Page 37 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 37

Vizita de lucru în ţara noastră


                                                                                                      a tovarăşului Gustav Husak,
           m i
                                                                                                  secretar general al C.G. al P.C.C.,
                        ■

                                                                                                   preşedintele R.S. Cehoslovace


                                                                                                 SOSIREA               ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
            ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C;                                    ÎN CAPITALĂ            La    Palatul   Consiliului   tului   nostru   privind   per­
            SI AL C O N S I L I U L U I   P O P U   L A R   J   U   D E Ţ E   A   N        La   invitaţia   tovarăşului   de  Stat  au  început,  mier­  fecţionarea   noului   meca­
                                                                                          Nicolae   Ceauşescu,   secretar   curi,   11   decembrie,   con­  nism  economic,  a  formelor
                                                                                         general   al   Partidului   Co­  vorbirile   oficiale   între   to­  de   conducere   democra­
                                                                                         munist   Român,   preşedin­  varăşul   Nicolae   Ceauşescu,   tică a societăţii.
            Anul XXXVII, nr. 8 733    JOI, 12 DECEMBRIE 1985      4 pagini - 50 bani     tele   Republicii   Socialiste   secretar  general  al  Partidu­  Tovarăşul   Gustav   Husak
                                                                                         România,  miercuri,  a  sosit   lui  Comunist  Român,  pre­  a   prezentat   pregătirile   ce
                                                                                         la   Bucureşti,   într-o   vizită   şedintele   Republicii   So­  se  fac  în  R.S.  Cehoslovacă
                                                                                          de  lucru  în  ţara  noastră,   cialiste  România,  şi  tova­  în   vederea   celui   de-al
                                                                                         tovarăşul   Gustav   .   Husak.   răşul   Gustav   Husak,   se­  XVII-lea   Congres   al   P.C.
                                                                                                                           general
                                                                                                                                      Comite­
                                                                                                                                   al
                F m HA       F|  Fi       mi   t SĂ PRODUCEM CIT MAI MULTĂ !             secretar   general   al   Comi­  cretar   Central   al   Partidului   din  Cehoslovacia,  care  ur­
                                                                                                                     tului
                                        Rl
                                   fii
            EN
            LII  fcin« lin   ti .Ll UI  ni lyf * S-6 ECONOMISIM PE TOATE CĂILE!          tetului  Central  al  Partidu­  Comunist  din  Cehoslovacia,   mează  să  aibă  loc  în  prima
                                                                                                        din
                                                                                         lui
                                                                                                             Ceho­
                                                                                              Comunist
                                                                                                                                                parte  a  anului  viitor,  pre­
                                                                                         slovacia,   preşedintele   Re­  preşedintele   Republicii   So­  cum   şi   pentru   asigurarea
                                                                                          publicii   Socialiste   Ceho­  cialiste Cehoslovace.  realizării   în   bune   condi-
                      Spre semnul plus — sensul unic                                     slovace.  întîlnire   dintre   t  o  în  v  a  cursul  ş  i  i  convorbirilor,   ţiuni  a  obiectivelor  şi  sar­
                                                                                           Noua
                                                                                                                            r
                                                                                                                             ă
                                                                                                                                                                  privind
                                                                                                                                                            viitor
                                                                                                                                       Nicolae
                                                                                                                                                cinilor
                                                                                                                                                       de

                                                                                          t  o  v  a  r  ă  ş  i  i     Nicolae   Ceauşescu  şi  Gustav  Husak   dezvoltarea   econom   ico-so-
                                                                                          Ceauşescu  şi  Gustav  Husak   s-au  informat  reciproc  des­  cială a ţării.
