Page 27 - Drumul_socialismului_1985_12

3 ® DUMINICĂ, 8 DECEMBRIE 1985 Pag. 3

Calitatea acţiunilor — factor esenţial D A T O R I A
EIUNE 9 Minerii din cadrul sec­
torului
iii
9 Cînd am auzit pen­ bursat de către fiecare au extras ai I.M. Lonca
sar­
suplimentar
al muncii educaţionale I tru întîia dată că, în­ individ. cinilor de plan, in perioa­
CA, * 9 că de la naştere omul Pe de altă parte, indi­ da care a trecut diu a-
BICIE I are datorii, am rămas sur­ vidul îşi însuşeşte capacita­ cest an, 23 000 tone de căr­
acest
care
Un deceniu de activitate educaţionale concrete. Şi bil. Un recital din poezia e prinşi. Eram elevi de şcoa­ tea de a produce, el abia bune. l'i Cu majorat spor, conti­
va
in
piilor nu este o perioadă de timp apoi urmează „nevăzutul" e- de dragoste bună poate să lă primară şi n-am prea acum îneepînd să „amorti­ nuare, harnicii mineri ai
a cîntecu- fort al organizării acţiunilor aducă o lacrimă, o melodie înţeles noi, atunci, adîn- zeze" cea ce a consumat acestui sector şi-au înde­
ssc (color) prea întinsă. El însă poate cimea chestiunii, dar mul­ 15—20 de ani, alţii — şi plinit sarcinile la produc­
miuical marca surprinzător intensita­ în forme şi modalităţi diver­ interpretată bine ca şi limba ţia de cărbune pe anul
ilor) : română vorbită corect, toate tora ne-a rămas în cuget mai mulţi ani. Dar şi în 1985 9 Un număr de 40—45
izica-Ie tea, profunzimea trăirilor se, atractive, cu participa­ la un loc pot să facă edu­ 9 un şir de întrebări şi răs­ acest stadiu, membrii socie­ autoturisme reparate în
ubirii umane, zbaterile, împlinirile rea celor mai autorizate per­ punsuri proprii. Cu timpul tăţii rămîn consumatori, şi fiecare schimb. „Este doar
ca şi limitele celor chemaţi sonalităţi în măsură să ofere caţia patriotică cu efecte I ne-am edificat. încă în proporţii sporite, o cifră medie, corespun­
în 600 dc extraordinare. Sentimentul pa­ 9 zătoare numărului dc
să pună în evidenţă, să îm­ noul, ineditul, acel plus de Intr-adevăr, ne pomenim căci consumul fiecăruia este clienţi sosiţi la noi — nc-a
r. ' istoria bogăţească trăsăturile perso­ cunoaştere pe care cel din triotic trebuie să fie or­ I intr-un cadru de valori ma­ mal divers, de valori mai declarat sing. Alexandru
ganic integrat.
„Dacia-
Chiş,
Staţiei
ici dc du- nalităţii şi deopotrivă ale co­ sală nu-l posedă în acel — Calitatea muncii desfă­ 0 teriale şi spirituale, care ne mari, deci mai scump. Şi, servicc" şeful Deva. Muncitorii
lectivităţii. Un rezultat de 1 va ajuta să evoluăm ca astfel, datoria noastră coordonaţi dc şefii de tu­
e cîntccu- moment. Aceasta în cazul şurate de casa de cultură e oameni, să ne integrăm în creşte faţă de societate. ră Nicolae Florca şi Ion
calitate în plan educaţional unor manifestări cunoscute a atras aprecieri fireşti care, Gencărău, ţinind cont de
; pe frun- solicită o muncă de cali­ fără îndoială, constituie cli­ I acest sistem, şi, la rin- Datoria însă ne apare dotările tehnice pe care le
— rcpor- deja, ca Amfiteatrul artelor, avem, o pot depăşi oricînd"
tate. Acestui deziderăt a condus de scriitorul Radu pe de bucurie. 9 IPOSTAZE © Colectivul laboratorului
progra- căutat să-i răspundă splen­ — Ne bucură, succesele, I pentru controlul materia­
produselor
didul aşezămînt, adevărat Ciobanu, desfăşurat în pre­ pentru că, la urma-urmei, 9 du-ne, să ajutăm la dez­ nu numai sub raport eco- e lelor şi Hunedoara, con­ al
I.A.C.R.S.
