Page 29 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 29
proletari din toate ţările, u n i ţ i - v ă ;
Secvenţe din „Bătălia pentru 1000 MW“
Pentru ca MIRE să însemne mai mult
si mai bine decît AZI —
j
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C atentie lucrărilor de investiţii
1 S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N U La prima oră a schim noi, „Bătălia pentru 1 000 timp, sarcina de a furniza
bului din dimineaţa zilei MW" nu înseamnă doar a- economiei naţionale cît
de ieri, 9 decembrie a.c., tingerea acestei puteri, la mai multă energie electri
dispecerul de serviciu a care, de fapt, am ajuns că. Iar dacă vrern ca suc
Anul XXXVII, nr. 8 731 MARŢI, 10 DECEMBRIE 1985 4 pagini — 50 bani ţinut să ne amintească... în numeroase rînduri, ci cesul de astăzi să nu re
pronosticul făcut cu cîteva menţinerea acestei sarcini prezinte doar un vîrf al
zile în urmă : „Curînd va cît mai mult timp." Un o- posibilităţilor noastre —
Intra în funcţiune şi al şi dorim cu toată puterea
Lucrări de pregătire în avans - doilea cazan de la grupul Reporter în post fix să demonstrăm că nu este
nr. 4 şi atunci batem mia,
aşa —, atunci trebuie să
precis !“. într-adtevăr. Cen insistăm mai mult pe rea
trala termoelectrică Min Ia Centrala lizarea în bune condiţii a
producţii de cărbune în creştere tia funcţiona cu o sarcină termoelectrică Mintia tuturor lucrărilor de in
de 1 030 MW!
vestiţii ".
Este, fără îndoială, un în anul 1985, planul de
In aceste zile de sfîrşit tate pe fiecare schimb în ceastă cauză, în unele succes de prestigiu, pentru biectiv generos, pentru în investiţii aferente C.T.E
de an şi de cincinal, mi parte, producţia zilnică perioade ale anului întîm- care merită felicitări în deplinirea căruia o im Mintia nu a cuprins lu
nerii de la Ţebea se stră de cărbune în ultima pe pinăm greutăţi cu plasarea tregul colectiv de oameni portanţă decisivă revine crări menite să conducă la
duiesc să extragă cărbune rioadă este în continuă efectivelor în cărbune. Pla ai muncii din cadrul ter activităţii de investiţii. creşterea puterii instalate
mai mult şi mai bun, creştere. Avînd în vedere nul pe 1986 este pe deplin mocentralei. „Livrăm, la „Centrala noastră se a- a termocentralei. Totuşi,
să recupereze restanţele greutăţile cu care ne-am realizabil, ne vom mobi această oră, cea mai mare flă acum în vîrful pirami ele au o mare importanţă
şi să onoreze integral con confruntat s-a acordat cu liza mai mult pentru a da cantitate de energie elec dei — afirma ing. Mircea în asigurarea bunului mers
tractele încheiate pe 1985. prioritate atenţie asigu ţării cărbunele necesar. trică produsă pe bază de Bădărău, directorul tehnic al Mintiei, mai ales In
Rămînerile în urmă pe cele rării liniei de front active. Cîţiva dintre minerii de cărbune în centralele din al termocentralei. Nu a timpul iernii. Este vorba
11 luni şi o decadă tre Astfel că avem pregătite frunte ai minei, între care ţara noastră — ne spunea, fost uşor să ajungem aici,
cute din acest an se da- în avans, da fiecare sector brigadierii loachim Faur, cu justificată mîndrie, ing. dar şi mai greu este să ne MIRCEA DIACONU
toresc atît condiţiilor di- în parte noi capacităţi de Gheorghe Josan, Constantin Ieronim Rusan, directorul menţinem. Avem datoria
Muscari, Ştefan Iusco, Va- C.T.E. Mintia. Dar, pentru de onoare şi, în acelaşi {Continuare în pag. a 2-a)
sile Moşneag, Mihai Faur,
Ioan Bălu, Teodor Tabac,
care au obţinut în acest
an cu ortacii lor frumoase
rezultate, au apreciat şi
ficile de exploatare — ză- ei cu obiectivitate că prin
cămîntul este puternic tec- MINA TEBEA valorificarea tuturor re
tonizat şi faliat, iar lu surselor existente, asigu
crările miniere necesită rarea permanentă a viitoa
un volum mare de pregă relor capacităţi, înlătura
tiri din cauza presiunilor producţie şi vom spori rea absenţelor nemotivate
existente —, cît şi lipsei cantitatea de cărbune ex şi plasarea mai bună a
de mineri calificaţi. Lună trasă. La lucrările de pre posturilor în cărbune, pro
de lună, i. s-a lucrat cu gătire, pe cele 11 luni tre ducţia anului 1986 se poa
circa 60—100 de oameni cute din an, ne-am depă te realiza.
