Page 3 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 3
WMlNlCĂ, 1 DECEMBRIE 1985 Fag. 3
ASTĂZI SE DESCHIDE Plecind de la „Ce e prea mult..."
•
Manifestările politico- cursul Prin livrarea, in a
săptămini,
acestei
educative reprezintă in 700 dc măsuţe pentru vin
HZfUNE mod firesc ponderea acti sau cind muzica este cu cintec unor beneficiari clin Sue
„Festivalul filmului la sate“ vităţii aşezămintelor cul dia, colectivul de oameni
secţia
ai
de
turale. In cazul Casei de în 6 octombrie, ziarul zică separată era în repa mobilă muncii din I.P.L. Deva
a
Haţeg
IN IC A, învăţămîntului agrozooteh cultură Orăştie, simpozi nostru a publicat o notă raţii). Se difuzează o mu Şi-a îndeplinit planul anual
EMBRIE Astăzi se deschide, în intitulată „Ce e prea zică decentă, aflată în cir (şi cincinal) la producţia
aşezările rurale din ţară, nic, care şi-a deschis cursu oanele, dezbaterile, mese mult..,", vizînd factura mu cuit. pentru export. Felicitări î
cea de-a XXIX-a ediţie a rile în săptămîna aceasta le rotunde, expunerile pe • In luna noiembrie, co
copiilor : Festivalului filmului la şi va continua pc tot par diferite teme ou dobindit zicii. difuzate în unele lo Intrăm la „Cocoşul de lectivul Uzinei de prepa
loteca dc sate, manifestare complexă, cursul iernii. valenţe formative de cer caluri de alimentaţie pu aur" — unitate a întreprin rare a cărbunelui Coroeşti
n (color) : integrată organic în Festi Afişul „Festivalului fil tă eficienţă în rindurile blică din Deva, prin inter derii „Avicola" Mintia. a redus consumul de c-
cel Mare — mediul radiocasetofoanelor „Cocoşul" cîrîie ce nu-ţi nergie electrică faţă dc
1475“. Episo- valul naţional „Cîntarea mului la sate" cuprinde nu oamenilor muncii, tineri şi magnetofoanelor. Se cri trece prin minte, dar mai cota planificată cu 470 100
României", care şi-a sporit meroase alte pelicule cine şi virslnici, de diverse ca kWh. Această economic a
fost
inuna cinte- an de an sfera de cuprin matografice româneşti ca tegorii profesionale. Aces ticau atunci două lucruri, ales ce nu este admisibil, tarea obţinută prin a exploa
capacitate
in
Ia
omăncsc (co- dere şi eficienţa educativă re înfăţişează, în imagini tea vizează mai buna cu în primul rind, faptul că într-una din melodii se stalaţiilor şi utilajelor, res
popu- se dădea (şi vom vedea spune că la venirea inopi pectarea tehnologiilor de
în rîndul celor ce trăiesc emoţionante, marile prefa noaştere, pătrunderea in că se mai du încă) excesiv nată acasă, bărbatul gă lucru, fapt care a dus la
(luminical şi muncesc la sate. ceri ale aşezărilor rurale esenţa obiectivelor con de mult muzică bănăţea seşte uşa încuiata, de unde reducerea cu 2,23 klVli a
color) : Cinematografia naţiona contemporane, precum şi crete, mobilizatoare, di nă, sîrbească sau cu iz urmează textul : consumului specific pe to
sul inimii, lă, alături de alte forme şi episoade reprezentative ale rectoare ale documente na de cărbune spălat 6
t poetic de- mijloace de educaţie co luptei din trecutul ţărăni lor de partid şi de stat turcofil, cum spuneam a- „Cioca-boca la fereastră/ După deschiderea restau
aur",
de
Jnirii munistă a maselor, de for mii pentru o viaţă mai bu ce jalonează iiecare pe tunei, fără nici un criteriu deschide uşa nevastă/ Stai rantului Deva, „Cocoşul locul fostu
în
