Page 22 - Drumul_socialismului_1985_12

fag. 2 DRUMUL SOKi^isarr

V.-ri •;■•••'•
Poet şi patrie

Ni-e viaţa cit în fîoarc-i crin rotundul Ni-s clipă-n sfiiciunea înfloririi 13,00 Telex
Miracol ce din soare-i scris, pe-o rază... Cît o petală-i pagina de cer 13,03 La si
mină
Eternitatea patriei e prundul în spulberul luminii cînd zefirii * Gala
VVi^W Unde luceafărul îngenunchează. nasc primăvara unei flori de măr. mat
Aspiră s-o exprimi, sub neîntreruptul Sporim astfel, cu fiecare zi, * „Ţarii
şuvoi de aştri, aripi şi seminţe... întemeierea din cuvînt în toate brurt"
popul
Cerul din ochi şi, geamăn, dedesubtul, Ingăduie-rie, Patrie, a fi * „Am
ţin cumpăna-;!! clepsidrele Fiinţei. Egali, prin clipă, cu-o eternitate ! dumn
repori
EUGEN EVU * Melod
în pr
* Marii
balctu
din
sa, poemele sale mi-au lost
Amintirea lui Labiş îndreptar şi sursă de încre­ ■., Ţien"
drin
dere şi speranţă. Primii Laureaţii noştri * TelCS]
* Autog
La 2 decembrie ar li îm­ insolit in imagini, profund paşi pe pantele abrupte şi 14,45 Săptă
plinit 50 de ani. Nu mi-l in semnificaţii, eufonic in imprevizibile ale artei, care „Bate vînt peste Carpaţi/ care, săptămînă de săptă- ră, de comitetul sindica­ 15.00 Inchit
mulul
pot Închipui la această expresie, a fecundat poe­ trebuiesc cucerite metru Şi-mi aduce dor de fraţi/ mînă, rezervă o oră-două tului „Sănătate" pentru 19.00 Telejo
virstă şi cred că nimeni zia întregii epoci, întor- cu metru, i-am făcut in ca­ Bate vînt şi-aduce nori/ cîntecului pentru a-1 reda, activitatea şi afirmarea ei. 19.30 Telcei
(parji
din generaţia sa nu şi-l cind-o spre rosturile ei fi­ denţa versurilor sale. II Aduce-mi dor de surori...". apoi, publicului, am înţe­ Respirînd la unison cu 19,50 Revisl
poate imagina altlel decit reşti dintotdeauna. Încă nu citisem şi răscitisem şi asta — Mulţumesc. Reluăm les de unde... vine stator­ gîndul şi crezul întru fru­ (color
la cei abia 27 de ani, cînd, apucaseră contemporanii să era mai mult decit dacă introducerea. Vă rog, so­ nicia acestei formaţii cora­ mos ale membrilor forma­ muz ic
l-am li cunoscut. II simţeam
tot in decembrie, viaţa i realizeze pe deplin această al nostru, ne simţeam ai pranul. Şi... le. „Eu de 11 ani sînt a- ţiei corale pe care o diri­ 20.30 Film
ric pi
s-a Irînt atit de absurd. revelaţie cu efecte de re­ lui, il scandam, îl evocam „Ilaid’ feciori să doi- Iături de colegii mei din jează, prof. Nicolae Ico­ lor)
Mulţi se 'întreabă încă ce voluţie, cind tinărul fulge­ şi-l invocam şi multe nopţi nin\ iară/ Doina cea de- formaţie şi simt că s-a creat bescu — deţinător al unor 22.00 Tcleju
ţc... i
ar li devenit Nicolae I obiş rat de genială candoare peripatetice am străbătut alaltă seară...". o afinitate pentru acest gen înalte distincţii care ii a- 22,10 Roma:
dacă ar li avui parte de care o iscase a dispărut la grădinile şi bulevardele Am fi dorit ca momen­ muzical cameral. Şi să ştiţi, preciază îndelungata acti­ lor)
închid
un destin mai 'îngăduitor. Oraşului rostindu-i transfi­ tele acelea de repetiţie, de repetiţia de azi nu a fost vitate pe tărîmul muzicii — 22.30 mului.
