Page 33 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 33
D E C R E T P R E Z I D E N Ţ I A L
pentru convocarea Camerei legislative a consiliilor populare
In temeiul articolului 14 din Legea nr. 5/1975 privind congresul. Camera le
gislativă şi conferinţele consiliilor populare,^
Preşedintele Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă :
Articol unic. Se convoacă Camera legislativă a consiliilor populare în
ziua de 17 decembrie 1985.
^ NICOLAE CEAUŞESCU
preşedintele
Republicii Socialiste România
Marea Adunare Naţională îşi reia lucrările în plen
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. Biroul Marii Adunări Na doua a celei de-a noua luate marţi, 17 decembrie
SI Al C O R I S I I I U 1 0 1 P O P U L A R J U D E Ţ E A N ţionale a hotărît ca lucră legislaturi a Marii Adu 1985, ora 16,00.
rile în plen ale sesiunii a nări Naţionale să fie re
Anul XXXVII, nr. 8 732 MIERCURI, 11 DECEMBRIE 1985 4 pagini — 50 bani Producţia de fontă poate
şi trebuie să crească!
SA PRODUCEM Clî MAI MULTÂ! Primele nouă zile din nate pînă ieri, la orele Compromisă, insă şi din
14,00, respectiv cele de la
S-O ECONOMISIM PE TOATE CĂILE! luna decembrie a.c. s-au orificiile de fontă şi zgură, cauza colectivului care ex
ploatează acest furnal. Iată
încheiat cu un bilanţ ne
corespunzător pentru side- deci pornirea se poate face. şi de ce. Problemele ge
rurgiştii de la Călan. Ei au Ing. Ioan Crăciunescu, nerate de convertizoare au
rămas datori economiei na
Si la elaborarea otelului se realizează ţionale în această perioa directorul uzinei nr. 2, pre la bază o banală cuplă din
cizează :
cauciuc, care face legătura
» »
— Vom funcţiona numai
dă cu peste 10 000 tone cu 35 la sută din capaci între tahogenerator şi mo
însemnate economii de energie fontă cenuşie, 3100 6 tone tatea furnalului. în primul tor. Cuplă deteriorată la
aproape
000
aglomerat,
toate cele trei converiizoa-
tone cocs, circa 900 tone rînd trebuie deblocat re, însă nimeni n-a obser
într-un fel sau altul, fie lăria electrică nr. 1, le-am brie a.c., să scurteze du semicocs. Realizările celor creuzetul. La această im vat nici măcar cu prilejul
care om al muncii, indi găsit, într-adevăr, temeini rata de reparaţie a cuptoa două secţii ale uzinei fur portantă operaţie pot in- feparaţiei capitale a fur
ferent de domeniul în care că acoperire în fapte. în relor nr. 1 şi 2, de 20 de nale—aglomerare sînt cu nalului, care s-a încheiat
activează, are formată o tre multiplele acţiuni cu tone, de la 32 la 28 ore, mult sub cotele stabilite. în urmă cu două săptămîni.
A trebuit să vină specia
imagine asupra valorii e- prinse în planul propriu iar a cuptoarelor nr. 3 şi Iată, spre exemplu, un Beporter în post fix
de
1
I.P.R.O.M.E.T.
la
nergiei elecţrice. „Noi, cei de măsuri, prin care se 4, de 50 tone, de la 36 la „cumulat ' al producţiei la Combinatul lişti „Electrotehnica" Bucu
şi
ce muncim în Oţelăria e- vizează încadrarea strictă 32 ore. din nouă decembrie: sec reşti, pentru ca specialiştii
lectrică nr. 1, din cadrul în consumurile normate şi Ă Preocupările colectivului ţia I furnale : plan 630 to siderurgic
Combinatului siderurgic economisirea energiei elec de specialişti condus de ne fontă, realizat 405 tone; „Victoria" Călan grupei electronice a com
Hunedoara, credem că cele trice, se remarcă prin efi ing. Iulian Cioroianu s-au secţia a II-a furnale: binatului, coordonată de
mai clare contururi le pri cienţa obţinută în practi materializat în introduce plan 1 700 tone, realizat ing. Alexandru Stanciu şi
energeticul şef al secţiei a
meşte această imagine în ca productivă, elaborarea rea pe calculator a urmă 587 tone. terveni surprize. încă nu II-a furnale, Octavian Ciof,
— De ce nu se elaborea
meseria noastră, pentru unor tehnologii menite să ririi consumurilor de ener ză ritmic fonta planificată, ştim precis dacă mai exis să-şi ia în serios rolul şi
că, aici, fiecare Rilowatt- conducă la scurtarea dura gie electrică pe faze de e- tă legătura între gurile
oră se măsoară în tone de tei şarjelor. Este vorba de laborare, avînd ca rezultat tovarăşe ing. Iosif Iacob, de vînt’ şi orificiile de să descopere... cupla cu
oţel. Iar o tonă de oţel folosirea intensivă a oxi reducerea timpului de to director al combinatului ? fontă sau de zgură. Dacă pricina. Bine că au făcut-o
electric înseamnă utiliza genului insuflat în baie în pire a şarjelor cu cîte 30 — Cauza principală este nu există, trebuie să oprim şi acum !