voltarea şi perfecţionarea nomic, strict comensurat,
zenţa unor invitaţi de repu­
’.oniântci palat al culturii, dat în fo­ sînt o confirmare a faptului I ( dus de ing. Ilie Androne,
tată valoare, Tribuna ideilor, lui. Maturi, sau in de­ cit mai ales sub raport experimentează un produs
calizată în losinţă în capitala de judeţ că am lucrat bine. Din 1979, 9 venire, începem să simţim politic şi moral. Cum ? Ne nou: plăci fibrobeton su­
cu Miniş­ acum 10 ani. Trecîndu-i pra­ colocviile revistei Flacăra — instituţia noastră s-a situat I obligaţii, obligaţia de a apare obligaţia de a de- port pentru pardoseli de
1
trii Naţio- Mapamond ’85, Colocviile de parchet, cu mineralizarea
gul, îţi asumi o responsabili­ mereu pe locul I pe ţară. 9 învăţa şi carte şi morală veni cit mai rodnici, cit® agregatului vegetal. Noul
;ic : „Jus- tate majoră — aceea de acu­ istorie, simpozioane, dezba- La ultima ediţie a Festivalu­ I şi omenie. Adică societa­ mai eficienţi. Aceasta în- I produs prezintă următoa­
:olor) 0 tea, independent de noi, seamnă să ne însuşim o o rele calităţi faţă de pre­
mulare şi devenire prin in­ lui naţional „Cintarea Româ­ cedentul său nereuşit, rttm-
progra- termediul actului de cultură. niei" am obţinut, de aseme­ 1 fără mine, fără tine, a de­ calificare cit mai înaltă, bclonul: aderenţă crescută
(
Despre valorile sale în timp CĂSA DE nea, 21 titluri de laureat, 0 venit societate, este un pe care s-o însoţim de o la suport, izolaţie termică
bună,
durabilitate
mai
mai
2MBRIE ne-a vorbit profesorul Sandu CULTURĂ DEVA atît la Interpretare cit şi la 1 capital multiplu, din care dăruire pe măsură. Unii se 1 luare, greutate specifică pe
dă fiecăruia cîte ceva din califică în şcoli profesio-
suprafaţă
de
mai
Popescu, directorul institu­ LA UN DECENIU creaţie artistică. Dar meritul 0 fiecare valoare, pînă avem nale, alţii în facultăţi şi de ® unitatea posibilitate de pre­
redusă,
inico- ţiei. e în primul rînd al sutelor 1 capacitatea de a fi activi puţine ori realizăm faptul I fabricate & Constantin Flo-
DE ACTIVITATE rescu, secretarul organiza­
cloric — Pentru ca oamenii cetăţii de talente reale care cred 9 faţă de mediul social. Căci, că nu putem face nici una, a ţiei de bază de Ia secţia
să intre cu respectul cuvenit în noi şi ne trec zilnic pra­ I pînă Ia un loc avem unica nici alta în şcoli proprii, | auto, din cadrul I.M. Hu­
cton : ipostază de consumatori. adică personale, pentru că nedoara. ne-a demonstrat,
Episodul şi dorinţa de cunoaştere în teri dedicate unor evenimen­ gul. Lor li se cuvine oma­ Cd Au loc, pe parcurs, două nu există aşa ceva. g prin cifre concludente, că
giul nostru.