Ar li devenit un al doilea la Casa de cultură din De­ o excepţie, fiecare repeti­
guraţi versul de o tragică 5 \ va, să nu se încheie, ea ţie e o sărbătoare — măr­ păstrează, într-un carneţel,
Eminescu, zic unii. Şi în­ şi inconlundabilă măreţie : o adevărată biografie a ■trasaşi
trebarea şi răspunsul sini ..Ştiu eu, mama şi-a zis că de obicei,după o oră. „Ră­ turiseşte Gheorghe Pop, corului cameral devean.
Iară sens. Eminescu nu mă nasc într-o zodie bună,/ sunet de la Crişana" — solistul laureat cu locul I Doar răsfoindu-i filele par­ S?AB
poate li decit unul. După Ea mai vedea cum în şa piesa lui Ion Vidu, introdu­ pe ţară în ediţia a V-a a curgi un drum de 12 ani,
în
repertoriul
formaţi­
să
cum Labiş nu e decit unul, lei de neaşteptat pe cum voi sălta împreună/ Cu în­ ei camerale a Direcţiei sa­ Festivalului naţional „Cîn- participi cu formaţia la a- bucure:
in polida virstei la care se ivise. Poate că acesta a drăzneaţă fecioară a pă- nitare Deva — căpăta, în tarea României", ediţie în proape 80 de manifestări dioprogram
trecătoru-i trup a pierit. El lost rostul său : sâ ne rea­ mîntului,’brună,/ Şi-n goană aceste zile de rememora­ care şi formaţia corală a de prestigiu din judeţ şi 6,30 La o
este ceea ce este, ceea ce mintească ce va să zică nebună vedea de pe-atunci re a momentului istoric Direcţiei sanitare judeţene din ţară şi-ţi umpli sufletul agricultură
jurnal; 7,30
intr-un răstimp uluitor de Poezia. Căci şi-a împlinit cum răsună/ Tropotul lung de la 1 Decembrie 1018, a cucerit titlul de laureat. eu frumuseţea celor 100 de gajamcnt.d
scurt a reuşit să devină, acest rost intr-un mod atit şi mereu al galopului o încărcătură emoţională Ambianţa creată la repeti­ piese care îmbogăţesc nu punzînd cl
iar aceasta e foarte mult. de luminos desăvirşit, incit meu...". aparte. Acolo — alături ţii o datorăm şi modului doar repertoriul formaţiei, răşului Nic
să îndepl
Restul e speculaţie sterilă, a intrat in legendă, iar nu­ Zodia n-a lost dintre cele de Margareta ZIaton, Ma­ în care lucrează cu noi ci însăşi viaţa spirituală planul pe
căreia ii e prelerabilă insă mele său a dobindii in mai prielnice : bruna fe­ riana Bele, Olga Gaşpar, dirijorul, prof. Nicolae gătim tenii
nului viito
oricind tăcerea. timp dimensiunile unui sim­ cioară a pămintului prea Elena Vlad, Daniela Aradi, Icobescu, şi atenţiei în a aşezărilor hunedorene. ta presei ;
bol. alegerea repertoriului, care Intru bucuria noastră şi a
Intr-o epocă in care poe­ s-a grăbit să-l treacă in Aglaia Şerban, Mihaela îmbină armonios creaţia celor ce deţin, eu mîndrie, melodiilor
zia stătea să-şi dea duhul O întreagă generaţie de tărimurile ei. Ne-a rămas Dascăr, Olga Jula, Corne­ muzicală clasică naţională titlul de laureat. de ştiri ;
radio ; II
sub uscăciunea unor dog­ scriitori se revendică de la tropotul lung şi mereu al lia Gorea, Viorica Ursu, ştiri ; lo.Oi
me lără noimă, Labiş s-a el. Şi o face cu mindrie. galopului său pe care-l Mariana Durdun, Livia O- şi universală, cu prelucră­ LUCIA LICIU rară radio
ivit ca oaza de proaspătă Pină şi prozatorilor acestei ascultăm şi azi cu o nos­ lariu, Alexandrina Puj-ca- rile folclorice, cu cîntecul tr/
„1
verdeaţă in colea carava­ generaţii le place să se talgică Înfiorare, dar cu ru, Gabricla Lugojan, Tati- vechi revoluţionar, cu cîn­ n,u., Buied
Un
nei epuizată de arşiţă. Li­ simtă solidari sub înalta, acelaşi spirit treaz, soli­ ana Simu, de Avram Lupu, tecul nou, patriotic". Maria dan ; unlver!
