Page 37 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 37
Vizita de lucru în ţara noastră
a tovarăşului Gustav Husak,
m i
secretar general al C.G. al P.C.C.,
■
preşedintele R.S. Cehoslovace
SOSIREA ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C; ÎN CAPITALĂ La Palatul Consiliului tului nostru privind per
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N La invitaţia tovarăşului de Stat au început, mier fecţionarea noului meca
Nicolae Ceauşescu, secretar curi, 11 decembrie, con nism economic, a formelor
general al Partidului Co vorbirile oficiale între to de conducere democra
munist Român, preşedin varăşul Nicolae Ceauşescu, tică a societăţii.
Anul XXXVII, nr. 8 733 JOI, 12 DECEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani tele Republicii Socialiste secretar general al Partidu Tovarăşul Gustav Husak
România, miercuri, a sosit lui Comunist Român, pre a prezentat pregătirile ce
la Bucureşti, într-o vizită şedintele Republicii So se fac în R.S. Cehoslovacă
de lucru în ţara noastră, cialiste România, şi tova în vederea celui de-al
tovarăşul Gustav . Husak. răşul Gustav Husak, se XVII-lea Congres al P.C.
general
Comite
al
F m HA F| Fi mi t SĂ PRODUCEM CIT MAI MULTĂ ! secretar general al Comi cretar Central al Partidului din Cehoslovacia, care ur
tului
Rl
fii
EN
LII fcin« lin ti .Ll UI ni lyf * S-6 ECONOMISIM PE TOATE CĂILE! tetului Central al Partidu Comunist din Cehoslovacia, mează să aibă loc în prima
din
lui
Ceho
Comunist
parte a anului viitor, pre
slovacia, preşedintele Re preşedintele Republicii So cum şi pentru asigurarea
publicii Socialiste Ceho cialiste Cehoslovace. realizării în bune condi-
Spre semnul plus — sensul unic slovace. întîlnire dintre t o în v a cursul ş i i convorbirilor, ţiuni a obiectivelor şi sar
Noua
r
ă
privind
viitor
Nicolae
cinilor
de
t o v a r ă ş i i Nicolae Ceauşescu şi Gustav Husak dezvoltarea econom ico-so-
Ceauşescu şi Gustav Husak s-au informat reciproc des cială a ţării.
pe care trebuie înscrise preocupările se va înscrie ca un im pre activitatea două preocu Ceauşescu şi Gustav Husak
v
a r ă ş i i
Nicolae
o
şi
T
portant
în
croni
moment
celor
pările
partide
ca relaţiilor româno — în etapa actuală de edi au efectuat, de asemenea,
De toţi sînt 37 de oameni. cumentele de partid, pri unităţile care se încadrea cehoslovace, ea va impul ficare a societăţii socia un schimb de păreri în
Ei formează colectivul Cen vind economisirea energiei ză lună de lună în repar siona, în continuare, con liste, despre realizările ob legătură cu stadiul actual
trului de distribuţie a e- electrice ? La aceste în tiţii, se numără secţia de. lucrarea multilaterală din ţinute de oamenii muncii al relaţiilor bilaterale, re-
nergiei electrice Haţeg. trebări am căutat să aflăm mobilă, staţiunea de meca tre Partidul Comunist Ro din cele două ţări, în dez levînd cu satisfacţie că,
Principalele lor sarcini sînt răspunsuri în raidul în nizare a agriculturii, labo mân şi Partidul Comu voltarea şi modernizarea prin transpunerea în via
exploatarea şi întreţinerea treprins recent prin cîteva ratorul pentru produse de nist din Cehoslovacia, din economiei, în înflorirea ţă a înţelegerilor şi măsu
reţelelor electrice de dis unităţi socialiste din ora cofetărie, restaurantul „Re tre ţările şi popoarele ştiinţei şi culturii, în ridi rilor convenite cu prilejul
tribuţie, furnizare şi utili şul Haţeg. Am pornit în tezatul". noastre, în interesul reci carea bunăstării materiale întîlnirilor anterioare la
zare a curentului electric alegerea traseului de la La ora 7, după o jumăta proc al cauzei socialismu şi spirituale. cel mai înalt nivel, rapor
din oraşele Călări 'şi Ha cîteva date: • în lunile te de oră de la deschidere, lui, păcii şi înţelegerii în T o v a r ă ş u l Nicolae turile de prietenie, cola