                  pe care trebuie înscrise preocupările                                   se  va  înscrie  ca  un  im­  pre   activitatea   două   preocu­  Ceauşescu  şi  Gustav  Husak
                                                                                                                                                    v
                                                                                                                                                      a r ă ş i i
                                                                                                                                                                  Nicolae
                                                                                                                                                   o
                                                                                                                                   şi
                                                                                                                                                 T
                                                                                          portant
                                                                                                         în
                                                                                                             croni­
                                                                                                 moment
                                                                                                                           celor
                                                                                                                     pările
                                                                                                                                        partide
                                                                                          ca   relaţiilor   româno   —   în  etapa  actuală  de  edi­  au   efectuat,   de   asemenea,
          De  toţi  sînt  37  de  oameni.   cumentele   de   partid,   pri­  unităţile  care  se  încadrea­  cehoslovace,  ea  va  impul­  ficare   a   societăţii   socia­  un   schimb   de   păreri   în
        Ei  formează  colectivul  Cen­  vind   economisirea   energiei   ză  lună  de  lună  în  repar­  siona,   în   continuare,   con­  liste,  despre  realizările  ob­  legătură   cu   stadiul   actual
        trului   de   distribuţie   a   e-   electrice  ?  La  aceste  în­  tiţii,  se  numără  secţia  de.   lucrarea   multilaterală   din­  ţinute   de   oamenii   muncii   al   relaţiilor   bilaterale,   re-
        nergiei   electrice   Haţeg.   trebări  am  căutat  să  aflăm   mobilă,  staţiunea  de  meca­  tre  Partidul  Comunist  Ro­  din  cele  două  ţări,  în  dez­  levînd   cu   satisfacţie   că,
        Principalele  lor  sarcini  sînt   răspunsuri   în   raidul   în­  nizare  a  agriculturii,  labo­  mân   şi   Partidul   Comu­  voltarea   şi   modernizarea   prin   transpunerea   în   via­
        exploatarea   şi   întreţinerea   treprins   recent   prin   cîteva   ratorul   pentru   produse   de   nist  din  Cehoslovacia,  din­  economiei,   în   înflorirea   ţă  a  înţelegerilor  şi  măsu­
        reţelelor   electrice   de   dis­  unităţi   socialiste   din   ora­  cofetărie,   restaurantul   „Re­  tre   ţările   şi   popoarele   ştiinţei  şi  culturii,  în  ridi­  rilor   convenite   cu   prilejul
        tribuţie,   furnizare   şi   utili­  şul  Haţeg.  Am  pornit  în   tezatul".     noastre,   în   interesul   reci­  carea   bunăstării   materiale   întîlnirilor   anterioare   la
        zare   a   curentului   electric   alegerea   traseului   de   la   La  ora  7,  după  o  jumăta­  proc  al  cauzei  socialismu­  şi spirituale.  cel  mai  înalt  nivel,  rapor­
        din  oraşele  Călări  'şi  Ha­  cîteva   date:   •   în   lunile   te  de  oră  de  la  deschidere,   lui,  păcii  şi  înţelegerii  în   T  o  v  a r ă ş u  l    Nicolae   turile   de   prietenie,   cola­
        ţeg  şi  116  localităţi  rurale.   octombrie  şi  noiembrie  a.c.,   intrăm   în   restaurantul   cu   întreaga lume.  Ceauşescu  a  înfăţişat  acti­  borare   şi   solidaritate   din­
        Mai  concret  este  vorba  de   toţi  cei  17  mari  consuma­  autoservire   „Galeşul".   Pe   Ceremonia  sosirii  a  avut   vitatea  ce  se  desfăşoară  în   tre  Partidul  Comunist  Ro­
        17  mari  consumatori  (an­  tori  s-au  încadrat  în  re­  linie,  nici  un  fel  de  mîn-   loc  pe  aeroportul  Otopeni,   ţara   noastră   pentru   înfăp­
        treprizele   de   construcţii   partiţii,   realizînd   chiar   o   care  sau  alte  produse,  dar   împodobit sărbătoreşte.  tuirea   hotărîrilor   Congre­  mân   şi   Partidul   Comunist
                                                                                                                                                     Cehoslovacia,
