Page 34 - Drumul_socialismului_1985_12

Pag. Z DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 7

Tei

-0,00 Tcle.
Răspundere şi exigenţă in 20,20 Bilai
Pers
v \ I)e
700 DE COHFECTIOHERE - 0 ADEVARATA ECHIPA j activitatea politico-educativâ intei
ţii r ii
Rom
„Noi nu sintem obişnui­ ri-aţi putut alege un nu­ me), se simte un ritm alert, 20,35 Un
Emis
te să nu ne realizăm sar­ me, cind v-am rugat să ne dorinţa de a ajunge cit Un loc distinct, de mare rea consumurilor de mate­ femei din comune în spo­ 20,45 Tribi
cinile de plan", „Nu pu­ propuneţi o muncitoare mai repede din urmă for­ răspundere în activitatea rii prime, materiale şi e- rirea contribuţiei săten- ne ti
tem să ne plecăm fruntea fruntaşă pentru a-i creio­ maţiile cu experienţă pro­ Comitetului judeţean al nergie, păstrarea avutului celor la realizarea sarci­ litica
şi să roşim că nu ne-am na portretul intr-o pagină fesională. femeilor îl ocupă activita­ obştesc şi creşterea spiri­ nilor ce revin lucrătorilor 21.00 Film
îndeplinit sarcinile de pro­ dedicată femeilor. In aceste formaţii de în­ tea politico-ideologică şi tului de disciplină în mun­ din agricultură. „Păr
ducţie", „Sintem peste 700 - Nici de această dată cepători (7 A şi B), condu­ cultural-educativă consa­ că. O retrospectivă critică lipise
de femei, dar formăm o nu pot alege. Mi-ar fi foar­ cerea întreprinderii a creat crată îndeplinirii obiective­ Activităţile iniţiate : dez­ a ceea ce s-a întreprins 21,50 Tcicj
adevărată echipă", „între­ te greu s-o lac, cind în­ „norme de însuşire", pen­ lor majore ale colectivelor bateri, mese rotunde, sim­ impune şi alte citeva a- 22.00 Inehi
prinderea are doar şase tregul colectiv e fruntaş, tru a familiariza tinerele de oameni ai muncii din pozioane, expuneri pe di­ precieri. în primul rînd, mulu
ani de existenţă, dar s-a cind acţionează ca o ade­ cu problemele şi sarcinile judeţ acum, la sfîrşit şi ferite teme — au fost sub­ că nu s-a acţionat peste
afirmat de pe acum şi pe­ vărată echipă. Poate dacă de producţie, şi a numit început de cincinal. Avînd ordonate şi legate nemij­ tot şi în permanenţă, cu
ste hotare. Confecţiile aş remarca citeva formaţii şefi de formaţii oameni ca­ în vedere acest fapt, bi- locit de necesităţile pro­ răspunderea cuvenită pen­
noastre sint cerute in U- — e de părere economistul re au darul de a se apro­ rouL Comitetului judeţean ducţiei, căutîndu-se în per­ tru îmbunătăţirea conţi­
niunea Sovietică, in Ceho­ Margareta Zeides, directo­ pia de oameni. Aşa se ma­ al femeilor a căutat în manenţă creşterea calităţii nutului activităţii educative
bucuri
slovacia, in Statele Unite rul întreprinderii. Sint a- turizează viitoarele munci­ permanenţă să-şi îmbună­ şi eficienţei acestora. Se în cercurile de educaţie dloprograi
tăţească munca de propa­
ale Americii", „In cei cinci proximativ 45 de lucrătoa­ toare, aşa se însuşeşte me­ gandă, să asigure legarea poate vorbi despre aseme­ socialistă, lectoratele şi 6.30 La f
ani, de cind lucrăm şi pen­ re intr-o formaţie. Cu cine seria, se sudează colecti­ nea acţiuni la Fabrica de cluburile „Femina". De agricultur,
tru export, nu am avut să încep ? — se întreabă vul şi se realizează sarci­ tot mai strînsă a acesteia aici şi eficienţa scăzută a jurnal ; ’
angajamei
nici-un refuz !", „Şi sintem — cu formaţia 2 A, con­ nile de plan, aşa se men­ de sarcinile profesionale confecţii Vulcan, Fabrica unor activităţi iniţiale, fără Răspunzin
tinere, toate, media de dusă de maistrul Carolina ţine întreprinderea frunta­ ale femeilor din unităţile de încălţăminte şi între­ ecou în riadul femeilor, cu t o v a r ă ;
Ccauşcscu
virstâ nu depăşeşte 29 de Banhazi, care de mai mulţi şă lună de lună, an de economice. De aceea, acti­ prinderea de tricotaje Hu­ implicaţii nesemnificative nim integ
ani !". ani se menţine tot pe lo­ an. Fruntaşă, in condiţiile vităţile organizate au avut nedoara, întreprinderea chi­ în buna desfăşurare a pro­ 1385, să i
Nu răzbim să consem­ cul I in întrecere ? Cu for­ in care, in acest an, colec­ şi au menirea creşterii răs­ mică Orăştie etc. In acest cesului de producţie. Faţă nic planu