ţeg şi 116 localităţi rurale. octombrie şi noiembrie a.c., intrăm în restaurantul cu întreaga lume. Ceauşescu a înfăţişat acti borare şi solidaritate din
Mai concret este vorba de toţi cei 17 mari consuma autoservire „Galeşul". Pe Ceremonia sosirii a avut vitatea ce se desfăşoară în tre Partidul Comunist Ro
17 mari consumatori (an tori s-au încadrat în re linie, nici un fel de mîn- loc pe aeroportul Otopeni, ţara noastră pentru înfăp
treprizele de construcţii partiţii, realizînd chiar o care sau alte produse, dar împodobit sărbătoreşte. tuirea hotărîrilor Congre mân şi Partidul Comunist
Cehoslovacia,
din
dintre
hidroenergetice Rîu Mare- economie de energie elec- instalaţia electrică de men T o v a r ă ş u l Nicolae sului al XlII-lea al P.C.R.,
Retezat şi Păclişa, Fabrica ţinere în stare caldă a me Ceauşescu a salutat, la pentru încheierea anului România şi şi Cehoslovacia
îmbpgăţit
s-au
întărit
de produse refractare Baru, niurilor funcţiona din plin coborîrea din avion, cu în curs şi trecerea cu suc continuu. Au fost eviden
întreprinderea de bere Ha RAID IN ORAŞUL (însă în gol !). în sală erau multă căldură pe tovarăşul ces la realizarea celui ţiate rezultatele fructuoa
ţeg, exploatările miniere aprinse toate luminile, dar Gustav Husak. Cei doi de-al VIH-lea cincinal — se ale colaborării româno—
din zonă ş.a.), de 2 002 uni H A Ţ E G clienţi nici unul (I). Per conducători de partid şi de 1986—1990. Au fost de
tăţi economice şi instituţii sonalul de servire, strîns stat şi-au strîns îndelung asemenea subliniate preo cehoslovace pe plan politic,
şi peste 18 000 de consu ciopor în bucătărie, nu mîinile, s-au îmbrăţişat. cupările partidului şi sta
matori casnici. trică de" 677 MWh ; • în uitase să aprindă becurile în întîmpinarea înaltu (Continuare în pag. a 4-a)
Toate acestea le-am aceeaşi perioadă, unele care să le lumineze... şueta. lui oaspete, pe aeroport, se VIZITĂ PROTOCOLARĂ
aflat de la ing. Dumitru unităţi, instituţii, consuma Că nu ăm întîlnit un caz aflau membri şi membri
Leach, şeful C.D.E.E. Ha torii casnici au depăşit de excepţie o confirmă supleanţi ai Comitetului Tovarăşul Gustav Husak, blicii Socialiste România,
ţeg. El ne-a spus: „Ac consumul planificat (re consumul de energie din Politic Executiv al C.C. al secretar general al Comite la Palatul Consiliului de
ţionăm în permanenţă pen partiţia aferentă centrului ultimele două luni — a- P.C.R., membri ai C.C, al tului Central al Partidului Stat.
tru a-i face pe toţi abona de distribuţie) cu 16 şi, proape încă o dată şi P.C.R., ai Consiliului de Comunist din. Cehoslovacia, întrevederea dintre cei
ţii noştri să înţeleagă că respectiv, 28 la sută | jumătate mai mult faţă de Stat şi ai guvernului, con preşedintele Republicii So doi conducători de partid
în utilizarea raţională a • cu «lari depăşiri la con-, repartiţie. ducători ai unor instituţii cialiste Cehoslovace, a şi de stat s-a desfăşurat
cotelor de energie electrică sumul de energie electrică Sing. Puiu Vasiu, meca centrale. făcut, miercuri după-amia- sub semnul dorinţei comu
repartizate, rolul principal se află : complexul de ali nicul şef al Secţiei de mo O gardă militară, ali ză, o vizită protocolară ne de a dezvolţa şi întări
revine, totuşi, consumato mentaţie publică „Gale bilă Haţeg, din cadrul niată pe aeroport, a pre t o v a r ă ş u l u i Nicolae în continuare relaţiile de
rilor, miilor de oameni ai şul" — repartizat pentru I.P.L. Deva, ne prezintă zentat onorul. Au fost Ceauşescu, secretar general prietenie şi colaborare din
muncii din zonă". octombrie—noiembrie 8 600 registrul de evidenţă a al Partidului Comunist tre partidele, ţările şi po
Cum este tratată această kWh, realizat 19 710 kWh"; utilizării energiei electrice î (Continuare în pag. a 4-a) Român, preşedintele Repu poarele noastre.