                                                                                                                                               din
                                                                                                                                                                   dintre
        hidroenergetice   Rîu   Mare-   economie de energie elec-  instalaţia  electrică  de  men­  T  o  v  a r ă ş u  l    Nicolae   sului  al  XlII-lea  al  P.C.R.,
        Retezat  şi  Păclişa,  Fabrica                         ţinere  în  stare  caldă  a  me­  Ceauşescu   a   salutat,   la   pentru   încheierea   anului   România   şi   şi  Cehoslovacia
                                                                                                                                                                 îmbpgăţit
                                                                                                                                               s-au
                                                                                                                                                     întărit
        de  produse  refractare  Baru,                         niurilor  funcţiona  din  plin   coborîrea   din   avion,   cu   în  curs  şi  trecerea  cu  suc­  continuu.  Au  fost  eviden­
        întreprinderea  de  bere  Ha­  RAID IN ORAŞUL          (însă  în  gol  !).  în  sală  erau   multă  căldură  pe  tovarăşul   ces   la   realizarea   celui   ţiate   rezultatele   fructuoa­
        ţeg,   exploatările   miniere                          aprinse   toate   luminile,  dar   Gustav   Husak.   Cei   doi   de-al   VIH-lea   cincinal   —   se  ale  colaborării  româno—
        din  zonă  ş.a.),  de  2  002  uni­  H  A  Ţ  E  G     clienţi  nici  unul  (I).  Per­  conducători  de  partid  şi  de   1986—1990.   Au   fost   de
        tăţi   economice   şi   instituţii                    sonalul   de   servire,   strîns   stat   şi-au   strîns   îndelung   asemenea   subliniate   preo­  cehoslovace pe plan politic,
        şi  peste  18  000  de  consu­                        ciopor   în   bucătărie,   nu   mîinile, s-au îmbrăţişat.  cupările partidului şi sta­
        matori casnici.            trică  de"  677  MWh  ;  •  în   uitase   să   aprindă   becurile   în   întîmpinarea   înaltu­                (Continuare în pag. a 4-a)
          Toate    acestea   le-am   aceeaşi   perioadă,   unele   care  să  le  lumineze...  şueta.   lui  oaspete,  pe  aeroport,  se   VIZITĂ PROTOCOLARĂ
        aflat   de   la   ing.   Dumitru   unităţi,   instituţii,   consuma­  Că  nu  ăm  întîlnit  un  caz   aflau   membri   şi   membri
        Leach,  şeful  C.D.E.E.  Ha­  torii   casnici   au   depăşit   de   excepţie   o   confirmă   supleanţi   ai   Comitetului   Tovarăşul   Gustav   Husak,   blicii   Socialiste   România,
        ţeg.   El   ne-a   spus:   „Ac­  consumul   planificat   (re­  consumul   de   energie   din   Politic  Executiv  al  C.C.  al   secretar  general  al  Comite­  la   Palatul   Consiliului   de
        ţionăm  în  permanenţă  pen­  partiţia   aferentă   centrului   ultimele  două  luni  —  a-   P.C.R.,  membri  ai  C.C,  al   tului   Central   al   Partidului   Stat.
        tru  a-i  face  pe  toţi  abona­  de   distribuţie)   cu   16   şi,   proape   încă   o   dată   şi   P.C.R.,   ai   Consiliului   de   Comunist  din.  Cehoslovacia,   întrevederea   dintre   cei
        ţii  noştri  să  înţeleagă  că   respectiv,   28   la   sută   |   jumătate  mai  mult  faţă  de   Stat  şi  ai  guvernului,  con­  preşedintele   Republicii   So­  doi   conducători   de   partid
        în   utilizarea   raţională   a   •  cu  «lari  depăşiri  la  con-,  repartiţie.  ducători   ai   unor   instituţii   cialiste   Cehoslovace,   a   şi   de   stat   s-a   desfăşurat
        cotelor  de  energie  electrică   sumul  de  energie  electrică   Sing.  Puiu  Vasiu,  meca­  centrale.     făcut,   miercuri   după-amia-   sub  semnul  dorinţei  comu­
        repartizate,   rolul   principal   se  află  :  complexul  de  ali­  nicul  şef  al  Secţiei  de  mo­  O   gardă   militară,   ali­  ză,   o   vizită   protocolară   ne  de  a  dezvolţa  şi  întări
        revine,   totuşi,   consumato­  mentaţie   publică   „Gale­  bilă   Haţeg,   din   cadrul   niată  pe  aeroport,  a  pre­  t o  v  a r ă ş u  l u  i    Nicolae   în   continuare   relaţiile   de
        rilor,  miilor  de  oameni  ai   şul"   —   repartizat   pentru   I.P.L.   Deva,   ne   prezintă   zentat onorul. Au fost  Ceauşescu,   secretar   general   prietenie  şi  colaborare  din­
        muncii din zonă".          octombrie—noiembrie  8  600   registrul   de   evidenţă   a                       al   Partidului   Comunist   tre  partidele,  ţările  şi  po­
          Cum  este  tratată  această   kWh,  realizat  19  710  kWh";   utilizării  energiei  electrice  î   (Continuare în pag. a 4-a)  Român, preşedintele Repu­  poarele noastre.