din
e către vis de selecţie. bărbate, stai pe loc/ Să mai lui lacto-vegetarian, ani
t mare a omului nou, a rea nă. Este vorba de filme ca rioadă de dezvoltare a Să fim bine înţeleşi, nu bag un lemn pc foc/ Şi- primit la redacţie o în
jcntru minte, lizat în ultimii ani nume „Acasă" (în regia lui C. patriei, a marilor proble avem nimic împotriva unei apoi vin să te slobod". El trebare pe care, Ia rîndul
şi literatură roase filme artistice şi do Vaieni), „Mireasma ploilor me care confruntă urna nostru, o adresăm Direcţiei
irtaj cumentare, care contribuie tîrzii" (Mircea Moldovan), nitatea, în primul rind astfel de muzici dacă ar fi, constată că nevasta nu era comerciale a judeţului :
moşescul plai. la educarea maselor de oa „Amurgul fîntînilor" (Vir- realizată la înalt nivel ca singură, ci cu... pisica, la „Dar „Lacto-vegetarianul"
i populare meni ai muncii în spiritul gil Calotescu), „Miezul litativ si de expresivitate care bărbatul, constată în unde s-a mutat 7“ • La în
de
irt dragostei faţă de patrie, al fierbinte al plinii" (Aleeu artistică. Dar se difuzează tre altele : „Miţa are coadă treprinderea ultimul lot tricotaje
Petroşani,
Ia
din istoria fil o muzică îndoielnică, une lungă/ N-are pantaloni Ia export din contractul pen
cunoaşterii, prin interme Croitorii) ş.n. Larga ori vulgară. dungă..." tru 1983, cuprinzînd ÎS 000
au 1 in «00 de diul celei de-a şaptea arte, Pentru cei miei, alături Aşa cum remarcam şi în Ce să mai vorbim de me bucăţi pulovere pentru a-
c a trecutului nostru istoric, de filme de desen animat nota publicată, asemenea saj ? dulţi şi copii, a fost pre
(a (clcspceta- “a măreţelor împliniri ale şi păpuşi, festivalul oferă „piese muzicale" au deve La barul mic de ia „Cra gătit pentru livrare bene
ficiarilor din Danemarca
prezentului socialist, ctito pelicule care înfăţişează deschidere • Grigore Stoica, şef dc
i naţiunea a rite în toate domeniile de nit atît de expansive incit ma dacilor" — alte texte schimb la compartimentul
!“ (color) aspecte semnificative din producţie, Întreprinderea
;rea progra- activitate, îndeosebi în „E- viaţa şi preocupările tine „Plafar.* Orăştie, desfăşoa
poca Nicolae Ceauşeseu". rei generaţii („Piciu", „Sa ră din anul 1979 şi o acti
'nal Incepînd de astăzi, timp lutări de Ia Agigea", „Ra a actului vitate obştească: abonarea
muncitor
la
mi de Ia fău- de două luni, pînă la sfîr- liul", „Muşchetarii în va aproape că au înlocuit mu de acest gen. Se transmite personalului reviste. Miercuri,
şi
ziare
itatului naţio- şitul lui ianuarie 1986, pc canţă", „Cireşarii" ş.a.). zica ardelenească, munte şi o bandă reprodusă de 27 noiembrie, in mai puţin
itar român ecranele cinematografelor nească, oltenească, moldo pe-un disc scos din circu de o oră a făcut un nu
(t&ţii (color). săteşti din judeţ vor fi Astăzi, deschiderea festi de cultură măr dc 20 abonamente la
;ol literar-mu- va a „Festivalului filmului venească — folclorul nos laţie. ziarul „Drumul socialismu
are^rafic prezentate filme artistice la sate" va avea loc la Că tru atît de frumos, bogat Difuzarea muzicii în lo lui". • Din exploatările
tv. : „Fraţii" cum sînt : ,,Horea", în re minul cultural din Vaţa în expresii, cu o deschidere calurile de alimentaţie pu forestiere existente in Bo
