Page 35 - Drumul_socialismului_1985_12

• MIERCURI, 11 DECEMBRIE 1985 Pag. 3

săptămîna
în
•
trecută,
în atenţia organizaţiilor de partid - peste 4 500 tineri din judeţ I Audienţa—un mod de comunicare
au participat la ample ac­
/IZIUNE ţiuni de muncă patriotică directă, de rezolvare operativă
problemele majore ale îndeplinirii sarcinilor de plan în sprijinul producţiei. Au
fost
extrase
suplimentar
nai 200 tone cărbune, 100 to­
’81—*85. Biroul comitetului de spectivei întregului viitor şi semifabricate, oţelăria ne minereu de fier, au fost
tivc *86—’90. partid din Combinatul si­ cincinal. electrică nr. 1) au avut evacuate 350 tone cărbune
extensiv Ia derurgic Hunedoara acordă O altă preocupare de posibilitatea să releve mo­ Intre formele prin care în acest an 104 oameni ai
r ij\ economia de pe lingă benzile trans­
o atenţie sporită bunei prim ordin înfăţişată se­ dul în care este folosită portoare, introduşi în mi­ oamenii caută să rezolve muncii. Problemele care, ;
pregătiri a tuturor organi­ cretarilor organizaţiilor de presa în toate acţiunile de o serie de probleme de in­ au predominat: cererile de^
mint numit nă 97 vagoneţi cu diverse
a (color), zaţiilor de partid din uzi­ partid a vizat modul în popularizare şi cunoaştere materiale, efectuate repa­ teres personal sau colectiv, locuinţă, încadrarea îhî
ic de versuri nele şi secţiile marii uni­ care se acţionează pentru de către oamenii muncii a să participe la perfecţiona­ producţie a unor membri;
i Tv. Emisiu- tăţi, informării lor cu mă­ realizarea sarcinilor pri­ comandamentelor majore raţii la maşini şi utilaje. rea activităţii într-un sec­ ai familiilor celor deja îrp+ţ
dezbateri po- ale actualităţii în econo­ Printre cei mai destoinici
surile ce le iniţiază în di­ vind recuperarea, recondi- tor oarecare, audienţa ocu­ cadraţi, schimbarea loeunl
cologicc recţia îndeplinirii ritmice, ţionarea şi refolosirea ma­ mie. la aceste acţiuni s-au do­ pă un Ioc bine definit. lui de muncă. Modul de*.
1
rial (color). vedit tinerii de la între­
la un înalt nivel calitativ terialelor şi pieselor de Participanţilor Ia acţiu­ Mod de comunicare direc­ lucru cu cei audiaţi poarWj
L şi *\9pii". a sarcinilor de plan. Pen­ schimb şi măsurile ce se nea de pregătire le-au fost prinderile miniere Petrila, tă, prin care conducerea tă caracteristica celui fo­
14 tru aceasta este folosită o impun pentru intensifica­ prezentate în sinteză mă­ Livezeni, Paroşeni şi Lu-
nai. gamă largă de forme şi rea acestei activităţi — sfe­ surile adoptate de Comite­ peni, de la C.S. Hunedoa­ unei unităţi ia cunoştinţă losit la comitetul de partidă
rea progra- ra, I.M. Orăştie, C.S. „Vic­ de o problemă, audienţa Sînt şi aici cazuri -de re­
modalităţi care să asigure ră extrem de largă de ac- tul Politic Executiv al C.C. toria" Căi an şi I.M.M.R. trebuie să constituie şi un veniri ; cu probleme căro­
operativitate, caracter com­ al P.C.R. cu privire la Simeria. mod operativ de rezolvare ra nu li se poate da o re­
plet şi metodic recepţio­ creşterea răspunderii per­ a acestor probleme, fără zolvare în sensul cerut de
;,,
năm pînă la organizaţiile Stil şi metode sonalului de conducere, a tergiversări sau amînări cel aud ‘.