        problemă   de    conştiinţă;   atelierul   de   mase   plastice   în   luna   noiembrie   s-au
        care   sînt   rezultatele   obţi­  —  planificat  280  kWh,  con­  folosit  din  cota  de  50  MWh
        nute   prin   aplicarea   măsu­  sumat  1  364  kWh  ;  hanul   MIRCEA DIACONU   Rezultate  notabile,  pe  măsura  implicării  activului
        rilor  ce  s-au  luat,  pe  baza   „Bucura",  cotă  4  600  kWh,
        sarcinilor cuprinse în do­  realizat 7 275 kWh; • între  (Continuare in pag. a 3-a)
                                                                                           de partid şi de stat, a hărniciei gospodarilor
               Pentru redresarea producţiei de fontă la C.S. „Victoria" Călan              Comuna  Romos  este  una   la   recensămînt   s-au   înre­  le-am  realizat  încă  la  lap­
                                                                                         din   unităţile   administrativ-   gistrat   la  gospodăriile  ce­  te  de  vacă.  Am  acţionat
                                                                                         teritoriale   care   îşi   aduce   tăţenilor  din  comuna  noas­  energic   —   unele   măsuri
                           în şarjele restanţelor,                                       an  de  an  o  însemnată  con­  tră  977  bovine,  3  236  ovi­  concrete   fiind   adoptate
                                                                                         tribuţie  la  fondul  de  au-   ne,  1  568  porcine  ş.a.  La   chiar   în   adunarea   activu­
                                                                                         toaprovizionare   al   judeţu­  finele  lunii  noiembrie  nu­  lui  de  partid  pe  comună
                    aglomeratul „cîntăreşte” greu                                        lui.   Evident,   ponderea   în   mărul  bovinelor  a  ajuns  la   pentru  dare  de  seamă  a-
                                                                                          realizarea   sarcinilor   econo­  1167  (cu  şapte  peste  plan),   nuală   —   ca   în   perioada
                                                                                         mice   ale   comunei   revine  •  al  ovinelor  la  3  287  (cu  167   rămasă  pînă  la  sfîrşitul  li­
          Furnalul   nr.   4   de   la   o   granulaţie   total   neadec­  de  elaborare  a  fontei.  Co­
         Călan   funcţionează.   Ieri   vată  (în  loc  de  sortul  30—   mitetul  de  partid  şi  con­  unităţilor   agricole   coope­  peste   sarcinile   anuale)   şi   nului  să  recuperăm  cît  mai
                                                                                                 care
                                                                                                       livrează
                                                                                                                a-
                                                                                          ratiste,
         dimineaţă,   cu   o   jumătate   70  se  foloseşte  0,10  mm).   ducerea   combinatului,   cu   nual  la  fondul  de  stat  mari   la  porcine  de  1  993  (cu  393   mult   din   restanţele   înre­
         de  oră  înainte  de  încheie­  Toate   aceste   minereuri   se   toate   măsurile   luate,   n-au   cantităţi  de  cereale,  .lapte,   peste preve'deri).  gistrate  la  lapte  de  vacă,
         rea   schimbului   de   noapte,   tasează  şi  nu  mai  permit   reuşit  pînă  acum  să  reali­              —  Deci,  locuitorii  comu­  dacă  nu  chiar  să  îndepli­