. Partea a gia lui Mircea Mureşan, tot atît de largă spre sufle blică este încărcată de tot tezat şi Vulcan, lemnul
,.Dimineaţa dedicat comemorării a două de Jos, aşezămint care va generoasa idee a păcii. tele oamenilor, recunoscut „coboară" iarăşi fără o-
Carpaţi“ secole de Ia revoluţia ioba găzdui manifestări cultural, Vizează deopotrivă edu felul de implicaţii şi răs prclişti. Valul de zăpadă
'nai. artistice de larg ecou edu caţia economică, forma în întreaga lume. punderi. Pe de o parte, cel care a atins pină la 1,5 m,
gilor din Transilvania, sub In al doilea rind, ex- puţin la Deva, un mare nu
DECEMBRIE conducerea lui Horea, cativ. Cea de-a XXI X-a e- rea gindirii economice, primînd p ă r e r i l e mai măr de responsabili de lo
Cloşca şi Crişan, „Un drum diţie a festivalului va în pătrunderea de către co multor ascultători, ceream
mal frumuseţa, în zilele de iar munitatea umană a me caluri nu respectă regle
pentru mileniu", dedicat ca difuzarea muzicii, de mentările în vigoare privi
ic: î?x.inţa — impunătoarei construcţii a nă, orele de răgaz ale ce canismului dezvoltării şi oricare ar fi ea, să fie ser toare la conţinutul a ceea
notrice a pro- „Epocii Nicolae Ceauşeseu" lor ce muncesc şi trăiesc lăuririi societăţii socialis vită la decibeli rezonabili.
li economico- — Canalul Dunăre—Marea ia sate, le va conferi bucu te multilateral dezvoltate ■Deci, să fie -ervită, cu tot ce se transmite. Un con
trol acum are puţine şanse
Neagră, „Tinereţea patriei, ria reîntîlnirii cu opere şi in patria noastră. ce înseamnă aceasta, nu blocînd căile de acces, a I
folcloric tinereţea noastră", produc eroi îndrăgiţi, ca şi min- Pentru a le spori efi aruncată brutal în urechile să ducă la eliminarea a fost „spart" de lucrătorii ?
ţie cu largă deschidere spre dria de a cunoaşte împli cienţa, acţiunile au fost ceea ce este desuet sau de de Ia U.F.E.T. Petroşani şi
i-foileton: oamenilor. Pentru că res prost gust, pe de o parte U.M.T.C.F. Deva, sosiţi în B
er“ *— opiso- Anul Internaţional al Tine nirile statornicite pe pă- iniţiate in unităţi econo taurantul nu este discotecă, pentru că ceea ce este în ajutorul forestierilor din *
(color) retului, . sau ciclurile de mintui patriei în anii li mice, instituţii, cit mai a- omul venind aici întîi de aceste zone ale judeţului S
r-nal documentare în sprijinul bertăţii şi demnităţii sale. proape de oameni, de ar toate pentru a consuma registrat rămîne înregis • Intre staţiile I.T.A. de fi
Hunedoara—De-
ercaV- j^nrogra- gumentele materiale ale ceva şi pentru a comunica, trat, indiferent dv posesor. pe traseul din Cristur şi». ?
cele
va,
tocului de muncă, purlind muzica avînd rolul de an Noi vorbim aici de un anu U.c.A. Bircca cunosc per- »
mit fel de posesor — lo
generice cit mai semnifi tren, nu de obstrucţie. calul. Pe de altă parte, un manent o mare afluenţă îi
u
cative: „Importanţa do Pentru că, la aproape prieten sau o prietenă a de călători. Dar şi nici locul- S
comunei
nici
cel
torii
MA ^===^. cumentelor Congresului al două luni de Ia publicarea barmanului sau barmanei, ce muncesc în secţia de-S
gaaMOBBBBa Xlll-lea al P.C.R. pentru notei, conducerea I.C.S.A.P. poate veni oricând în local beton autoclavizat nu se |j
pe
dezvoltarea teoriei revolu Deva n-a binevoit sa ia în să „probeze" ee are „nou" pot mîndri buni deplin cu 5 J
titlul
gospodari.