casa de cultură trebuie să te deosebite, cu tematică I fenomene care ne implică. în acest mod, şi nu nu­ iniţiativa „Să lucrăm o zi
c-
progra ne respectăm în primul rînd economică ş.a. Mă gîndesc — Cu ce ginduri intraţi în 9 Pe de o parte capitalul se mai sub această formă, ® pe lună eu care carburanţi aplică
conomisiţi",
se
apoi la cursurile universită­ al doilea deceniu de acti­ I
noi, activiştii, pe noi şi mun­ vitate ? amplifică în volum şi se di­ relaţiile noastre, ale fie- I aici dc mai bine de doi
ţii cultural-ştiinţifice care, an 0
ca noastră. Nu numai slu­ de an, se îmbogăţesc ca — Cred în motivul mano- versifică în „sortiment", cărui individ, cu societa-®
jitorii lui Esculap ar trebui tematică şi interes şi pe care lian al construcţiei. Dacă nu 1 ceea ce înseamnă că are o tea se îmbogăţesc, îmbră- |
e
să depună un jurămînt legat le organizăm la locul de pui ceva din tine la teme­ 9 valoare mereu sporită, iar, cînd un impresionant nu- i Reniember
de aici, creşte dependenţa măr de forme, unele sesi- |
de munca lor viitoare, ci şi muncă al oamenilor sau se­ lia edificiului, totul se nă­ I noastră faţă de el. „Pe zabile, altele nu. Asupra
: 7,00 Ac- noi, cei ce abordăm noua diu! casei de cultură. ruie. E necesar să facem cit 9 cap de locuitor", cum spun unora dintre ele în viitor. ®
1- 'inutc
\ vista educaţie socialistă. Dacă nu - In mod implicit, noţiunea mai multe acţiuni de înalt statisticienii, creşte va­ l
Ku .îopro- de calitate caracterizează şi nivel. Ne gîndim la cîştigul loarea capitalului de ram- CORNEL ARMEANU « v ani, este cit se poate de »
9,30 Ma- lăsăm ceva în urma noas­ 9 — 9 — o — 0 - 0 — o — ® 1 eficientă. Numai dc Ia în- j
; 12,00 De tră, dacă nu lăsăm urme actul artistic propriu-zis. spiritual al tinerilor, al tu­ \ ccputul acestui an, prin 4
oţi ; 12,45 — într-adevăr. Această ca­ turor categoriilor de oameni aplicarea iniţiativei amin- i
a minut ; în conştiinţa oamenilor, nu litate, omul, marele public, SFATUL MEDICULUI \ lite, s-au economisit 35 600 4
lor ; 16,00 putem spune că ne-am înde­ ai muncii. Prin tot ceea ce litri motorină şi 2 350 litri »
e-i \
,30 Virste o receptează prin vibraţia întreprindem, util, plăcut, \ benzină, cantităţi care-
va-
oraănesc ; plinit menirea. Şi, aceasta sufletului, dar şi printr-o e- Bolile respiratorii . confirmă criteriile şi ra- y
zimil fc- o putem realiza printr-o frumos, vrem să creăm în \ loarca @ La puţul nr. 1 al 4
Tragerca ducaţie artistică desfăşura­ sufletul lor bună dispoziţie, i minei Ţebca, lucrare de ?
Liictiţi la muncă de calitate cu tot tă anterior, în timp. Avem ' investiţii deosebit de im- ţ
ujefţjn de ceea ce ţine de ea. dragoste faţă de muncă, de în sezonul rece (I) • portantă pentru viitoarea i
U * l * * * V oitate ) datoria să punem la îndemî- pace, libertate, convinşi fiind ' producţie de cărbune a a- ţ
a pentru — Vă rog să detaliaţi ce na celor care ne vizitează că numai intr-un climat de Infecţiile acute respiratorii viaţă, copii rahitici, anemici, 1 ceste! unităţi, săpat pc o 4
liojurnal ; implică această calitate a constituie o grupă dc îmbol­ cei alimentaţi artificial (nu cu ' adîncimc de 20 metri, din v
amintiri, modalitatea, cheia de recep­ linişte sufletească, de pace năviri cu o frecvenţă marc, lapte dc mamă), copii insufi­ \ 160 cîţi va avea în final, 4
Iaria Pe- actului de cultură. tare a actului artistic. Ne se pot crea valorile mate­ in special la copii, îneepînd cient căliţi. s-a montat maşina dc cx- i
eul mclo- — Pentru noi, ai casei, cu cele mai fragede virste, Fiecare mamă şi bunică, l fracţie şl s-au făcut, cu ^