8.00 Revis
năm mărturisirile acestor maţia 2 B, condusă de a- tivul fabricii a livrat cu 15 de această situaţie se im­ Curierul
ţinere, care, in numai ciţi- jutorul de maistru Viorica milioane lei mai multe punderii şi competenţei co­ context trebuie subliniată pune, îmbunătăţirea mun­ Buletin dc
va ani, in cadrul Întreprin­ Ene, fruntaşă tot de mai mărfuri decit in 1984, frun­ mitetelor şi comisiilor de diversificarea permanentă cii politico-educativc a co­ punilcm Bul
10.00
derii de confecţii Vulcan, mulţi ani ? Cu formaţia taşă in condiţiile in care femei în îmbunătăţirea ca­ a mijloacelor politico-edu- mitetelor şi comisiilor de 10.05 Muz
şi-au cucerit un nou sta­ 4 B, condusă de ajutorul producţia marfă in 1985 lităţii produselor, reducc- cative ale comitetelor de femei, care să ţină seama, 10.30 Din
de
tut, Un statut profesional de maistru Aurica Forna- este superioară anului tre­ în principal, acţiunile cîteva te; 10,15 I
:
exigenţe
orga­
11.00 Bule
care le-a ridicat nu doar de ? Cu 6 A şi B, care s-au cut cu 21 milioane lei. Dru­ 11.05 Radi
in ochii semenilor ci şi in ridicat in ultima vreme mul muncii colectivului de nizate să pornească şi să piilor... c:
se regăsească în realităţile
proprii lor ochi. Un statut foarte mult şi unde Vatica aici este drumul faptelor 11,35 Pub
Buletin
care le relevă rostul mun­ Dogaru şi Elena Muscari ce onorează omul. O in­ producţiei fiecărei unităţi, Ştiinţa s
cii şi al vieţii, şi pe care se străduiesc să-şi menţi­ cursiune in viaţa acestui secţii şi brigăzi de mun­ 12,25 Din
se străduiesc să-l onoreze nă formaţiile printre frun­ tinăr şi atit de matur co­ că ; o mai mare implicare clorului;
lectiv e un sensibil film al micră rad
cu probitate politică şi taşe ? Vedeţi — continuă devenirii femeii. O deve­ a comitetelor şi comisiilor ’ la 3
afilor
morală, cu dorinţa de a directorul întreprinderii - nire a omului prin colec­ de femei în intensificarea d<. ştiri;
nu ştirbi cu nimic încre­ chiar şi in formaţiile in ca­ tiv şi a colectivului prin educaţiei sanitare, civice Pronoexpi
derea c iştigată. re lucrătoarele sint Înce­ oamenii săi. şi materialist-şiinţifice ; fo­ muncii i
Republică
— In urmă cu un an pătoare (sub un an vechi­ LUCIA LICIU losirea mai eficientă a pro­ — cintccc
l natc cei
pagandei vizuale ; organi­ Sfatul m
zarea unor schimburi de Buletin
torat s-a finalizat cu obţi­ experienţă pentru impul­ Reportaj
A c a s ă nerea unui produs nou sionarea activităţii cultu- limbii ro:
Ie scrii :
pentru care am primit bre­ * Rcvist
Că omul împrumută lo­ noastră, acest răstimp co­ vet de invenţie în 1981, ral-artistice din localităţile radio *
cului ceva din personali­ incide cu perioada depline­ fiind mai ieftin şi mai e- judeţului. Asemenea laturi pentru ci
tatea sa, e un adevăr de lor împliniri în toate do­ ficient decît cel folosit an­ ale activităţii au fost sub­ (iei de c
a. <0 u 11 i p
mult constatat. Dar tot meniile, pe care cu recu­ terior. Şi iată-mă, după liniate şi într-o recentă consumur
atît de adevărat este că noştinţă o numim „Epoca 13 ani, tot în Bucureşti. analiză a Comitetului ju­ pentru re
şi locul unde ţi-ai deschis Nicolae Ceau.şescu". — Deci, bucureşteancă. folosirea
prima oară ochii asupra — Ce am făcut de a- — Nu. Am fost şi voi deţean al femeilor, care a zică, info
dlojurnal
lumii îţi marchează întrea­ tunci ? Am terminat fa­ rămîne pădureancă. Tră­ şi adoptat un cuprinzător ’85 * Lî
ga viaţă, făcîndu-te să cultatea în 1972 şi, deşi iesc, muncesc în Bucureşti, plan de măsuri penii u 22.00 O zi
simţi că-i aparţii. „Să nu visam să mă întorc acasă, dar sufleteşte doar aici perfecţionarea muncii Rezultate
noexpres
rîdeţi — implora cu ochii lîngă părinţi, am fost re­ mă simt acasă. De fapt muzicală
aburiţi de emoţie Rodica partizată la Institutul de fac foarte des... „naveta" V. NEAGU Ictin de
Bucureşti — Govăjdia, un­
de am părinţii. Concediile
mi le-am petrecut, de cînd I C I P »
operatoarelor
întreprinderea
„Viscoza 4 *
Lupcni.