11,
rismul său juvenil, cind tu­ albastra cupolă a spiritului dar şi increzător in desti­ Simion Gliilea, Zaharie Popa, Mihaela Dascăr ne CRONICA FILMULUI 12.00 Bul
multuos, cind melancolic, său tutelar. N-om avut pri­ nele adevăratei poezii. Adam, Sergiu Glodeanu, vorbesc cu respect nu nu­ 12,05 Atlas
bine inlipt în tradiţie, dar vilegiul să-l întîlnesc, dar, Doinei Crişan şi alte ca­ mai despre statutul cîşti- Secretul Din como;
atit de modern in viziune, ca tuturor celor de virsta RADU CIOBANU dre medicale şi sanitare gât de această formaţie în 13.00 Dc I;
Meridian <
sau tehnicieni, ingineri, viaţa spirituală a munici­ Âpolioniei lctin de ş
profesori — aşadar acolo, piului, ci şi de condiţiile lei Joseop
alături şi în mijlocul celor create de Direcţia sanita- Coproducţie a studiouri­ nm'ţ 17.0
ştiri ; 17,0a
CRONICA LITERARĂ lor din R. S. Cehoslovacă dresa dv.
şi R. P. Bulgaria, filmul serii * Rad
tămîna pol
Âpolioniei"
re­
Mireea Scariat Istoria poeziei „Secretul transcrierea cine­ ititernaţion
prezintă
Informaţii,
matografică a unei opere Sport; 20,i
româneşti (II) literare ineitante — roma­ * Seară
sugestia d
„Epava"
Robert
de
nul
L,ouis Stevenson. Început jurnal ; 22
Dans non-
Apar de multe ori în opera lui Miron Costin ori de secol. In prim planul 24.00 Bulei
librării cărţi care stau cu Ion Barbu, Poezie şi dezi­ acţiunii doi tineri prieteni
sfială în rafturi, cu capete­ derat (ca să nu mai tri­ dorind să se specializeze
le aplecate şi care în ca­ mitem şi spre primul vo­ în domeniul hazardat şi AZ ini
zul fericit, sînt cumpărate lum al lucrării de care ne plin de incertitudini al co­
de cineva, nu neapărat ocupăm). merţului ; Helmut porneşte
DEVA:
Cititorul, cure a intrat în „Istoria poeziei româneşti la drum din vocaţie, iar Roma — t
librărie nu să cumpere II" urmăreşte poezia noas­ Frantisek — respectînd tria); Sose
Cartea, ci o carte. Tăce­ tră de la Convenţia clasi­ dorinţa tatălui, urmează să lătoarc < ‘
rea, care se lasă în jurul cizantă pină la Convenţia înveţe meseria dc la prie­ DO A *■ '
dcri
acestor cărţi, este de 'cele poetică simbolistă, traseu tenul său. Ei vor achiziţio­ Bura. iui'
mai multe ori rezultatul pe parcursul căruia criti­ na, prin licitaţie, epava sala B): .
gradului lor scăzut, aproape cul este atent la felul în vasului Apollonia, naufra­ căra); Pe
absent, de literaturitate. care din convenţia clasici­ giat în condiţii dubioase. nului (Ar.
A
SÂNI:
Există, fără îndoială, şi zantă, rigidă şi închisă, a- Elucidarea cazului îi lan­ (Parîng);
situaţii cînd, în aplauzele pare elementul dinamiza­ sează pe cei doi amici — c nirca); I
(7 Noiem
grele ale unui public larg, tor, tendinţa reformatoare, adevărat, din raţiuni dife­ Cu mîini!
critica literară tace, în ca­ polaritatea care se naşte rite, dar acţionînd, pină la (ural); VU
zul acesta scriitorul amă- între convenţia clasicizan­ un punct, în consens — în în plină
gindu-se doar cu ideea că tă şi încercarea de a o de­ Îndrumarea de specialitate — un drum investigaţii dezvăluind fap­ rul); LO
tarii în v.