         conform  graficului,  s-a  rea­  trecerea   aerului   în   furnal.   zeze  acest  lucru.  în  conti­  carne  ş.a.  O  rodnică  acti­  nei  şi-au  înţeles  datoria  lor   nim   planul.   Şi   dacă   tot
         lizat   a   treia   descărcare.   De   aici   se   trag   necazu­  nuare  vom  insista  cu  răs­  vitate  se  desfăşoară  în  ve­  patriotică de a. creşte mai  m-am  referit  la  rezultatele
         Maiştrii   Vasile   Sîngiorzan   rile...              pundere   şi   fermitate   în   derea   creşterii   numărului                    din  acest  domeniu,  doresc
         şi   Mircea   Uieţ,   prim-topi-   Iar   producţia   de   fontă   toate   secţiile   şi   atelierele,   de  animale  la  gospodăriile   să  evidenţiez  şi  pe  cîţiva
         torul  Ioan  Lăsconi,  oamenii   în   loc   să   crească   bate   la  fiecare  loc  de  muncă,   populaţiei   şi   atragerea   la   • Autoconducere   din  cei  mâi  vrednici  gos­
         din   subordinea   lor,   după   pasul   pe   loc,   ba   chiar   pentru   redresarea   produc­  fondul  de  stat  a  unor  can­  9 Autoaprovizionare   podari,  care  predau  în  fie­
         o  noapte  grea,  au  reuşit  să   scade.  Secţia  a  II-a  fur­  ţiei   de   fontă.   Aglomerato-   tităţi  cît  mai  mari  de  pro­  care   an   însemnate   canti­
         treacă   peste   punctul   critic   nale a elaborat în cele  riştii  sînt  direct  vizaţi  în   duse  agricole  provenite  din   teritorială   tăţi  de  produse  agroalimen-
                                                                                          acest  sector.  Dacă  ne  refe­
         al   deblocării   creuzetului.                        îndeplinirea   planului   la                            COMUNA ROMOS             tare  la  fondul  de  stat:  Pe­
         Au  elaborat  zgură  şi...  20                        fontă.                     rim  în  rîndurile  ce  urmea­                       tru  Trufaş,  .din  satul  Ro-
                                                                                          ză  îndeosebi  la  modul  in
                                                                                                                                                                     din
                                                                                                                                                moşel,
                                                                                                                                                           Munteanu,
                                                                                                                                                       Ilie
         Jone de fontă.               Reporter în post fix      Iată   părerea   ing.   Petru   care  —  mobilizaţi  de  or­                   Romos,  Ioan  Ioani  şi  Pe­
           Inginerul   Ionel   Crin-                           Birta,   şef   secţie   aglo­  ganul   comunal   de   partid,   multe  animale  în  gospodă­  tru   Bîldea,   din   Ciungu
         toaie,  şeful  secţiei  a  II-a                       merare:                    de  consiliul  popular  comu­  riile  proprii.  Firesc  ni  se   Mare,   Simion   Muja   din
         furnale, precizează :      trei  schimburi  ale  zilei  de   —   în  ultimele  10  zile,   nal   —   cetăţenii   comunei   pare   ca   şi   cantităţile   de   Vaidei,   Ioan   Rusu.   din
           —  Regimul  de  funcţio­  10   decembrie   354,2   tone   noi  am  asigurat  ritmic  fur­  au   înţeles   să   traducă   în   carne,  lapte  şi  alte  produ­  Pişchinţi ş.a.