mă ştiu, aici, ajutîndU-i chimiste Scnia Mesaroş, Elisabeta Kadar Numele Stana Cagnca
sau
pe ai mei la muncă. Apoi î»-au impus în colectivul de muncitoare dc la atelierul de­ înlesniri de care DEVA:
în Hunedoara am o a doua pănat, prin felul In care ştiu să-şi realizeze fiecare sarcină beneficiază l ’-U .1 K (1
familie, de suflet. Din co­ pe care o primesc. femeile mame i. , nur
pilărie familia Marchitan divers <
mi-a fost alături, bucurîn- încadrate in muncă A): Fc
(Modern
du-se de toate reuşitele misiuni
mele. Şi tot în Hunedoara D i p l o m e l e Grija deosebită a statu­ '(Arta) ;
mai am o soră. Acum în­ lui faţă de femeile mame Ţoală lu
ţelegeţi de ce simt nevoia încadrate în muncă se re­ — seriile
Inimă
să mă întorc mereu aici. Şase diplome atrag a- şi să le purtăm. Fiecare flectă şi în măsurile spe­ Dreptate
Şi chiar dacă puţini oa­ tenţia la intrarea în secţia dintre noi vine cu o idee, ciale dc ocrotire a sănă­ Noiembri
minţi rea
meni se pot lăuda cu ase­ tricotaje-comandă a Coope­ concepe un model, îl dis­ tăţii acestora, de asigurare blri (Ci
menea realizări, vocea Ro- rativei meşteşugăreşti „Pro- cutăm, îl îmbunătăţim. La a condiţiilor necesare îngri­ CAN :
dicăi Medeanu, întreaga sa gresul“ Deva. Şase diplo­ manifestările gen „parada jirii şi educării copiilor : spînzurăl
rul); L(
atitudine, de o copleşitoa­ me, cucerite în ultimii trei modei", organizate in acest (Minerul)
re modestie şi sinceritate, ani pentru locuri fruntaşe an, chiar lucrătoare din • femeile gravide, încc- Indrăgosi
Medeanu (Crăciunescu) — cercetări şi biopreparate parcă voia să spună „Dacă la concursurile de prezen­ cadrul secţiei noastre au Pînd din luna a şasea, şi rinţă
A N 1 N C
dacă vă spun că păstrez „Pasteur" Bucureşti. Inten­ aş fi mai aproape de ca­ tare a noilor modele. fost şi manechine. O mîn- cele care alăptează, nu sînt nii in
ea pe un lucru de mare ţionam să rămîn doar pî- să...". Iar melancolia din — Cum aţi reuşit ase­ drie, în plus, nu ? repartizate Ia munca dc eitorc.se);
preţ un costum pădurenesc nă Ia terminarea stagiatu- priviri desigur nu se da­ menea performanţe ? — Sînteţi un colectiv noapte ; let de i
zat); BR
foarte vechi. Aşa mă simt rii, viaţa în marea metro­ tora doar toamnei ce-şi ri­ — Simplu. Prin muncă mic, doar 15 muncitoare, spcctore
mai aproape de casă...". polă mă speria. Cu timpul sipise peste tot bogăţia de — răspunde Gizela Tuar- dar realizaţi produse apre­ o femeile manie au drep­ GURABA
Pe eroina acestor însem­ m-am obişnuit, m-am le­ culori, ci mai ales acelui niczRy, şefa secţiei. O mun­ ciate şi cantitativ şi cali­ tul la concediu de mater­ dv\ vede
ncrul); <
nări n-am mai întîlnit-o gat sufleteşte de oameni. tainic simţămînt care o că responsabilă, o muncă tativ. nitate plătit cu o durată pentru o
de aproape... două decenii. Am fost apoi promovată leagă de satul său, proptit — E adevărat. Cele nouă de 112 zile (52 zile prena­ fată şi î
Pe-atunci, eram la vîrsta ca şef de compartiment, în coasta unui deal, şi ca­ făcută cu dragoste, cu in­ tricoteze şi şase croitorese- tal, 60 zile postnatal, dar ra) ; c
Prinţesa
năzuinţei spre un ideal. iar de un an conduc labo­ re a făcut-o să răspundă teres, cu pasiune. Lucrăm încheietoare lucrează cu acestea pot fi compensate cultură);