de
ţionare a clasei muncitoa
Drumul spre seamă semnalul, împreună şi s-o lase pînă la sfîrşit. I-ar contrazice gropile,-*
’atria); Scc- O La criticile formulate a.c., Cităm : „încă din re", „Creşterea potenţia cu doi instructori de la vechi dc luni de zile, a- Jf
) ; IIU N EDO A- de ziar în articolul „Butu luna septembrie, împre lului economic al judeţu Comitetul judeţean de în al treilea rind, se lu flate chiar în perimetrul 2
dc argint (Mo ruga mică", apărut în nr. ună cu Direcţia comer lui Hunedoara in lumina crează cu colaje, modalitate staţiilor in care ei aştcap- I
da A) ; Ridcti 8661 din 19 septembrie n.c„ cultură şi educaţie socia care permite strecurarea tă autobuzul... $ Un sem- 5
(Modern — cială, U.J.Coop. şi I.C.S.M.I. documentelor Congresului listă (Petru Mărilă) şi de la nai pc adresa I.G.C.L. Hu- 5
ată lumea este ne răspunde' Uniunea ju Hunedoara, s-a trecut la al Xlll-lea", „ E p o c a 1 Centrul judeţean de îndru pe bandă a ceea ce doreşte nedoara: opriţi reţinerea I
ariile I-II (Fla- deţeană a cooperativelor constituirea şi livrarea Nicolae Ceauşeseu -ţ fiecare. chiriei pentru cetăţeanul J
itvirilc lui Tom meşteşugăreşti. Reţinem : mare a creaţiei populare şi Ioan Badiu, domiciliat bt î
Moartea lui fondului de marfă la ar două decenii de dezvol ’M a mişcării artistice de într-o atare situaţie, este Deva, strada Cetăţii nr. 15, t
ul (Arta); PE- „Cooperativa „Progresul" ticolele de textile-încăltă- tare impetuoasă a învă masă, (Ovidiu Demea), am nevoie de măsuri care să care, din 30 aprilie nu mal **
M a rele şarpe Deva are create capacităţi minte, specifice anotimpu ţămîntului şi culturii ro întreprins, zilele trecute, suprime introducerea în locuieşte în Hunedoara, 2
Amurgul fîntî- lui friguros, pentru popu mâneşti", „Finanţarea şi localuri a muzicii poluante. Şl-a predat apartamentul
' * ca dc de producţie pentru aceste un raid prin cîteva unităţi în regulă, dar totuşi plă- J
orie) ; produse (respectiv garnituri laţia satelor îndepărtate creditarea investiţiilor din de alimentaţie publică, ur Aceasta, pentru că şi mu teşte lunar 1G7 lei. O nc- !
dc
„stagiu"
cu
iciu (cultural): din cauciuc" — n.n.), care din zonele muntoase ale industrie şi agricultură". mărind, evident, ecoul in zica este influentă şi edu regulă luni. un datorată... su- J I
şapte
Rămăşagul judeţului nostru. Acţiunea La un ioc exprimă larga tervenţiei ziarului. Am ple cativă, în sens bun, sau perfieialităţii unui funcţio- S
1) ; LONEA ; au fost prezentate şi la con
ploilor tîrzii tractările organizate pe continuă, pe măsura deru deschidere a actului de cat în raid cu ghidul să rău, evident. O soluţie ar nar. Puncţi-i capăt ! © |
PETRILA: Po- lării contractelor cu furni cultură spre contempora urmărim, cel puţin în fi ea rolele şi casetele în Restaurantul „Perla Crişu- J
lui" din Brad, şef de uni- 2
gostei (Munci- plan central. Dar pînă în neitate, spre problematica parte, şi conţinutul textelor registrate la diverse centre, tate, Vasilc Popa, a rea- I
fIMOASA: Ziua prezent nu s-a primit nici zorii noştri din ţară şi pe care este ţesută muzica. să fie, la rîndul_lor mai lizat o depăşire de pian, J
utorcsc); URI- o comandă de la G.I.G.C.L. judeţ, în vederea consti majoră a dezvoltării în cele 11 luni trecute din î
asă (Retezat) ; tuirii unui fond de marfă României socialiste. La complexul „Bulevard", îndeaproape controlate, de acest an, de 373 000 lei. In-- J.