sub efectivul normat, fără şit planul cu 200 ml. De Minerii de la Ţebea a-
a se mai lua în considera asemenea, la mina Ţe cordă maximă atenţie pre
re absenţele nemotivate bea — veche, cu forţe pro gătirii temeinice a produc
şi concediile de boală. La prii, s-a pus în evidenţă ţiei anului viitor, se an
aceste „cauze" se adaugă o rezervă de cărbune, esti gajează să muncească mai
însă şi neajunsurile pro mată la circa un milion de intens, să folosească din
prii, care se numesc, după tone. Aici se lucrează nu plin timpul în abataj pen
cum arată în mod auto mai cu formaţii alcătuite tru a da ţării mai mulţ Termocentrala Mintia, laboratorul de analize ale combustibilului. Laboranta Petroneia
critic inginerul Viorel din mineri pensionaţi, coor cărbune. Kusu pregăteşte proba de cărbune pentru determinarea puterii calorice.
Sirca, directorul minei, donate de tehnicianul Tra- LIVIU BRAICA Foto NICOLAE GHEORGH1U
indisciplină în abataje, ian Şipoş, inginerul stagiar
slaba implicare a unor ca Virgil Chiş şi maiştrii
dre tehnice în soluţionarea Voicu Bexa şi Viorel Cris-
operativă a problemelor de tea. Sporuri de producţie
zi cu zi, valorificarea „cu în anul 1986 sarcinile de
rezerve" a timpului de plan fizice şi cele valorice
muncă în subteran, execu sînt la nivelul anului cu Minerii din Poiana colectivele I. M. Hune
tarea unor revizii şi repa rent. Tovarăşul Gheorghe Ruscăi şi-au intensificat doara şi-au îndeplinit sar în toate sectoarele de activitate
raţii nu întotdeauna de Budugan, secretarul comi eforturile în abataje şi cinile pe actualul cinci
cea mai bună calitate şi tetului de partid al minei, cariere, înregistrînd zi nal cu o lună avans. în
altele. aprecia : de zi noi sporuri dc pro perioada care a mai ră
— Prin măsurile luate — Colectivul minei Ţe ducţie. După calculele mas din acest an şi cin Mai mult fier vechi pentru
de consiliul oamenilor bea îşi poate îndeplini lor, vor încheia acest cinal, oamenii muncii de
muncii şi comitetul de planul la extracţia de căr an cu o producţie marfă aici vor realiza peste
partid — arăta interlo bune pe 1986. De aceea ac suplimentară în valoare sarcinile planului 85 000 oţelăriile Hunedoarei! - un ape!
cutorul — vizînd instaura ţionăm pentru rezolvarea de 7 milioane lei şi vor tone de dolomită şi 3 500
rea unui climat de lucru problemei forţei de muncă. realiza peste prevederi tone de talc, produse
sănătos, întărirea ordinii Majoritatea lucrătorilor mai mult dc 4 300 tone la deosebit de importante la care, deocamdată, se răspunde
şi disciplinei, buna apro noştri au un statut dublu fier în minereu marfă. pentru economia naţio
vizionare cu materiale a — de mineri şi ţărani coo Merită evidenţiat faptul
abatajelor, repartizarea de peratori sau cu gospodărie că la dolomită si talc, nală. cu prea puţină vlagă
cadre tehnice de speciali- individuală — şi, din a-
,
,
WiWAVrtVWViWWAWiVW. WWVMW^^VUWW.\\VWWVW.W,A%VAJWW/W////.',VW.'.V/.
Prin planul unitar de ţa, secţiile de prelucrare
Fertilizarea terenurilor şi aplicarea amendamentelor măsuri al Combinatului si a metalelor Simeria şi Va
Hunedoara
pri
Principa
Şermâgului.
lea
derurgic
vind pregătirile de iarnă la direcţie vizată prin ac
cuprinse
pro
calcaroase - acţiuni la ordinea zilei pe ogoare 1985—1986, uzinei nr. 8 — ţiunile program de în pregă
alimentarea
—
oţelăriilor
priul
îi revin ca, sarcini: verifi tiri a fost aceea a bunului
Pentru a pregăti baze primăvară, îndeosebi cu Şeful secţiei de mecani formaţia pentru aplicarea carea etanşeităţii şi repa- mers al producţiei uzinei.
