Page 30 - Drumul_socialismului_1985_12

''-Ki. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NU. 8

Coordonare mai bună a invăţămintului SĂ PRGMKîM Cît MAI

politico-ideologic al organizaţiilor de tineret $-0 ECONOMISIM PE TOATE

„Ia general se face trea­ noaşterea îndeaproape a U.T.C. din întreprindere. Maximă atenţie lucrărilor de investiţii 20,00 Te
ba bună în acest domeniu. realităţilor şi obiectivelor O parte din birourile or­ 20,15 Zii
mi
Eforturi fac cei mai mulţi din sectorul unde îşi des­ ganizaţiilor, dintre propa­ (Urmare din pag. 1) aproape 40 la sută. In dis­ capacul cu rulment al unui
dintre propagandişti şi se făşoară activitatea cursan­ gandişti nu acordă impor­ cuţiile purtate cu membrii motor se stă de... trei luni 20,25 Te
„S
descurcă bine. O parte au ţii a condus la creşterea tanţa cuvenită acestei la­ din conducerile formaţiilor de zile, constructorul mul- Dll
mai puţină experienţă, dar continuă a calităţii dezba­ turi majore a muncii noas­ despre trecerea grupurilor de constructori şi ale bene­ ţumindu-sc cu anunţatul Pr>
de cele mai multe ori în­ terilor la cele 4 cercuri de tre. Nu am fost exigenţi şi de condensaţie, pe termo­ ficiarului s-au invocat o beneficiarului, iar acesta 21,50 Te.
cearcă şi reuşesc să depă­ la E.M. Ghelari, la cele fermi în luarea unor mă­ serie întreagă de cauze, cu... replanificarea terme­
şească acest handicap". 2 de la secţia minieră Te- suri operative de înlătura­ ficare (nr. 5 şi 6), lucrări cele mai multe obiective. nului de începere a probe­
Sînt acestea câteva apre­ liuc. re a manifestărilor de su­ la reţeaua de termoficare Dar iată, că, in comanda­ lor.
cieri ale tovarăşului Cor- Orientînd discuţiile şi a- perficialitate". industrială şi urbană a mentul desfăşurat tot ieri, S-au arătat deschis, cu
neliu Duca, secretar ad­ bordînd tematicile cu pre­ Aşa se face că sînt în Devei, mărirea capacităţii în urma unei analize apro­ acest prilej, şi au fost re­
junct cu problemele de cădere din perspectiva sar­ prezent cercuri cu o slabă de măcinare a cărbunelui fundate, temeinice, critice cunoscute multe lipsuri
la un agregat de 210 MW,
propagandă al comitetului cinilor curente ale oame­ activitate, propagandişti lucrări la depozitul de şi autocritice au fost re­ proprii celor care sînt buci;
de partid de la I.M. Hu­ nilor muncii de aici : îm­ ce-şi neglijează sarcinile. levate ca preponderente chemaţi să ducă la bun dioprogi
nedoara, cu privire la felul bunătăţirea calităţii mi­ Nu prea multe ar putea zgură şi cenuşă, construi­ cauzele subiective. sfîrşit lucrările de inves­ 6,30 La
agrlculn
în care se desfăşoară în- nereului extras, folosirea spune despre munca sa de rea a două turnuri de ră­ tiţii. Important este însă jurnal ;
Este adevărat că în a-
văţămîntul politico-ideolo­ integrală a fondului de propagandist t o v a r ă ş u l cire, modernizarea şi mă­ tingcrca de către construc­ faptul că tuturor minusu­ angajan
depo­
capacităţii
de
rirea
gic al organizaţiilor de ti­ timp, întărirea disciplinei, Dorin Avram. Acest lucru, zitare, a cărbunelui ş.a., tori a stadiilor fizice la rilor nu li s-au căutat nu­ Răspunu
t o v a r
neret din unitate. Toate respectarea normelor de intrucît cercul de la mina parte de contribuţie la rea­ lucrările planificate, pro­ mai cauzele care le-au ge­ Ceauşes
acestea aveau să se con­ tehnica securităţi muncii, centrală Teliuc, pe care îl lizarea lor avînd atît iectantul — I.S.P.E. Bu­ nerat, ci au fost găsite nim ini
1985, si