loscsc păsările sau I.C.R.M. Deva". responsabila deţine o listă către un colectiv anume, tre eei mai harnici lucră- |
(Steaua roşie); Aceloraşi semnale cri care să satisfacă toate ce cu repertoriul a ceea ce se acesta avînd şi dreptul de tori ai unităţii, care au
ZA : Averi is- rinţele pentru perioada de MINEL BODEA sancţiune. contribuit la obţinerea a- e
»criilc I-II (Mi- tice n-a răspuns încă zia transmite în două dintre cestui spor, se numără E- I
tAŞTIE: Răpi- rului G.I.G.C.L. iarnă". localuri (al treilea, cu mu CORNEL FIERARU lena Diaconescu, Mariana J
relor (Patria) ; Ştefan, Anica Trifan © La .
irnă (Flacăra); • I.C.R.T.I. Deva ne răs cea de a IH-a ediţie a |
BAI : Felix şi „Festivalului umorului oltc- J
criile I-II (Ca- punde pe marginea artico Profilaxia naşterilor premature nesc“, desfăşurat In cursul |
ură) ; HAŢEG: lului „Aprovizionarea dc acestei săptămîni Ia Rm. |
(Dacia) ; Un loc important în sfera © naşterea prematură periodice, ocazie cu care naşterii, este de mare im Vilcea, locul I a revenit,., J
ucu Jianu zap- iarnă a satelor îndepăr preocupărilor medicale ale portanţă. ardcIen*'or, respectiv gru-1,
VN: Atenţie la tate", publicat în coloanele este factorul care deter consultările medicale fac puiui swîiric al Clubului K
ultur (Casa de reţelei de ocrotire a ma mină uneori decesul noilor un bilanţ riguros al stării Judeţul nostru, puternic „Siderurgistul" Hunedoara, J
3IMERIA: Dc- ziarului în 6 noiembrie mei şi copilului îl ocupă născuţi, fiind dovedit sta de sănătate, al factorilor industrializat, oferă popu „Satiricon". Şi pentru ajf
dragosle (Mu- problematica furnizată de care ar putea determina laţiei feminine numeroase demonstra că hunedorenii t
A; Horea (Lu- tistic că decesul în prima au luat în serios participa- *
ÎELARI : Pro- ® a — s-a - a- o — naşterea prematură şi în lună de viaţă este de 10 naşterea prematură. în pe locuri de muncă. Specificul rea lor la festivalul umo- S
Ni-
sonale ^ţMine- grijirile medicale speciale ori mai frecvent la copiii ste 50 la sută din cazurile binecunoscut al multora rului, Călin Tiba şi membri *
colac
Buciuman,
impuse de copilul prema nou născuţi, care cîntăresc care au această tendinţă se dintre acestea expune or ai aceluiaşi grup, au ob- I
tur. în definirea noţiunii sub 2500 g ; poate interveni medical şi ganismul femeii gravide u- ţinut şi două premii de- (
msEssBemsn de naştere prematură se © prematuritatea este poate fi prevenită naşterea nor factori neprielnici pe interpretare individuală. J
V!EA = au în vedere două criterii: cauza care generează cei prematură. rioadei fiziologice de sar Nu-i de glumit cu „Satiri- I
conul" : © Un bilanţ sem- I
cel cronologic, care se re mai mulţi handicapaţi Viitoarele mame trebuie cină. Recomandăm tuturor nificativ: in cele 11 luni J
• Toate meciurile — * feră la naşterea unui copil unităţilor economice să-şi trecute din an, confecţlo- I
între a 29-a şi a 37-a săp- sporească preocuparea pen ncrelc de la I.C. Vulcan au J