de bază şi formaţiile de de muncă celui tehnic, economic şi nejustificate. Dacă l.i o întreprindere
lucru a tot ceea ce trebuie de alte categorii în reali­ Importanţa pe care de producţie materială lu>-
ri i: 6,oo Ra- întreprins şi organizat. tivitate atît pentru orga­ zarea planului Ia export. (Rubrica partidul o acordă acestei crurile stau astfel, cum se-
1 dimineţii ; Una dintre aceste moda­ Analiza la zi a prilejuit
in ea zilei în lităţi o formează întîlnirile nizaţiile de partid şi de relevarea modului în care tineretului forme democratice de co­ procedează la o unitate de
7,00 Radio- masă cît şi pentru consi­ municare rezidă îfi primul servire socială, care are
> Sarcină şi periodice cu secretarii de liile oamenilor muncii, în trebuie să se acţioneze pî­ i’înd în faptul că ea este contacte largi cu populaţia
de onoare, partid, acţiune în care sînt nă ia sfîrşitul anului pen­ organizată pe baza Hotărî- oraşului ? Am . luat „sub'
chemărilor angrenate cadre cu munci care se include organic şi tru îndeplinirea de către
1 u i Nicolae preocuparea consacrată va­ rii nr. 1/1973 a C. C. al lupă" cooperativa de pro­
să îndepli- de răspundere în conduce­ lorificării superioare a re­ colectivul combinatului a a „Contribuţia tinerilor P.C.R. şi a Legii nr. 1/1978. ducţie, achiziţii şi desfa­
1 planul pe rea combinatului, activişti sarcinilor ce le are faţă absolvenţi în aplicarea noi­ cerea mărfurilor. în toti
:gătim temei- de partid, oameni care surselor energetice. de partenerii externi. Au Un exemplu despre în­
iiiului viitor ; Secretarii organizaţiilor fost aduse în atenţie, de lor programe de dezvolta­ ţelegerea temeinică a ce­ anul acesta — care e pa
presei; 8,10 stăpînesc bine orientările de partid au participat, de re si modernizare a uni­ rinţelor acestui act demo­ sfîrşite — au fost audiaţi,,.
stadiilor; 9,00 şi sarcinile date de con­ asemenea, măsurile ce tre­ tăţilor economice din Va­ 16 oameni. Ce concluzie
tiri; 9,05 Ităs- ducerea partidului, de se­ asemenea, la un rodnic buie aplicate în combinat cratic oferă comitetul de
scultătorilor ; schimb de experienţă a- in vederea înfăptuirii hotu- lea Jiului". Aceasta a fost partid şi consiliul oameni­ se poate trage de aici ? Că
n de ştiri ; cretarul său general, tova­ vînd ca idee centrală în­ tematica mesei rotunde ini­ lor muncii de la întreprin­ audienţele se ţin sporadid
t populară ; răşul Nicolae Ceauşescu, rîrilor Comitetului Politic ţiată de comitetul U.T.C. şi că oamenii care au ape­
irita socialis- privitoare la dezvoltarea tărirea numerică şi calita­ Executiv ai C.C. al P.C.R. derea mecanică Orăştie.
rmaţii corale; tivă a rîndurilor partidu­ privind îmbunătăţirea ac­ de la I.U.M. Petroşani. Au Audienţele 1,1 comitetul lat o dată la această for­
î de ştiri ; intensivă a economiei ro­ lui. Mai mulţi secretari de participat specialişti, tineri de partid le ţine aproape mă de comunicare, şi-au
aruselul co- mâneşti. comitete şi organizaţii, de tivităţii de creaţie tehnico- absolvenţi, secretari de or­ în totalitate secretarul co­ pierdut încrederea în ea.