         nare  a  furnalului  este  nor­  fontă,  plus  20  tone  reali­  nalelor  3  şi  4  stocul  ne­  viaţă   prevederile   Progra­  se   livrate   la   fondul   de   —   Am   înţeles   că   în
         mal,   urmărim   în   perma­  zate  de  furnalul  4.  Adică,   cesar   de   aglomerat.   Chiar   mului  unic,  o  facem  fiind­  stat   să   sporească.   Care   conducerea   treburilor   ob­
         nenţă   temperatura   fontei,   cu  200  tone  mai  puţin  de-   sîntem  în  avans  cu  o  zi.   că  şi  în  acest  domeniu  rea­  este   situaţia   la   îndeplini­  şteşti,   comitetul   comunal
         şi,  după  părerea  mea,  .  în   cît  în  ziua  precedentă.  To­  în  prezent  furnalul  4  are   lizările  ţin  pasul  cu  cele   rea contractelor ?  de  partid  şi  biroul  execu­
         circa   trei   zile   vom   pro­  varăşul  Ionel  Hodorog,  se­  în  stoc  2  000  tone  aglome­  din sectorul cooperatist.  —   Din   satele   comunei   tiv   al   consiliului   popular
         duce  în  plin.  Ceea  ce  ne   cretarul   comitetului   de   rat,  iar  „F“  3  1  650  tone,   —   Să   pornim,   aşadar,   noastre  s-au  predat  în  a-   se  sprijină  pe  membrii  ac­
         îngrijorează   este   modul   partid   al   combinatului   a   corespunzător   din.   punct   tovarăşe  Ioan  Găstăian,  pri­  cest  ari  lâ  fondul  de  stat   tivului   său,   implicîridu-i
         necorespunzător   în   care   întărit   mai   mult   afirma­  de vedere grânulometric.  mar   al   comunei   Romos,   173  bovine  —  cu  53  peste   permanent   în   activitatea
         sîntem   obligaţi   să   aprovi­  ţiile furnaliştilor:  ■— Dar calitativ ?       chiar  de  la  rezultatele  con­  sarcinile,  anuale,  266  ovi­  de  conştientizare  a  cetăţe­
         zionăm  furnalul.  Din  lipsă   —   Vom   putea   asigura   —  Nu  am  realizat  indi­  crete  obţinute  în  acest  an.   ne  —  cu  46  în  plus,  123   nilor   satelor,   de   antrenare
         de  cocs  pentru  furnal  fo­  un  regim  normal  de  func­  cele   de   bazicitate   (1,36)   Care  este  situaţia  efective­  porcine,   aproape   100   kg   a  lor  largă  la  executarea
         losim   cocs   de   aglomerare   ţionare   a   furnalelor   numai   din  cauza  —  calităţii  slabe   lor  de  animale  deţinute  la   carne  de  pasăre,  1  100  hl   lucrărilor   în   agricultură,   a
         şi   în   cantităţi   exagerate.   în  condiţiile  în  care  aglo-   a  calcarului  ~  de  aglomerat   gospodăriile populaţiei ?  lapte  de  vacă,  110  hl  lapte   celorlalte  obiective  de  in­
         De   asemeriea,.   aglomeratul   meratorul   îşi   face   ritmic   —  oxidul  de  calciu  osci­  —  Sînt  peste  nivelul  în­  de  oaie.  5  100  kg  lînă  etc.   teres   obştesc,   a   tuturor
         pe  care-1.  primim  este  in­  planul   şi   dacă   aprovizio­  lează  de  la  zi  la  zi  între   registrat   la   recensămîntul   Aceste   cifre   ilustrează   că   sarcinilor   ce   revin   comu­
         suficient   pentru   furnalele   năm  calcarul  de  care'  este   44,7 şi. 53,1 — a conţinu-  din   februarie   a.c.   şi,   ce   ne-am  depăşit  sarejnile  pe   nei.
         3  şi  4,  din  care  cauză  com­  nevoie  '  şi  vom  respecta   LIVIU BRAICA   este   mai   important,   peste   acest   an   la   total   carne,   MIRCEA CRIVĂŢ
         pletăm  încărcătură  cu  mi­  cu  .  stricteţe  reţetele  teh­                   sarcinile  de  plan  prevăzu­  lapte  de  oaie,  le-am  înde­
         nereuri brute nesortate cu  nologice pe întregul flux  (Continuare în pag. a 4-a)  te pe acest an. Mai exact,  plinit la lînă, dar nu   (Continuare in pag. a 3-a)
   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42