă zilnic.pînă ţiunea de montare, la ma- pe care n-am găsit-o la mică ne-am convins că levă puţinul interes acor­ din Şoimuş poate realiza maxime
Ia 400 KW. Maistrul Ioan şinile-unelte, a limitatoa- Leşnic, trece rar pe la furajarea insuficientă este dat de medicul veterinar producţii de lapte mai grade. I.
ţii dc cc°
Munteanu preciza: „întrea­ relor pentru evitarea mer­ grajdul viţeilor. cea mai importantă dintre Aurelia Avram şi de oame­ mari, poate obţine rezul­ lei.
ga activitate la acest com­ sului în gol. La U.U.M.R. ele. Toate vacile, indiferent nii din subordine creşterii tate mai bune la‘toţi in­
La imn
partiment a fost comasată Crişcior sînt vizibile efor­ DF, CE I,A C.A.P. ŞOIMUŞ de producţia ce o dau, pri­ acestora. La Bălata n-am dicatorii, cu condiţia să se cu cer a
în schimbul întîi. Cuptoa­ turile pentru economisirea SE REALIZEAZĂ O mesc paie şi borhot de găsit nici un bulgăre de acorde atenţie maximă fu­ dea ninf
rele sînt folosite la capa­ energiei electrice pentru PRODUCŢIE MICA DE sfeclă, fiecare separat, deşi sare în iesle. Pe sub uşile rajării şi îngrijirii anima­ Vîntul v
citate maximă". evitarea oricărei risipo, în I.APTE ? s-ar putea face amestec. unui grajd pot intra cîinii. lelor. Spre acest scop tre­ moderat
Turnătoria dc piese din condiţiile cînd planul este Cele doua furaje asigură Intr-un grajd, la Şoimuş, buie să se tindă şi să se Ceaţă, cu
oţel şi fontă este cel mai realizat şi depăşit la toţi Anatolic Teodorescu, şe­ în jur dc cinci unităţi nu­ în loc de sticlă, la uncie acţioneze cu toată răspun­ chiciură.
mare consumator al uzinei. indicatorii. ful fermei zootehnice a tritive, ceea ce este puţin. geamuri, au fost puşi ba- derea pentru a-1 atinge.