îsemnări; înseamnă o prezenţă perma­ ocupăm cu precădere de ti­ riale. Întreaga noastră mun­ la preşcolari şi şcolari. Bolile fiecare persoană care îngri­ bune rezultate, probele dc i
I ; 22,10 neri dind continuitate muncii că este fericit jalonată de respiratorii acute apar mai jeşte un sugar are obligaţia să ţ mers în gol. Acum, nimic i
.iv ; 22,35 nentă în haine de lucru. Ca­ şcolii. Avînd în vedere pro­ des în sezonul rece, frigul cunoască semnele ce indică / nu-i mai împiedică pe mi- J
s ; 23,55— documentele de partid şi fiind un factor ce favorizea­ suferinţa, bolile aparatului ţ norii ţebeni să-şi ..croias- 4
e ştiri. litatea actului de cultură nu filul liceelor devene, ne gîn- de stat, de gîndirea cute­ ză apariţia lor, ele puţind fi i că“ drum spre blocurile ’
e un „stilp de afişaj". în­ cauzate de un număr maro respirator. Astfel, tuşea, greu­ ) dc cărbune nr. 5 D, 6 şi 7 B. 4
dim la educaţia umanistă zătoare, înţeleaptă a secre­ şi variat de agenţi Infecţloşl, tatea in respiraţie, febra, stră­ l Daţi-i bătaie... ® Pentru ,
uneori
ssKSsaa seamnă cunoaştere, o racor­ - apropierea de poezie, mu­ tarului general al partidului, în special viruşi şi bacterii. nutul, agitaţia, starea de de neli­ a i fruntaşii în muncă dc
nişte,
'
refuzul
dare permanentă la cerinţele zică, teatru, balet, pictură, îmbolnăvirile căilor respira­ suge sînt semne care nu tre­ 1 I.U.M. Petroşani *» p ost or-
tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
î ganizată o frumoasă ex- S
ale
localizări
ERE5353S comunităţii umane la care ii ajutăm pe tînăr să se ex­ de sarcinile generoase pe torii au îneepînd de variate nas, buie neglijate şi caro obligă l cursio pe ruta'Haţeg — Dc- t
infecţiei,
Ia
venim şi noi cu obiective faringe, trahee, bronhii, plă- mama să prezinte copilul la » va — Vaţa — Oradea (Peş- }
ur­
mai
a pentru teriorizeze în faţa unui ta­ care le-a pus în faţa insti­ mîni, de unde şi denumirea medic cu cea fiind mare orice i tera Urşilor) şi retur © La t
ştiut
că
genţă,
I-II (Pa­ blou de artă, a unei creaţii tuţiilor culturale. lor de rino—faringită acută, / Straja-Lupeni, stratul de j
sările că- poetice, pentru ca apoi el larmgită, traheobronşită, pneu­ întirzicrc poate duce la com­ V zăpadă măsoară nesto 1 ni, 4
grave
I-IUNE- monie, bronhopncumonic, gri­ plicaţii stabilirea pentru copil. i atrăgînd la practicarea /
diagnosticului
După
tia (Mo- La Deva a avut loc singur să fie în stare să Interviu consemnat de pă etc. Aceste localizări sînt şi prescrierea tratamentului ) sporturilor albe sute dc a- i
viulinii gîndească, să devină sensi- în raport cu scăderea rezis­ matori. Funcţionează si te- 1
medic,
sau
arn — concursul profesional MINEL BODEA tenţei organismului şi sensi­ de către îngrijesc mamele mici lescliiurLle I şi ir. urmînd 1
cei
copiii
care
nil (Fla­ pentru cadre medii sa­ bilitatea crescută la’ factorii trebuie să aplice tratamentul ca în curînd să fie r<>nor- L
ta drago- nitare cu tema „Acor­ infecţioşi. îmbolnăvirile căilor corect şi să se prezinte la nit şi telescaunpi Poftit! 1
P15TRO- darea primului ajutor respiratorii sînt frecvent în- control, conform indicaţiei la munte, la zăpadă ! © ţ
e zăpadă tilnile la copilul sugar şi mai medicului şi personalului sa­ Pe lingă ocunatia lor de
:agul (U- de urgenţă". Au parti­ ales Ia cei cu anumite stări nitar. bază, furnalistH de la sec- 4
în Egipt cipat cadre medii sani­ Obiceiuri de iarnă (I) carenţialc şi dc rezistenţă scă­ ţia a Il-a furnale do Ia /
LUPENI: tare, cîştigătoare ale lo­ zută, îndeosebi în cazul copii­ C.S. Hunedoara au desfă- 4
ale (Cul- lor născuţi inainte dc termen, Dr. AUREL AITONEANU, şurat. în perioada trecută ?