firme. Pentru ca în cele s-au realizat dezbateri cu „conduce” se remarcă prin constructorul — „Electro- cureşti — a întîrziat trimi­ soluţii pentru redresarea nie plai
10 cercuri existente să se un ridicat conţ nut prac­ calitatea necorespunzătoare construcţia", „Eleetromon- terea soluţiilor de execu­ grabnică a situaţiei acestor 8.00 Jlc\
desfăşoare o activitate con­ tic şi teoretic. a dezbaterilor, printr-o taj", „E ne r go m o n t a j", ţie la turnul nr. 1 de ră­ lucrări. Şi, aşa cum sub­ Curierul
formă cu cerinţele şi exi­ Dacă la cercurile amin­ prezenţă nesatisfăcătoare. A.C.M.R.U.E. —, cît şi be­ cire. Dar tot atît de ade­ linia directorul termocen­ Buletin
genţele actuale, comitetul tite se poate vorbi despre Deficienţe se manifestă neficiarul — C.T.E. Mintia. vărat este că beneficiarul tralei Mintia, ing. Ieronim Pundem
10.00 Bl
U.T.C. a luat o serie de o muncă bine organizată, şi la alte cercuri. Iată dc După 11 luni din acest s-a mulţumit cu un telex Rusan, atenţia sporită care 10,05 No
măsuri pornind chiar cu intr-o continuă creştere ce, este nevoie de o mai an, realizarea planului de transmis şi atît ! E drept trebuie acordată realizării corului
selecţionarea propagandiş­ calitativă, cu reale posibi­ bună coordonare i întregii investiţii prezintă o... nerea- că proba de 72 de ore de exemplare a sarcinilor din Bucurcş şl
teeele
tilor. Astfel, în prezent lităţi de situare la nivelul munci în acest domeniu lizare faţă de planul anual investiţii este impusă de rclor; i
majoritatea dintre ci şi-au cerinţelor, situaţia se de către comitetul U.T.C., de 34 261 000 milioane lei, la grupul nr. 5, pentru dorinţa de a face din vii­ vistă o
început activitatea doar în schimbă în mare măsură inclusiv din partea secre­ estimările pînă la sfîr.şitul trecerea pe termoficare, a- tor o treaptă spre mai folclor;
ştiri;
toamna acestui an. Lucru cînd analizăm felul în ca­ tarului adjunct cu proble­ anului indicând posibilita­ proape că ar putea începe, multă energie electrică pionierii
care, de altfel, nu consti­ re se desfăşoară activita­ mele de propagandă al co­ tea diminuării acesteia cu dar pentru că este spart patriei. tate; î:
tuie un obstacol pentru tea la nivelul altor cer­ mitetului. Se simte, de a- Ştiri; 12
ratelor;
mulţi dintre cei învestiţi curi. „Este adevărat, comi­ semenea, nevoia unei a- ra foicl
să coordoneze şi să con­ tetul U.T.C. din întreprin­ tenţii sporite şi permanen­ Mai mult fier vechi vanprem
ducă o activitate de ma­ dere nu a reuşit să impu­ te a birourilor organiza­ 13.00 De
ximă importanţă a orga­ nă peste tot un mod res­ ţiilor de tineret, unui con­ "' , ubul ,
lctin
nizaţiilor de tineret. Gri­ ponsabil de muncă — sub­ trol sistematic din partea (Urmare din pag. 1) pitală a podului rulant de Dur în luna noiembrie s-a . Şi
ja permanentă pentru pro­ linia tovarăşul Liviu Voi- organizaţiilor de partid 8 tone forţă, care alimen­ asigurat, în medie zilnic, ce de la
pria pregătire, pentru cu­ ca, secretarul comitetului VALENTIN NEAGU mn tot felul de materiale), tează presa de balotat ta­ doar 80 la sută din aceas­ tecc pior
diogazeta
o contribuţie însemnată blă. Tot în încheierea la tă cantitate. Greutăţile ce­ Sfatul n
şi-au adus pregătitorii de termen a unor lucrări de le mai mari se întîmpină Buletin <
diocablm
şarjă conduşi do sing. reparaţii capitale — a gro­ cu intrarea celor 146 000 şl doeur,
Ioan Radu II, maistrul pii de pregătire a meta­ tone lunar şi mai cu sea­ jinul in'
principal Alexandru lor- lelor prin explozie şi a u- mă în realizarea pregăti­ litiert-i-* -
dl
dache, maistrul Iosif Elek, nui pod rulant — s-au ma­ rii pe sortimente a meta­ se.