rea a 735 kWh, adică e- timpul topirii, de atenţia de minute. O altă măsură structura necorespunzătoa- din nou. — în două-trei zile —
nergia pe care o consumă, sporită cerută manevranţi- de mare însemnătate în re a încărcăturii din fur — Cum funcţionează fur ne asigură ing. Alexandru
funcţionînd timp de o oră lor în manipularea electro funcţionarea cu înalt ran nale. La minereul ce-1 fo nalul nr. 3 ? Stanciu, vom pune în
73 500 de becuri a 100 W zilor pe toată durata topi dament a cuptoarelor elec- losim în prezent conţinutul — Merge greoi, sînt multe funcţiune toate cele trei
fiecare. Pentru cei mai pu rii, precum şi folosirea in ti’ice este şi întocmirea u- de praf variază între 60— agăţări, frecvente defec corvertizoare. Nu vom mai
ţin familiarizaţi cu ceea tensivă a instalaţiei de nui program de lucru 80 la sută şi, fiind umed, ţiuni la convertizorii de ac avea probleme cu încărcă
ce înseamnă O.E. nr. 1 voi tratare a oţelului în vid. strict, pe faze de elabora nu poate fi sortat. Apoi, ţionare ai schipurilor. Tre rile.
aminti că în această sec Toate acestea au drept re re. în acest fel se înlătură nu avem pelete pentru a buie să facem 35 de în Este un „accident" care
ţie oţelul electric se ela zultat reducerea timpului suprapunerile a două cup îmbunătăţi structura gra- cărcături (şarje) pe schimb putea fi evitat dacă lucră
borează în două cuptoare de elaborare a fiecărei şar toare de aceeaşi capacita hulometrică, nu avem nici şi, pînă la ora 12,20, deci torii şi specialiştii secţiei
a cîte 20 tone, racordate je de la şase la cinci ore. te în regim de topire şi se o cantitate de calcar de mai mult de jumătate din şi combinatului şi-ar fi
la reţeaua de medie ten Esenţială pentru înregis evită nedoritele decuplări furnal. şut, am realizat şase. Prac făcut cu întreaga răspun
siune produsă de centra trarea unei eficienţe spo de la sistemul de alimen — Ce furnale funcţionea tic, . producţia de fontă a dere datoria.
lele electrotermice din rite în folosirea energiei tare. Urmare a acestei mă ză în prezent ? schimbului întîi este com
combinat şi în două cup electrice la O.E. nr. 1 este suri, în luna noiembrie — Furnalele 1, 2 şi 3, promisă. LIVIU BRAICA
toare a cîte 50 tone, ali asigurarea funcţionării în a.c., numărul întreruperi dar merg foarte greoi. Fur
mentate direct din siste plin, cît mai îndelungate, lor a scăzut considerabil nalul 4 a fost oprit dumi
mul energetic naţional. a fiecărui cuptor. Acest faţă de luna octombrie, nică dimineaţa pentru un
Cei peste 480 de oameni lucru este asigurat prin cantitatea de oţel rămasă deranjament soldat cu Tomeşti — o comună
ai muncii din secţia noas calitatea deosebită a lucră de recuperat fiind posibil inundarea gurilor de vînt.
tră au, se poate spune şi rilor de reparaţii la rece de realizat în trei-patru Depunem eforturi însă ca
susţine pe baza faptelor, zile. astăzi să-l repunem în cu împliniri prezente
deplina conştiinţă a mari executate de echipele de Prin acţiunile lor, oţe- funcţiune.
lor răspunderi ce le revin întreţinere mecanică şi e- larii Hunedoarei demon Acest scurt dialog l-am şi „ambiţii" de viitor
în folosirea raţională, efi lectrică, coordonate de sing. strează că printr-o preocu consemnat pe platforma
cientă a fiecărui kilowatt- Ioan Deac şi conduse de pare deosebită se pot ob furnalului nr. 4. Aici, e-
oră". Tovică Mărilă, Gavril ţine rezultate notabile în chipele coordonate de Satul constituie matricea ste 30 tone în 1985), dez
Celor aflate din dialogul Brad, maistrul Ioan Bălţat, economisirea energiei elec maistrul principal Nicolae primară a tuturor, locul ca voltarea sectorului zooteh
purtat cu tovarăşul Gheor- Constantin Vlăduţ şi Ti- trice. Chira lucrează intens la re a subţiat sufletul celor nic etc.
ghe Deda, inginer princi beriu Iluniadi. Cu toţii au deblocarea celor 16 guri de mai mulţi dintre noi. Ză Cum era firesc, ne-am
pal cu întreţinerea la oţe reuşit ca în luna noiem MIRCEA DIACONU vînt. Cinci au fost termi- padă, hornuri agăţate de interesat cu ce produse
cer cu lunii de fum, pilcuri participă oamenii comunei
de case şi ulicioare neas- la fondul centralizat al sta
timpărate care cotesc cind tului. Şi în ce cantităţi.