Un surîs cului I la concyrsurile cei cu o dezvoltare subnor" Laboratorul de educaţie din an, o activU.afo fiust.i- 4
(Luceafă- ce au avut loc la nivelul In . viaţa multimilenară a 14—15 ani, băieţi şi fete —, mală la naştere, cei cu defi­ nută de recuoerare si va- i
Muşche- spitalelor teritoriale din oamenilor trăitori pe aceste n.n.). In unele localităţi se cienţă in dezvoltare (greutate, sanitară T or ; f ; rave a i'Aater’aio’or re- ţ
(Mine- meleaguri s-au statornicit constituie o singură ceată. lungime) în primii 3 ani de Direcţia sanitară judeţeană folosibile din producţie. «
Cireşarii judeţ. Constînd din pro­ practici cultural-artistice care Manifestarea are ioc în ..D°seurilo« ri» nînmh. aUi- ţ
ANINOA- be teoretice şi practice, se desfăşurau odinioară, fie­ miniu. hîrtic, alamă, ce- i
n Marca concursul a demonstrat care „la vremea ei şi cu noaptea de 23 spre 24 de­ Ce trebuie să ştim nuşi de plumb, lext.Mo. colo )
dtoresc) ; orînduialu". Multe sînt de­ cembrie sau chiar diminea­ 7 500 tone cocs mărunt i
(Rctc- numite obiceiuri, datini ţa... „cit de noapte". Copiii strînse cu gr*îă şi valo- i
Din nou „, ...aşa le-am pomenit" — se adună la o casă cunos­ despre trichineloză rificate au „adus“ în con- i
a roşie); zic bătrînii, şi pe care noi cută din timp unde învaţă tul eficienţei secţiei 2,5 mi- J
Secretul şi repetă repertoriu specific. In această perioadă, cînd se • executarea obligatorie, de lioane lei. Frumos s» Ia i
linerul) ; „Totul pentru le înglobăm în tradiţie. Din In mod obişnuit ei trec — sacrifică un însemnat număr către personalul din reţeaua mai mult ! Lucrătorii *
E : Mi- obiceiurile practicate în mod colindă — casele, succesiv, la de porci, aducem In actuali­ sanitar-veterinară do stat de Oficiului judeţean no difu- 4
rzii (Pa- periodic — ciclic — pe par­ poartă, la fereastră, in tate unele precizări iii legătu­ la nivelul dispensarelor şi cir­ zarea presei, conduc de
cîndva viaţă" cursul anului, cele dc iarnă „tîrnaţ" (coridor, prispă). Pc ră cu trichineloză, boală ce cumscripţiilor, a examenului Mihai Căţan. tot* factorii 4
SOAGIU- par a fi mai bogate, va­ alocuri, în ultima vreme, poate surveni la consumatori trichinoloscopic Ia toţi porcii poştali şi difuzor! 1 volun- i
terizoază riate şi mai bine menţinute. copiii se adună în mijlocul in cazul in ca're nu se res­ sacrificaţi în abatoare sau in tari de presă din judeţ se ţ
de cul- La desfăşurarea lor erau an­ satului, iar sătenii îi dă-, pectă regulile impuse pentru gospodăriile individuale. In află în plină campanie de i
Rîdeţi trenate toate categoriile de darea in consum a cărnii. majoritatea cazurilor dc tri­ abonare a nopubatud Ia )
(Dacia) ; vîrstă. rulesc cu colindeţi. In tre­ Trichineloză este o boală pa­ chineloză la om, boala apare z*arc si rcv'Sto ne anul i
î ; buna pregătire a concu­ In complexul obiceiurilor cut piţărăii (copiii colindă­ razitară comună omului şi a- ca urmare a consumării căr­ 1986. S-au of^otuet pînă a- ţ
i Lţ.vfioa- de iarnă se reliefează mai tori) aveau şi un băţ numit nimalclor (porcine, carnivore, nii provenite dc la porcii sa­ cum peste 60 000 de abona- 4
ultură) ; rentelor, aceasta vizînd ales acelea a căror funcţie piţeră sau colindă. Ea era şobolani şi unele animale săl­ crificaţi şi valorificaţi dc pro­ mente. Acţ ? un«^ continuă. |
tetarii in creşterea calităţii actu­ purtată de cel mai „răsărit" batice). Omul şi animalele re­ prietarii individuali, fără efec­ iar pe cei care nu s-au a- 4
); ILIA: lui medical practicat de este în principal cea de din ceată — vătaf. Cîndva ceptive, toţi consumatorii do tuarea examenului trichinelo- bonat încă. ii .informăm că l
dincvent urare, felicitare, de prospe­ aceştia atingeau cu „piţera" carne infestată cu larve do scopie ; mai au timp nînă în 24 dc- 4
iELARI : cadrele medii sanitare. ritate. Unele au avut şi alta Ţrichinella spiralis, se pot @ sterilizarea subproduselor, ccmbric 1985 « A prins »
:rul); Locul I a fost ocupat funcţii generatoare de mira­ stîlpil la porţilor, uşorii la uşilor îmbolnăvi de această parazi- a resturilor dc abator şi de contur un nou tronson de t
de
grai?