robabil pentru i de ,,A“ şi „B" - • SFATUL MEDICULUI realizat din materialele re- 5
îcembric 1985 : tămînă de gestaţie şi crite tru asigurarea celor mai cuperate 11 000 bucăţi ar- I
menţine rece, riul ponderal care ia în optime condiţii de muncă ticole, sporintlu-şi eficlenr J
ini mult noros. la ora 13 o consideraţie copiii cu greu pentru femeile gravide, în ţa în producţie. © La faza S
cădea ninsori tatea la naştere între 1000 psiho-intelectual şi motor, să cunoască faptul că, pen consens cu legislaţia noastră republicană a Festivalului I
itul va sufla I Astăzi, meciurile de^ naţional al artei şi crea- J
iderat din sec- g şi 2500 g. Frecvenţa a- dependenţi familial sau so tru a preveni acest inci socialistă de ocrotire a ţiei studenţeşti, desfăşurată j
c. Temperatu- • fotbal din diviziile A şi cesteia este variabilă. Ea cial ; dent în evoluţia sarcinii, femeii în această etapă. la Timişoara, formaţia de I
ne vor fi cu- I B, deci şi cele de la este o oglindă fidelă a gra • îngrijirile prematurilor trebuie să respecte un re Reţeaua medicală de spe dansuri populare mixte de J
•e minus G şi la Institutul de mine Pc- S
rad, iar cele • Hunedoara, Deva şi Pc-* dului de dezvoltare soc'o- sînt anevoioase şi costisi gim de muncă şi viaţă cialitate din judeţul nostru trosani (coregrafia, prof. I
itre zero şl 5 . troşani, vor începe la 1 * economică a unei naţiuni, toare, necesitînd un perso igienic, alături de trata asigură cadrul tehnico-or- Nicolae Zăblău) a obţinut J
nlneaţa condi- ora 13. ® indicele de 5 la sută naş nal competent şi servicii ganizatoric pentru buna premiul al Il-lca © Am- î
ă şi izolat po- teri premature fiind consi bine organizate ; mentul medicamentos la. desfăşurare a acţiunii de bianţa plăcută existentă în |
I 9 MIERCURI, LA ' derat mic şi peste 30 la sută ® scăderea Indicelui de domiciliu sau spital. în nu control medical prenatal şi unitatea „Bar de zi — plă- J
*
(lato-
se
Simeria
cintărie"
• DEVA, în „Cupa Româ- meroase cazuri gravidele
e, vreme rece foarte ridicat. Judeţul Hu naşteri premature este solicită un interes crescut rează atît vazelor eu flori I
ipeiit. Vor că- l nici" — un atractiv 1 nedoara are un indice de lentă. cumulează concediul pre din partea populaţiei pen de pe mese, cit mal ales !
serviciilor
prompte,
ri temporare, • meci : UNIV. CRAIOVA * premaluritate de 8 la sută. Cunoscând implicaţiile so natal cu cel postnatal. Or, tru aceste acţiuni de mare zate practicate de civili- > I
Aurelia
sufla slab la practica a dovedit că res Ţuligă, virginia Amarau- ţ
in nord-vest. I — A.S.A. TG. MUREŞ, 1 Cunoaşterea largă a acestui ciale şi economice ale naş pectarea concediului prena eficacitate. dei, Ana Popa şi celelalte ţ
depunere de • ora 13. fenomen este deosebit de terii premature, putem a- Dr. CRĂCIUN CLEPCE lucrătoare comerciale.
importantă din următoarele precia importanţa consul tal, de 52 zile, acordat medic şef
■ 1
0 — 0 — 3 -0 0 — « motive : taţiei medicale prenatale, înaintea datei posibile a Maternitatea judeţeană Deva