PREGĂTIRILE 1 IE IARNĂ şi încotro nu te aştepţi Am aliat cq în 1985, faţă
La Tomeşti, şi mai ales in de perioada corespunzătoa
temeimee^ localităţile; celelalte şase sate ce for re a anului trecut, s-au
cu
comuna
mează
acelaşi predat in plus 7 tone car
în toate sectoarelede activitate nume, ţi se deschid în ne bovină, 1,5 tone carne
de porc, 112 kg lină ş.a.
minte toate sipetele cu ast
fel de amintiri. Imaginile Am notat multe nume de
statice ştiute se suprapun gospodari harnici: Cornel
Activitatea din zootehnie cu precizie peste cele in- Ivănuţ — din satul Obirşa,
Pavel
—
Şteia,
din
Ioan
tilnite aici, dar se şi îm
prospătează puternic cu Eugenia Leucean ' — din
să fie mereu in atentia consiliului noile dimensiuni ale vieţii Leauţ, Azarie Florea - din
Tiuleşti, Victoria Herbei —
sătenilor. „Avem o comu
7 nă cu oameni gospodari — din satul Tomeşti şi Silvia
ne mărturisea primarul Şuba — din Livada, ca să
de conducere ai cooperativei! Laurenţiu arătoase, Se văd enumerăm doar cite unul
Herbei.
casele
ogrăzile din fruntaşii fiecărui sat.
dotate cu tot ce trebuie, Aşadar, şi in sat se ac
După 11 luni de activi 1.150 hl lapte de vacă, ,s-au drumurile îngrijite. Iar pă- ţionează acum prin mijloa
tate din acest an, brigada livrat, pînă la 30 noiem mintul „creşte" de la an ce inventive, eficiente, se
zootehnică a Cooperativei brie. a.c., 500 hl (!). Rea la an. Prin amenajarea şi caută şi se descoperă căile
agricole de producţie din lizările obţinute de briga introducerea în circuitul a- sigure pentru ridicarea po
Sălciva raportează realiza da zootehnică din Sălciva gricol a unor noi terenuri, tenţialului economic, pen
rea unui singur indicator sînt deci, necorespunză am ajuns acum la o su tru sporirea contribuţiei
din planul de producţie. toare ţinînd seama atît de prafaţă arabilă de 1 759 gospodăriilor populaţiei la
ha. Totodată, există la ora fondul centralizat al statu
actuală in gospodăriile lui. Nici nu se poate altiel.
C . A . P . S Ă L C I V A populaţiei 1 468 de bovine Un sat — indiferent intre
şi bubaline (din care 725 ce munţi şi-a inlipt rădă
sînt vaci şi juninci), 427 oi, cinile — este o alveolă a
Este vorba de prevederea sarcinile planului, cit şi 1 620 porci, 115 cai, peste plăminului uriaş prin care
referitoare la efectivul to de. posibilităţile ce • le are 7 600 păsări...". respiră ţara, iar activita
tal de bovine. La ceilalţi unitatea. Afirmăm aceasta Primarul Tomeştiului - tea sa economică face
indicatori rezultatele obţi deoarece brigada are îngri fiu de drept şi de lapt al parte din trupul economiei
nute se situează sub nive jitori buni cum ar fi Vio- acestui sat - ne-a mai vor naţionale. Satul trebuie
lele planificate. Astfel, la rel Beraru, Marica Moţ şi bit şi despre modul cum a deci, să pulseze in acelaşi
efectivul matcă se înregis alţii, care muncesc cu pri Atelierul de creaţie al Ţesăloriei de mătase din Deva. pătruns ştiinţa agrară in ritm dinamic şi constructiv
de
modele
noi
trează o restanţă de 30 ca cepere şi conştiinciozitate. De la începutul anului şl pînă în. prezent 9 dintre cele mal inima ţăranilor: creşterea
Cîteva
ţară.
ţesături
au
In
fost
contractate
pete, iar la reproducţie un căutate sînt : „Komiana", „cristal", „Steluţa", „Calyopc". Tot densităţii la hectar la toa MARIN NEGOIJĂ
număr de 30 viţei. Faţă TRAIAN BONDOR aici de un an se lucrează şi la modele pentru imprimeuri. te culturile, folosirea în
de sarcina anuală de a Se remarcă modelele „Lorcdana" şi „Olena". grăşămintelor chimice (pe (Continuare în pag. a 3-a)
preda la fondul de stat (Continuare in pag. a 3-a) Foto N. GHEORGHIU