de
hambare,
de Mariana Roznov — culos. Unor practici le-au duri, grinda casei, pomii toză. vînat, care se dau in hrana cale ferată, cu o iun crime /
La
se
soră medicală la Spita­ fost suprapuse altele şi schinw fructiferi din livezi... scor** festă om, simptomclc unei mani­ animalelor ; dc 4,2 km, caro lejeră vii- ţ
nrenaratio
toarea
i
cărbu-
asemănător
a
toxi-
bîndu-ll-se
con­
caracterul
depistarea
©
lul municipal Petroşani, ţinutul, acordîndu-li-se o a- moneatt în vatra focului. infccţii de natură alimentară, purtătorilor de şi distrugerea nclui din Uri câni de mina ^
trichincle,
în
iar următoarele locuri numită simbolistică. Obiceiu­ Toate pentru a „aduce" pentru ca mai tîrziu să se special a şobolanilor, a pisi­ Valea de Lucrarea a i
prin
au revenit, în ordine lui rile de obîrşie străveche sînt belşug. manifeste Uneori dureri reuma- cilor şi a clinilor vagabonzi. fost executată do eonstruc- ţ
lorii brigăzii nr. 3 a An- 1
gas-
semnele
toide.
1 pentru Carmen Pascu — soră totale : păstrează un echi­ Textele erau scandate : se trointenstinale sint at1t do Metodele casnice de prepa­ treprizei dc construcţii căi J
să-
afumăturilor,
e 1985 : medicală la Spitalul din libru între spectaculos şi striga „horodiro—horodiro" violente incit lasă impresia rare şi a apoi afutnare, prin sînt ferate Petroşani © Calde i
nu
rare
:i. Corul artistic, între moral şl edu­ (Măgura) sau „,cîştigă-te, unei afecţiuni intestinale acute. suficiente, larvele păstrîndu-şi cuvinte de apreciere au J
emporar Haţeg şi Ecaterinei Albu cativ, prin funcţiile de ini­ gazdă, că vin pizărăli (Dum­ Se instalează starea febrilă puterea infestantă mult timp. lucrătorii complexului din
parte a — de la Policlinica ju­ ţiere şi funcţiile practice, brava de Jos); ori texte ver­ în a noua, a zecea zi do Este recomandabilă prepara­ Romos al I.S.C.I.P. Orăştic
pe alo- deţeană Deva. Constan­ înfăţişăm în continuare cî- sificate, ca : „Dă şi mie-un boală. La circa două săptămini rea cărnurilor prin fierbere despre colectivul cantinei
.•eclpita- ţa Daltin — soră medi­ plzărău/ C-am o vacă şi-un apare edemul feţei şi maî sau frigere, înainte de a fl de aici, condus cu compc-
ploaie, teva dintre obiceiurile de viţăl/ ş-o purcică cu purcel" ales al pleoapelor, care după date în consum. Tratamentul tentă şi răspundere do l
caracter cală la Spitalul din Brad iarnă practicate în judeţul (Voia). cîteva zile pot să dispară. la animale nu se face. La om Ileana Cherechcş. Cantina
Hunedoara.
va su- a obţinut menţiune. In unele cazuri, cînd Infesta- se fac tratamente simptomati­ asigură zilnic clte trei
sud şi Ocupanta locului I va Piţăratul. Este colindatul Există şl texte mai cu­ ţia este masivă, oamenii bol­ ce, cu scopul de a mări pu­ mese unui număr de 1-50 ,
•râturile practicat de către copii. prinzătoare. Pentru urare, navi de trichineloză pot sfîrşl terea de rezistenţă a orga­ oameni ai muncii d’n com- ^
tuprinse reprezenta judeţul nos­ Funcţia lui este de a ura copiii erau răsplătiţi cu prin moarte. în cea mai mare nismului. plex, precum şi — cu aju- i
plus 3 tru la faza pe ţară care belşug şi sănătate gazdei „colindeţi": mere, pere, nuci, parte a cazurilor, boala trece torul microcantineior ■ - al- )
maxime va avea loc la Bucureşti căreia i se adresează. Copiii alune, turte şi bomboane. în forma cronică, pcrsistînd tor numeroşi lucrători de L
d lucrăto
Noap- toată viaţa, iar oamenii acu­ Dr. IOAN MOLDOVAN, ia unităt.i agricole din }
, izolat în data de 11 decembrie se constituie in cete de Prof. CORNEL BOGARIU ză dureri reumatismale. medic veterinar împrejurimi.
a.c. vîrstă apropiată (pînă la Prevenirea bolii se poate
face prin aplicarea următoa­ la Inspectoratul sanitar-
relor măsuri : veterinar Deva