tcază o idee; Inti’-o asemenea acţiune,, stiinţifieă de masă. ganizaţii. Dar să nu anticipăm. în
ilate ; 12,00 bază. au împărtăşit din ;■ ex­ mitetului de partid, tova­
ştiri; 12,05 în faţa secretarilor au fost perienţa dobîndită în acest Un important moment răşul Radu Trufaş. „Noi 19 martie, cetăţeana Ana
olului XX ; prezentate atît exigenţe de domeniu de organizaţiile al acţiunii l-n constituit o Activul U.T.C. al Li­ — ne spune dînsul — a- Iancu sesiza în audienţă
comoara fol- mare stringenţă faţă de analiza modului în care se ceului industrial Călan, un modul de-a dreptul obraz­
!,45 Avanpre- de partid din care fac vem program de audienţe
-tv. ; 13, 00 De producţia de metal, eît şi parte. desfăşoară activitatea pro­ important număr de ti­ o zi pe săptămînă, dar nic în care s-a comportat
15.'V* ’lubul ceea ce trebuie făcut pen­ ductivă în combinat, în neri au luat parte Ia o practic ţinem audienţe de cu dînsa un lucrător din-
16,1 •il elin tru ca siderurgiştii hune- In acelaşi cadru, secre­ lumina indicaţiilor tovară­ nouă dezbatere organizată tr-o unitate de desfacere
16,05 *ra gerea doreni . să încheie anul tarii comitetelor de partid şului Nicolae Ceauşescu la cile ori oamenii ne caută
;; 16,15 Hora din mai multe uzine şi sec­ de comitetul U.T.C. din cu probleme la sediu". a cărnii. Ce soluţie i s-a
’răţite; 16,25 1985 în condiţiile îndepli­ Plenara C.C. al P.C.R. din liceu. Au fost abordate o dat ? Să revină cu o re»
măreaţa vatră nirii sarcinilor de plan, ţii ale combinatului (secţia l.'i—14 noiembrie ac. scrie de aspecte ale apli­ De la începutul anului clamaţie scrisă care „se va
16,35 Coordo- paralel cu o bună pregăti­ a II-a furnale, laminoarele au fost audiaţi 96 de oa­
3in ice.; 1G,55 cării în practică a princi­ meni. Problemele ridicate cerceta" etc. Asemănător
icului; 17,00 re a anului 1986 şi a per­ de 800 mm, de sîrmă, fină C. FIERARU piilor eticii si echităţii so­ s-a procedat în cazul au­
ştiri; 17,05 cialiste, precum şi a re­ au fost rezolvate în cea
85; 17,10 Odă mai mare parte pe loc. în dienţei la care s-a prezen­
ne; 18,00 Ore- gulamentului şcolar. 12 cazuri cei audiaţi au tat Lucceţia Szabo din
k- Radiojurnal
internaţională <t Peste 3000 de tineri fost sfătuiţi să revină. La Geoagiu-Băi, reclamind
ăsuri liotărite această amînnre nu s-a re­
lerea produc- (Urmare din pag. 1) de adăpat ete. Astfel, in ne şi alte măsuri. în pe­ din judeţ au participat în comportamentul şefului de
rgie electrică, săptămîna trecută la dife­ curs din comoditate, ci din complex de aici, care apar­
tru ■■r**: Ui cerca adăposturi s-a asigurat un rioada imediat următoare, rite activităţi de recupe­ motive obiective. Iosif Bin­
»r energetice, Păşune este suficientă, su­ microclimat corespunză­ trebuie încheiată împrej­ rare a materialelor refo- ţine C.P.A.D.M. Vorbă
perarca şi rc- tor. Ge -producţie de lapte muirea bazei furajere, iar der, de pildă, a fost au­ zboară, scrisul rănâne, ştint
îergiei *■ Mu­ prafeţele ce produc furaje realizează brigada zooteh­ losibile. Au fost recuperate diat în 18 martie, cerîncl
iaţii; 20,00 Ra- sînt îndestulătoare. incinta să fie pusă la punct 500 tone fier vechi, 22 tone dar. de ce mai e nevoie de
* Agricultura nică a C.A.P. Sălciva în sub aspect gospodăresc. fontă, 2 500 sticle, 1000 kg să i se schimbe locuinţa.
sugestia dv. ; — Eu sini de puţină vre- ' această perioadă ? In pre­ Conducerea cooperativei, o lârtie în plus, de dru­
îtr-o oră; 23,00 me conducătorul unităţii zent se află puţine vaci în lârtie ete. A fost sfătuit să revină muri în plus de vreîne ce
tragerii Pro- — ne spunea Ghcorghe brigadiera Aurica Irimie dar, între timp s-au cău­
>3,05 Nocturnă Cojan, preşedintele coope­ lactaţie, de aceea şi pro- trebuie să se implice mai 9 ..Introducerea progre­ conducerea cooperativei fi
*3,55—2-1,00 RU- , ducţia marfă este mică — mult în activitatea din zoo­ tat căi de rezolvare ast­
rativei. Cred că pină în doar 70 1 pe zi. Ea ar pu­ sului tehnic, a tehnologii­ luat cunoştinţă despre pro­
prezent nu am acordat a- tea fi mai mare dacă s-ar tehnie. La buna desfăşura­ lor moderne în minerit — fel că în 7 iunie, cînd s-a blemă la audienţă ? : mal
tenlia ce o pretinde acti­ face o h rănire corespun­ re a muncii, la creşterea factor esenţial în creşterea prezentat din nou in au­ cu seamă atunci cînd, prin
.MAI vitatea din zootehnie. Pă- zătoare a animalelor. Toa­ producţiei de lapte, la rea­ productivităţii muncii". A- dienţa, problema i-a fost sesizările lor în cursul au­
indica­
BEsasamas şunatul s-a desfăşurat cam te vacile — indiferent de lizarea de celorlalţi trebuie să ceasta a fost tema dezba­ rezolvată.