temeinice producţiei agri cartofi, la G.A.P. Boşorod zare de la C.A.P. Peştea- amendamentelor caîdaroase rayea geamurilor şi uşilor Activitate specifică de pro
cole din anul viitor, între şi Strei. în acelaşi timp, na, Dionisie Pîrvu, ne-a preluate de la Zlaşti. In din secţii, înlocuirea mo- ducţie, care cuprinde a-
acţiunile aflate la ioc de pe măsură ce se vor primi relatat că tractoriştii de ginerul Ion Măniguţiu, de noroiului de pe macarale provizionarea cu fier vechi
frunte pe agenda de lucru îngrăşămintele chimice re aici au transportat în cîmp la Trustul judeţean pentru (linia secundară de alimen în cantităţile şi sortimen
a mecanizatorilor se află partizate şi starea terenului întreaga cantitate de gunoi S.M.A., care coordonează tare) şi repararea sau în tele stabilite, pregătirea
aplicarea îngrăşămintelor va permite intrarea cu de grajd — 500 tone — acţiunea, ne-a spus că, locuirea rezistenţelor uza pe calităţi şi la greutatea
organice şi chimice, precum tractoarele în cîmp se vor existentă în ferma G.A.P. pînă acum, s-au transpor te de la radiatoarele in volumetrică necesare pro
şi a amendamentelor cal aplica şi îngrăşămintele Pentru a fertiliza supra tat 450 tone dolomită pe stalaţiilor de ridicat. ceselor tehnologice din o-
caroase pe terenurile cu chimice pe semănăturile de faţa destinată culturii car terenurile acide ale C.A.P. „Sînt doar cîteva dintre ţelării".
reacţie acidă. Inginerul toamnă, trebuind să fie tofilor, se continuă trans Sălaşu de Sus, Pui şi Silvaş, sarcinile ce revin celor Cele aflate din dialogul
Ioan Cotuţiu, directorul fertilizate peste 2 600 ha. portul îngrăşămintelor na unde s-au realizat preve peste 1 500 de oameni ai purtat cu directorul uzi
S.M.A. Călan, ne spunea că, Lucrarea respectivă s-a turale de ia complexul derile programului. La muncii din uzina noastră nei nr. 8 a C.S.H. le-am
în ultima perioadă, forma început la G.A.P. Batiz şi zootehnic din localitate. în G.A.P. Sălaşu de Sus, con pentru asigurarea, în tim confruntat cu realităţile
ţia dc mecanizatori consti va continua la C.A.P. Strei, paralel, mecanizatorii au comitent cu transportul pul iernii, a cantităţilor de întîlnite în secţii.
tuită în acest C.U.A.S.C. a Bretea Streiului, Bretea aplicat îngrăşăminte chi dolomitei s-a organizat şi fier vechi necesar proce La „alimentarea oţelării-
terminat de transportat în Română şi Vîlcele, unde mice în livadă pe 87 de aplicarea ei în cîmp. Zil sului de elaborare a me lor", buncherele pentru
cîmp, la unele unităţi în- există în stoc îngrăşămin ha, iar la cultura mare pe nic, tractoriştii repartizaţi talului în cuptoarele celor depozitarea materialelor
corporînd direct sub braz te chimice. De asemenea, 80 de ha, care au fost în- Ia această acţiune, între patru oţelării din combi feroase şarjate erau cură
dă, întreaga cantitate de s-a organizat şi acţiunea sâmînţate în această toam care i-am notat pe Ioan nat — ne spunea ing. Emil ţate, pregătite să găzdu
gunoi de grajd existenţă la de aplicare a celor 10 va nă. Cu bune rezultate la Durcan, Nicolae Cristea, Petruş, directorul uzinei. iască, în stocuri separate,
fermele zootehnice ale goane de carbonat de cal fertilizări au lucrat trac Mircea Pînzaru, Adrian Practic, se poate considera sortimente de şpan, fontă,
G.A.P. Vîlcele, Valea Sîn- ciu repartizate G.A.P. Ba toriştii Liviu Lăzăroni, Teo- Codea, Emil Szombotfolvi, că pregătirile de iarnă scoarţe. La această adevă
giorgiului şi Gînţaga. tiz şi Sîncrai, La fertili fil Paveloni, Voicu Iosi- Victoruţ Vasiu şi Iosif Ci- sînt încă de pe acum în rată activitate de asanare
’ în continuare, potrivit zări o contribuţie de seamă voni, Stoica Vîrvoni II, menti au făcut cel puţin cheiate în fiecare dintre a depozitului (unde pînă
graficului stabilit, se ac şi-au adus-o pînă acum me Petru Scorobete şi Gheor cîte două drumuri cu secţiile componente ale mai ieri zăceau de-a val-
ţionează la aplicarea gu canizatorii Lucian Marcu, ghe Socaci. tractoarele în cuplu cu cîte uzinei, respectiv secţia a-
noiului de grajd — cîte Adrian Spînu, Ion Călin, Eforturi meritorii au de două remorci fiecare. limentarea, oţelăriilor, sec D. MIRCESCU
200—300 tone — pe terenu Ion Ungurean^ Ion. Lupu- pus şi mecanizatorii de la ţia valorificarea zgurii şi
rile ce vor fi cultivate în leseu şi alţii. S.M.A. Haţeg, constituit în NICOLAE TIRCOB metalelor, recuperate Băi- (Continuare în pag. a 2-a)