singura părere care con­ păşi, de a-i opune o nouă te reprobabile, un trecut rul); Ai
tează pentru el este cea a convenţie în fond, fiind nu îndeajuns bătătorit tenebros al echipajului turi în i
(Muncitori
cititorului deşi acelaşi ideea în jurul căreia se vasului. Afaceri veroase, Adela (Ri
scriitor trage din cînd în scrie eseul lui Mircea Recenta consfătuire .judeţea­ că cei prezenţi, puţini ciţi au cerea abordat intr-o cu totul incendierea navei, comerţ Din nou ir
cînd, discret, cu ochiul Scariat. Aceasta fiind, în nă a cinccluburilor a eviden­ fost, intre care destul de mulţi altă peliculă, pentru că fil­ cu carne vie, crime, toate ua roşie);
copii
îşi
în­
ţiat
că
acest
spre masa de lucru a ci'i- mare, problematica lucră­ activităţii şi de în creaţie sector al cercau ce mai degrabă electronice mul de amatori nu e un lung sînt dictate şi tutelate de reasma pi,
s-a
mai
metraj.
ceasurile
Aceasta
i
nu
artistică,
licului, sperînd că poate... rii, să reţinem că Mircea integrat Festivalului naţional „cu melodii" decit participau spus insă creatorului nici mă­ un personaj odios — pro­ tria); Ut
(Flacăra) ;
Cartea lui Mircea Scar­ Scariat oferă comentarii „Cintarea României", Hune­ la cele spuse., nu s-au ales car acum cind filmul e gata. prietarul vasului. Prietenii bai : A'
de
a
iat nu a trecut deloc ne­ pătrunzătoare, speculaţii doara vădind obţinut unele rezul­ de cu cine ştie ce. că un film ca Şi nu arareori, o nereuşită poate noştri intuiesc încă de la străbunic:
păcat
e
filmului
tate
muncii
construcţie
a
Şi
efortul
observată. In jurul celor pline de fineţe care sînt îndrumare desfăşurate de fac­ „Indisciplinaţii", de exemplu, genera un descrviciu intenţiei licitaţie „umbrele" aface­ tură); 7
ca-n v
două volume a curs de la validate de operă. In acest torii culturali judeţeni, dar realizat de cineclubul din Lu- iniţiale, Însuşi mesajului. rii şi, mai apoi, se edi­ BRAZI: E,
Credem
o săptămînă la alta, foarte caz, cele spuse de critic mai ales efortul propriu al peni şi proiectat in cadrul organizatorii că era momentul ca fică asupra intereselor care t uAN :
consfătuirii
să
multă cerneală, cerneală despre Eminescu sînt dem­ cineclubiştilor in alcătuirea u- găsească timpul şl modalită­ au declanşat-o. vc.br (Ca-
nor
care
pelicule
să
acopere,
SIMBRIA
care nu întotdeauna a fost ne de reţinut. S-au remar­ pe cit posibil, calitativ şi can­ Marginalii la ţile de a-i ajuta cu adevărat Pe lingă miza scenaris­ vacanţă (9
că
ales
mai
destul de fluidă pentru a cat deja templul, ca figu­ titativ, genurile de creaţie spe­ Consfătuirea pe cineclubişti, a Festivalului na­ tică densă, antrenantă, fil­ Poliţist
ediţie
noua
au
se aşterne firesc, prin pe­ ră ordonatoare, şi de­ cifice. Rezultate mai bune din judeţeană a ţional „cintarea României" a mul ne introduce într-o (Lumina)
cineclttburile
obţinut
niţă, pe fila pe care ar şertul ca semn al infernu­ Gurabarza, „Sidcrurgistul" Hu­ intrat deja pe făgaşul normal. lume curioasă, plină de Subteran.