precum şi excavatoristul terializat şi eforturile oa­ lelor. Mai mult, deşi nu Revista
Ioan Cătană. Tot ia aceas­ menilor muncii din secţia se solicită livrarea de şpan dio * R
tă secţie, eforturile conju­ Valea Şermagului in ve­ nepregătit, la combinat nomloă »
maţii ; 1
gate ale muncitorilor din derea îndeplinirii sarcini­ sosesc în fiecare lună 4-5 20,to Mc:
subordinea maistrului A- lor ce le-au revenit din mii tone. Condiţii de pre­ românes.
lexandru Mate şi subingi- programul de pregătiri de gătire a balotării există dv. ‘ 2‘
oră: 23,0
nerului Avram Crişan se iarnă al uzinei. doar la secţia Simeria, b.ţootă;
regăsesc în finalizarea re­ Deci, colectivul de oa­ însă comerţul (C.R.V.M.R. tli. de ş
paraţiilor capitale la foar­ meni ai muncii din uzină şi secţiile din ţară ale
fecă de tocat ţeavă şi presa nr. 8 — alimentarea oţe- M.I.M.) se Incăpăţîncază
de balotat tablă C.P.A. Iăriilor — este pregătit să le trimită în C.S.H. Cui
1000, precum şi în curăţa­ să întâmpine capriciile ier­ foloseşte lipsa de recep­
rea liniilor c.f. aferente nii care se apropie. Şi to­ tivitate faţă de numeroa­
secţiei. tuşi, în raidul întreprins sele apeluri făcute de con­
DEVA :
La secţia valorificarea prin secţii am desluşit, în ducerea uzinei ? Poate Ion iei (1
zgurii şi metalelor recupe­ cuvintele majorităţii inter­ doar pierderilor de ener­ diu la K
Aspect din atelierul dc înnobilare a blănurilor de la întreprinderea „Vidra" din rate Băiţa s-a reparat cup­ locutorilor, o undă de în­ gie, combustibil şi timp ta); nur
(I
Orăştlc. torul de vată minerală, se grijorare, Motivul ? Ne- necesare efectuării navetei divers Ft-
A
află în curs de montare asigurarea unui stoc tam­ Hunedoara — Simeria şi t _______T n
un cântar pod-bascul de pon de fier vechi în depo­ retur. m.,..unl
(Arta) :•
DIN ACTIVITATEA COMITETELOR ŞI COMISIILOR DE FEMEI 100 tone şi se definitivea­ zitul secţiei alimentarea Oamenii muncii din ca­ Toat ■'
ză lucrările de alimentare oţelăriilor. Răsfoim regis­ drul uzinei nr. 8 sînt Rata
Acţiuni cu caracter permanent în cu apă potabilă a subsec- trul de intrări materii pri­ se cuvine şi în iarnă, ori- I-
să-şi facă datoria aşa cum
me. Necesar lunar : 200 000
ţiei Băiţa.
Activitate rodnică şi în tone fier vechi pregătit, cît de grea ar fi ea. Este N
m.