tori
plan
la voia întâmplării, nefiind terii organizate de comi­ dienţei, oamenii doresc în-
Secretul Apol- producţia ce o dau, de sta­ participe toţi membrii con­ La consiliul oamenilor
tria)' Incen- coordonat îndeaproape, re­ rea de gestaţie — primesc siliului de conducere al tetul U.T.C. de la I.M. Hu­ dreptarea unor stări de
ng . (Ar- producţia n-a fost dirijată aceeaşi cantitate de fura­ nedoara. Au participat ti­ muncii, audienţele se ţin lucruri care ne privesc pe
DOA. . Fapt cum trebuie. De aceea unităţii. C.A.P. Sălciva are neri specialişti, cadre de miercurea şi joia, de către
idern — sala n-am obţinut numărul de je. De ce se procedează condiţii să obţină rezulta­ mai mulţi ?
)S şi fiii săi astfel ? Fiindcă animalele conducere, secretari ai or­ directorul şi inginerul şef
sala B) : Pro- viţei planificat, iar produc­ te mai bune în zootehnie, ganizaţiilor.
lacăra); Viteza ţia de lapte este mică. n-au fost încă lotizate, iar să-şi îndeplinească sarci­ al unităţii. Au fost audiaţi ION CIOCLE1
PETROŞANI: Demn de apreciat este conducerea cooperativei Rubrică realizată
ta este a mea este pornită să facă econo­ nile şi se cere acţionat cu cu sprijinul
I-II (Parîng) ; că, in vara şi toamna tre­ mii de furaje în dorinţa Comitetului judeţean
ce (Unirea) : cută, conducerea coopera­ cea mai mare răspundere
în lanţuri (7 tivei s-a preocupat de asi­ ca nutreţurile să ajungă in acest sens. al U.T.C.
; LUPENI: A- pe toată durata stabujaţiei.
mei mari iu- gurarea unei bogate baze Viorel Berarii, un om ce
ura!) ; VUL- furajere pentru stabulaţia
puşcături sub 1985/1980, ea şi de pregă­ munceşte de peste două de­
re (Lueeafă- cenii în zootehnie, subli­
[EA: Tăunul tirea iernării animalelor. nia : - o comuna cu
PETRILA : Necesarul de nutreţuri pre­
la propria do- văzut în balanţă a fost a- — în prezent realizăm o CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL
(MuncilQresc) ; producţie mică de lapte.
SA: Geme- coperit la fibroase şi de­ Cauze ar fi mai multe. A- prezente şi „ambiţii'' de viitor “vria I (seniori)
icanţă (Mun- păşit substanţial la grosie­ CLASAMENTUL TURULUI
URICANI: Bi- re. Doar la suculente nu nimalele abia au intrat pe
carcere (Rete- s-a realizat necesarul, dar stabulaţie, sînt multe vaci 1. Minerul Ghelari 15 13 1 1 51-' 8 27.'