pro­
Ridicarea
trebui să se scrie cronica lui. Mai amintim comenta­ nedoara, Lupcnl, Orăştie. Aşa membrilor fesionale c pregătirii lor pen­ atmosferă, o lume în care
o
necesitate,
De aceea, mă gîndesc, sti­ riile perfect valabile în le­ cum s-a apreciat şi in cadrul cinecluburilor tru că oamenii cu experienţă alături de forfota nota­
consfătuirii,
în
rezultatele
loul a trebuit scuturat din gătură cu mitologia inte­ ansamblu nu au fost însă pe se pot număra pe degete, in bilităţilor, a oamenilor de
cînd în cînd, nervos, ceea rioară a poeziei emines­ măsura aşteptărilor. Hunedoa­ consfătuirii, nu a fost discu­ schimb cei care acum se for­ afaceri din cluburi sau de
Dirv
sînt
n-a
mal
prezenţa
ra
apărut
ce a dus la însemnarea ciene, pe care Mircea Scar­ planul întrecerii decit sporadic. în prim- tat a în cuprins o idee specialiştilor. mează punct de majoritatea. ediţia la întrunirile festive, vom Tinipu
acest
vedere,
Ei
generoa­
cronicii cu picături de cer­ iat o delimitează de fapt Aşteptam ca, pornind de la să care vine în sprijinul în­ a XV-a a Concursului inter* simţi, cu nostalgie, chema­ azi, 7 '
Vremea
neală, printre rînduri. ca mitologie metamorfo­ această stare de lucruri, con­ deplinirii unui obiectiv major judeţean „Omul şi producţia", rea străzilor demult uitate, va £i vâri
anali­
producţiei
sfătuirea
căr­
Este departe de noi gîn- zată de literar, o acceptă zeze cu judeţeană să cauzele — creşterea minele din de Valea organizat de cineclubul „Side- pline de pitoresc, cele ce noros în g
cadru
un
era
riu-gistul",
mat
bune
discernămint
la
dul de a încerca aici sâ în măsura în care este va­ care au generat o astfel de Jiului prin întărirea muncii adecvat şi util pentru desfă­ dăinuie doar în albumele intervalulr
curi vor ci
apărăm o carte care, de labilă în universul operei. situaţie şi mai ales calitatea disciplinare. Se aducea in şurarea ’ actualei consfătuiri de fotografii. Evident un ţii sub foi
cu
altfel,nici nu are nevoie Cam atit, în mare I în­ intrinsecă a filmelor de ama­ prim-plan „Judecata muncito* Dar... că, răminem viitor, convinge­ film de acţiune, creaţia care vor a'
rea
activitatea
în
iniţiativă
de aşa ceva. Istoria poe­ chidem cartea şi o aşezăm tori lutnedorene, începînd de rcască". o educaţională de mare dc îndrumare a factorilor cui» regizorului Ivo Toman este de aversă,
la ceea ce spun pină la clari­
în
caro
eficienţă
ziei româneşti susţine la în bibliotecă, undeva la tatea imaginilor. Dar, din comportamentul individului o turali şi sindicali judeţeni, o pledoarie pentru cinste fia modert
sud-vest.
subordonarea
modul absolut convingător îndemînă, să ne bucurăm „criză de timp", acest lucru supus judecăţii colectivului. indiferent spori de in eficienţă, fapt şi demnitate, împotriva minime vc
lor,
va
nu
propriu-zis
s-a
calitatea de critic a Iui de ea, măcar să zică cine nu s-a de putut realiza. Tot din Filmul însă aici extinzîndu-şi oglindit de calitatea filmelor tentativelor de îmbogăţire între mint
oprit.
fi
timp"
putut
n-au
„criză
Mircea Scariat, cine nu e, ce-o zice, vorba humuleş- proiectate decit o parte din aria problematicii, abordind de amatori lutnedorene. prin mijloace care sfidea­ grade, iar
intre 0 şi 1
totuşi, convins poate apela teanului. filmele propuse pentru a se deopotrivă modul în care sînt ză principiile morale. tea şi dim
din
şi
Ia volumele sale anterioa­ vedea ce e bun ele, ce cum eJfmai gospodărite utilajele materiale do­ MINEL BODEA, ceaţă.
tare,
izbutit
în
de
ete.
puţin
ar
risipa
re, adică Introducere în MIRCEA MOT putea fi îmbunătăţite. Astfel Un lucru bun, dar care se NICOLAE GHEORGHIU VERONICA PALADE