realizarea planului economic propriu celelalte secţii ale uzinei. dintre care 146 000 tone de un lucru bun. Munca lor birt
CAN
Centrala
este însă în corelaţie di­
recuperare
la
de
La secţia de prelucrare Si-
In ansamblul preocupă­ pe 11 luni ale anului în toate domeniile de activi­ meria a fost reparată pre­ şi valorificare a materiale­ rectă cu livrările de fier spit
ml), „u
rilor comitetelor şi comi­ curs. Prin organizarea u- tate, este necesară o mai sa de balotat tablă C.P.A. lor refolosibile, secţiile Mi­ vechi din ţară. Se aşteap­ unei orei'
AN fNOAS
siilor de femei, cele cu nor întreceri între comite­ mare răspundere în desfă­ 1000, s-a înlocuit calea fe­ nisterului Industriei Meta­ tă cu încredere ca şi cei­ vacanţă
privire la realizarea pla­ tele şi comisiile de femei, şurarea întregii munci. rată care asigură legătura lurgice şi cele ale uzinei, lalţi colaboratori să le pre- U1UCANI
nului economie propriu îşi între cartiere, străzi, între­ secţiei cu gara C.F.R. şi iar restul din recirculări ţuiască, aşa cum merită, departe c
au locul lor aparte. Acest prinderi, prin intensifica­ N. STELIAN s-a încheiat reparaţia ca­ clin secţiile combinatului. eforturile. zat) ; I3F
lcctronlc
lucru întrucît preocupările rea activităţii politico-edu- ORAŞTIE
capătă importanţă prin eative, s-a reuşit în aceas­ o zi (Pai
cele două laturi definito­ tă perioadă colectarea a un băl’
rii ale muncii în acest do­ 420 tone metal, 338 mii SE CER EFORTURI SUSŢINUTE PENTRU CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE LAPTE GEOAG1L
patriei (c
meniu. Este vorba de cea bucăţi borcane, 11 700 kg * * * ră); H.V
economică şi, intr-o strînsă hîrtie, importante canti­ Gramofon
legătură cu aceasta, impor­ tăţi de deşeuri textile, De mai mulţi ani ferma şi cel de natalitate. în ce lingă fînuri şi grosiere, sînt puse la adăpost 490 BRAZI :
LAN: Inc
tanţa educativă a acţiuni­ mase plastice, metale ne­ zootehnică a C.A.P. Băcia priveşte matca, aici per­ tăieţei de sfeclă, alte sucu­ tone de fibroase de cea mai V ung <(
lor iniţiate. Concret, pri­ feroase etc. Rezultatele se situează în rîndul celor sistă un semn de întrebare lente menite să contribuie bună calitate, cu 10 tone ră); Sir
ma dintre ele se materia­ dobîndite pînă în aceste cu rezultate bune în pro­ şi, cu toate că şeful fer­ la creşterea producţiei, peste necesar, 730 tone de Carter suj
roşul); IL
lizează în materialele re- zile recomandă ca cele mai ducţie. Care este situaţia mei arăta că se depun toate cantitatea de lapte obţinut grosiere, cu 400 tone în spun ac
folosibile recuperate. Iar, bune comitete de femei realizării indicatorilor la strădaniile pentru a se zilnic va putea spori con­ plus şi 1800 tone suculente. GHELARI
zi, cît de temeinic a fost
în contextul sarcinilor deo­ pe cele din Hunedoara, realiza şi numărul de vaci siderabil. La acestea se mai adaugă seriile I-
sebite ale colectivelor de Călan, Brad, Deva, Orăş- pregătită aici perioada de şi juninci prevăzut, cre­ Rcferindu-ne Ia modul şi 100 tone de tăieţei de
ce
perspective
stabulaţie,
oameni ai muncii în acest tie, Vulcan, Lupeni, Şoi- dem că acest obiectiv nu în care a fost pregătită sfeclă pe care unitatea îi
domeniu, eforturile şi rea­ muş, Ghelari, Teliuc, Ani- se întrevăd acum, cînd mai primeşte de la Luduş, bor­
lizările organizaţiilor de noasa, Baia de Criş, Bal- sînt 20 de zile pînă la finele hot etc. Deci, în privinţa
femei capătă valenţe deo­ şa etc. anului, în ce priveşte în­ FERMA ZOOTEHNICĂ — MODEL furajelor nici o problemă.