2 56—13
D: Succes in- în stare avansată de ges­ (Urmare din pag. 1) rul. Şi exemplele ar putea 2. Minerul Aninoasa 15 11 2 2 24
Steaua roşie) ; diferenţa se va acoperi cu continua cu alte multe as­ 3. Minerul Tciiuc 15 10 3 43—12 22
ÎA: Scuzaţi, plusul de ia grosiere, bor­ taţie. Este adevărat că, cla­ pecte in care simţul ob­ 4. Minerul Uricani 15 9 2 4 31—19 20
fotbal ? (Mi- hot de sfeclă ş.a. S-au de­ că am da mai multe fu­ 5. Avîntul Haţeg 15 8 1 G29—20 17
AŞTIE: Domn raje vacilor cu lapte, am ca întregul organism. Spu­ ştesc şi gospodăresc este G. Utilajul Petroşani 15 7 2 6 37—27 10
d (Patria); O pus eforturi stăruitoare şi nem toate aceste lucruri mai atenuat. 7. Parîngul Lonea 15 6 4 5.23—19 10
băiat (Flacă- pe linia pregătirii adăpos­ obţine o producţie mai - îndeobşte cunoscute - 8. Voinţa C.L.F. Ilia 15 6 3 G 27—23 15
DAGIU - BAI : turilor şi a incintei zoo­ bună. Furaje avem sufi­ Una peste alta, comuna 9. Rapid Simeria Triaj 15 G 3 6 18—23 15
15
ăun (Casa de ciente, pentru actualei sta­ pentru că la Tomeşti exis­ Tomeşti rămine o unitate 10. Metalul Crişcior 15 7 1 7 27—41
HAŢEG i Pira- tehnice pentru iarnă. Au tă şi. unele rămineri in ur­ administrativ-teritorială a- 11. Preparatorul Petrila 15 5 4 6 29—23 14
i XX - ‘'..da). fost reparate uşile şi gea­ bulaţie. 15 5 3 7 26—28 n
ragele fioastre murile grajdurilor, s-a re­ Buna desfăşurare a ier­ mă care umbresc hărnicia flata in permanentă dezvol­ 12. Constructorul Hunedoara 9 20—37 Kt
'Alan : Bara- vizuit şi reparat instalaţia nării animalelor presupu­ recunoscută a cetăţenilor. tare. lată, divulgăm aici 13. Măgura Minerul Pui 15 4 2
de cultură) ; Sint, de exemplu, 34 de numele unor ambiţii de pe 14. Minerul Bărbăleni 15 4 0 11 14—24 s
Iluzii pierdu­ gospodării ale populaţiei „harta viitoare" a comu­ 15. C.F.R. Petroşani 15 2 2 11 14—44 6* fi
ţi); ILIA: Nu 15 1 0 14 8—87 Zt
pun adio (Lu- care nu au predat in a- nei: secţie de croitorie,, a- 18. Streini Simeria Veche II
ELART: Car- cest an nici un litru de lap­ telier de blănărie, secţie
,'iiile I-II (Mi- te la fondul de stat, deşi de închiriat articole de uz ,TEAN DE FOTBAL
deţin un număr mare de casnic; crescătorie de ie­
seria I (juniori)
vaci sau bivoliţe. In acti­ puri, atelier pentru prelu­ CLASAMENTUL TURULUI
1,1 vitatea de achiziţii s-a în­ crarea lemnului... împlinirea
rsssmssssussssa deplinit planul numai in acestor aspiraţii depinde t. Minerul Teliuc 15 15 0 0 68— 9 30
proporţie de 30 la sută la numai şi numai de locui­ 2. Constructorul Hiuied. 15 12 0 3 42—19 24
robabil pentru ouă, de 15 la sută la car­ torii comunei. 3. Avîntul Haţeg 15 11 0 4 59—27 22
22 :
44—18
cembrFc 1985 : ne de pasăre şi de 3 la 4. Minerul Ghelari 15 10 2 0 3 5 11—23 20 I
10
va răci uşor, Plecăm din Tomeşti cu 5. Preparatorul Petrila 15 9 1 5 38—21 19 ţ
a ii mai mult sută la cartoii ! Apoi; pă­ imaginea satului redeştep­ G. Minerul Aninoasa 15 8 0 7 35—16 1G
15
alocuri vor şunile existente trebuie să 7. Parîngul Lonea 15 6 2 7 27—26 11
I slabe. Vîntul fie considerate - îndeosebi tată in sutlet şi cu ideea 8. Minerul Uricani 15 5 1 9 25—45 11
ib pină la mo- 9. Metalul Crişcior 15 4 2 9 23—31 10
sectorul nord— la Tomeşti, Livada, Leauf reconiirmată că satul — 10. C.F.R. Petroşani
îperaturile mi- matricea noastră primară 11. Măgura Min. Pul 15 ti 0 10 23—34 10
cuprlnse intre si Obîrşa; unde s-a acţio­ 12. Rapid Simeria Triaj 15 4 2 9 27—44 10 1
plus 2 grade, nat mai slab pentru cură­ - avînd o istorie atît de 13. Minerul Bărbătcni 15 3 3 9 20—41 9 I
xlme vor mar­ 10 13—44 a"
ii scădere şl ţarea şi întreţinerea lor lungă, se va dezvolta ne­ 14. Voinţa C.L.F. lila 15 4 i
■inse intre 3 şl la fel de necesare ca ae­ contenit peste timp. 15. Utilajul Petroşani 15 4 0 11 27-46
[Meteorolog de întreprinderea de lianţi Deva. Trecind prin maşina 15 3 0 12 27—G5
Imit Petru). automată de insăcuit, cimentul parcurge ultima etapă înain­ 16. Streini Simeria Veche
tea drumului spre beneficiari.