Am aflat apoi că urmează ratorul de control intern cu bucurie chemării lan­ cu gîndul la calitatea mun­ competenţă profesională şi între ele); secoli
medicina veterinară la al medicamentelor, sarci­ sate de plaiul natal tutu­ cii noastre ca şi cînd tri­ cu multă răspundere — şi BRAZI:
bunicuţe
care
alăp­
femeilor
o
Gluj-Napoca. Anii s-au nă de mare răspundere. ror celor cărora pămîntul cele care au 20 de ani în tează li se acordă, zilnic, jul (Cas
scurs aproape fără veste. Am avut şi funcţii în co­ hunedorean le-a legănat cotajele pe care le execu­ meserie, cum sînt Maria SIMERIA
Dar cu folos, căci, din fe­ mitetul de partid al insti­ copilăria. tăm ar fi ale noastre. Să Both, Elena Todericiu, şi două orc pauză, pînă la te (Murt
să-ţi
pot
ricire pentru generaţia tutului. Teza mea de doc- VIORICA ROMAN ne placă să le îmbrăcăm cele tinere ca Livia Miles- vîrsta de 9 luni a copilului mina); C
cu, Rafila Opriţeanu, Doi­ sau — în cazul copiilor naval —
na Roman. Paraschiva Bu­ prematuri, distrofici şi a norul).
Am participat, timp de se femei. Gazdele s-au dincă, Doiniţa Popa, Ga- celor care necesită măsuri
deosebite
—
de
îngrijire
două zile, la o adevărată Lecţia stilului de muncă întrecut în ospitalitate şi briela Gyori'i... pînă Ia vîrsta de 12 luni.
lecţie despre stilul şi me­ în împărtăşirea experien­ — Cîte articole trec lu­ Aceste înlesniri nu au con­
todele de muncă ale co­ lul roşu" şi „Vitrometan" ţei înaintate privind con­ nar prin mîinile harnice­ secinţe asupra remuneră­
mitetelor şi comisiilor de nut să participăm la diţiile de muncă şi viaţă lor meşteşugare ? rii sau altor drepturi ma­ Timpul
femei. Am beneficiat de schimbul de experienţă din Mediaş, ca şi la a- asigurate femeilor, iar —- Realizăm, lunar, în teriale ; azi, li
vremea
preciata
organizat la Sibiu. Lău­
unitate
ţesut
de
această lecţie 42 de fe­ covoare de la Cisnădie statutul profesional, po­ jur de 200 de comenzi, iar iar cerul
mei, membre ale birou­ dabila iniţiativă a femei­ au fost însoţite de fruc­ litic şi moral al acestora pentru magazinul de des­ e femeile care au copii noros. I
lui comitetului orăşenesc lor noastre a fost răs­ ni s-a relevat pregnant, facere confecţionăm pînă în vîrstă de pînă la 6 ani, cădea ţ:
va sufla
al femeilor, preşedinte de plătită cum se cuvine tuoase dialoguri la care derat, dii
pentru că schimbul de au participat secretari ai mobilizîndu-ne, angajîn- la o mie de articole. Tot pe care îi îngrijesc, pot
vestic. T
comisii din unităţi eco­ experienţă a fost deose­ organizaţiilor de partid, du-ne. lunar I Şi fiecare lueruşor lucra o jumătate de normă nime vor
nomice, social-culturale bit de util. Vizitele la în­ directori de întreprinderi, trece nu numai prin mîi­ (dacă nu beneficiază de minus 3
şi din cartiere, alte acti­ treprinderile „Drapelul preşedinte ale comisiilor SMARANDA SCORfEANU, nile lor, ci şi prin sufle­ cre.şe sau cămine), timp, Iar cele 1
ca o uşc
preşedintele care, la calculul vechimii
viste pe tărîm obştesc roşu", „7 Noiembrie", de femei şi ale comite­ Comitetului orăşenesc tul lor. Altfel nu s-ar în muncă se consideră vor fi cu
8 grade,
din Orăştie, care am ţi- „Flaro" din Sibiu, „Emai­ telor sindicale, numeroa­ al femeilor Orăştie bucura de, succes. (LUIZA timp lucrat cu o normă în­ serviciu
LANDT — corespondent). treagă.