sebite. Având în vedere O analiză critică a re­ deplinirea sarcinilor de DE ORGANIZARE ŞI PRODUCŢIE Cum, de altfel, nu sînt Timpul
cele amintite, Comitetul zultatelor dobîndite de toa­ plan ? probleme nici în ce pri­ azi, 10 di
judeţean al femeilor a a- te organizaţiile de femei In primul rînd să vedem veşte îngrijitorii, majorita­ vremea vt
cordat o atenţie sporită în această latură a activi­ care este situaţia realizării va fi îndeplinit. Cum, de aici stabulaţia 1985-—1986, tea oameni serioşi şi har­ dă cu c
privind eficienţa activită­ tăţii reliefează însă şi fap­ efectivelor? „La total bo­ altfel — şi asta ni se pare n-avem decît cuvinte de nici, pricepuţi Ia animale Local se \
ţă. Vin tul
ţilor organizate. S-a avut tul că nu s-a acţionat per­ vine — preciza inginerul mult mai rău — nu ştim laudă. Incepînd de la mo­ cum ar fi, de exemplu, derat din
în vedere o mai bună or­ manent, cu responsabilita­ Pavel Petrovici, şeful fer­ în ce mod se vor realiza dul în care au fost pregă­ Zamfira Morcozan, Dumi­ slficări dc
ganizare şi o urmărire sis­ tea necesară. Slaba preo­ mei zootehnice — preve­ sarcinile la producţia de tite cele şase adăposturi — tru Lazăr, Pompilia Morar in sudul I
peraturile
tematică a muncii fiecărui cupare în iniţierea unor derile sînt depăşite cu 95 lapte destinată fondului de puse la punct la toate ca­ sau Ion Ochiş. cuprinse î
comitet municipal, orăşe­ acţiuni, atît sub aspect e- de capete, în prezent de- stat, din moment ce pînă pitolele —, continuînd cu Prin urmare, la C.A.P. plus 2 gi
In
nesc şi comunal, stabilin- ducativ, cît şi al eficien­ ţinînd un număr de 745 în 25 noiembrie s-au li­ felul în care este gospodă­ Băcia sînt asigurate con­ maxime loc-
grade,
du-se programe concrete ţei economice, au avut bovine. La matcă, faţă de vrat doar 2600 hl, faţă de rită incinta fermei şi baza diţiile pentru o bună ier- în zonele
de măsuri şi acţiuni cu comitetele de femei din un plan anual de 390 ca­ un plan anual de 2950 hl. furajeră, totul denotă spi­ nare a animalelor, atît din va persist.
caracter permanent ce tre­ Băcia, Bătrîna, Bunila, pete, avem Ia zi un număr Iar cantitatea de lapte ob­ rit gospodăresc şi responsa­ punct de vedere al adă­ La mun
buie întreprinse în vede­ Rîu de Mori, Răchitova. de 360 vaci şl juninci. în ţinută zilnic de la 167 vaci bilitate faţă de avutul uni­ posturilor, cît şi al nece­ general ca
rea realizării integrale a Iată de ee, pentru ca, ce priveşte produşii vii aflate în lactaţie este de tăţii. Vorbind de furaje, sarului de furaje. Este riabll. Vii
sarcinilor stabilite. Că s-a într-adevăr, comitetele şi prevăzuţi, am obţinut pînă 450 litri. Este adevărat că trebuie să relevăm că *— necesar însă să se fructi­ intensifică
lcm/oră
acţionat bine şi, în general comisiile de femei să-şi acum 302 viţei, faţă de 306, printr-o furajare diferen­ aşa cum preciza şi Ioan fice cît mai bine aceste Ceaţă loca
s-au găsit soluţii viabile o îndeplinească toate obiecti­ cît reprezintă planul pe ţiată şi suplimentară a va­ Barb, preşedintele coope­ condiţii în vederea sporirii de chlciui
dovedeşte în primul rînd vele şi angajamentele, să anul în curs“. cilor de lapte, cărora — ni rativei — ele sînt asigurate producţiei zilnice de lapte. de serviei
co).
depăşirea substanţială a constituie factori reali de Aşadar, realizări bune la se spunea — li se vor in­ în cantităţi îndestulătoare
angajamentelor stabilite mobilizare a femeilor din indicatorul total efective troduce în raţiile zilnice pe la toate sortimentele. Adică MIRCEA CRIVAT