problemă de conştiinţă; atelierul de mase plastice în luna noiembrie s-au
care sînt rezultatele obţi — planificat 280 kWh, con folosit din cota de 50 MWh
nute prin aplicarea măsu sumat 1 364 kWh ; hanul MIRCEA DIACONU Rezultate notabile, pe măsura implicării activului
rilor ce s-au luat, pe baza „Bucura", cotă 4 600 kWh,
sarcinilor cuprinse în do realizat 7 275 kWh; • între (Continuare in pag. a 3-a)
de partid şi de stat, a hărniciei gospodarilor
Pentru redresarea producţiei de fontă la C.S. „Victoria" Călan Comuna Romos este una la recensămînt s-au înre le-am realizat încă la lap
din unităţile administrativ- gistrat la gospodăriile ce te de vacă. Am acţionat
teritoriale care îşi aduce tăţenilor din comuna noas energic — unele măsuri
în şarjele restanţelor, an de an o însemnată con tră 977 bovine, 3 236 ovi concrete fiind adoptate
tribuţie la fondul de au- ne, 1 568 porcine ş.a. La chiar în adunarea activu
toaprovizionare al judeţu finele lunii noiembrie nu lui de partid pe comună
aglomeratul „cîntăreşte” greu lui. Evident, ponderea în mărul bovinelor a ajuns la pentru dare de seamă a-
realizarea sarcinilor econo 1167 (cu şapte peste plan), nuală — ca în perioada
mice ale comunei revine • al ovinelor la 3 287 (cu 167 rămasă pînă la sfîrşitul li
Furnalul nr. 4 de la o granulaţie total neadec de elaborare a fontei. Co
Călan funcţionează. Ieri vată (în loc de sortul 30— mitetul de partid şi con unităţilor agricole coope peste sarcinile anuale) şi nului să recuperăm cît mai
care
livrează
a-
ratiste,
dimineaţă, cu o jumătate 70 se foloseşte 0,10 mm). ducerea combinatului, cu nual la fondul de stat mari la porcine de 1 993 (cu 393 mult din restanţele înre
de oră înainte de încheie Toate aceste minereuri se toate măsurile luate, n-au cantităţi de cereale, .lapte, peste preve'deri). gistrate la lapte de vacă,
rea schimbului de noapte, tasează şi nu mai permit reuşit pînă acum să reali — Deci, locuitorii comu dacă nu chiar să îndepli
conform graficului, s-a rea trecerea aerului în furnal. zeze acest lucru. în conti carne ş.a. O rodnică acti nei şi-au înţeles datoria lor nim planul. Şi dacă tot
lizat a treia descărcare. De aici se trag necazu nuare vom insista cu răs vitate se desfăşoară în ve patriotică de a. creşte mai m-am referit la rezultatele
Maiştrii Vasile Sîngiorzan rile... pundere şi fermitate în derea creşterii numărului din acest domeniu, doresc
şi Mircea Uieţ, prim-topi- Iar producţia de fontă toate secţiile şi atelierele, de animale la gospodăriile să evidenţiez şi pe cîţiva
torul Ioan Lăsconi, oamenii în loc să crească bate la fiecare loc de muncă, populaţiei şi atragerea la • Autoconducere din cei mâi vrednici gos
din subordinea lor, după pasul pe loc, ba chiar pentru redresarea produc fondul de stat a unor can 9 Autoaprovizionare podari, care predau în fie
o noapte grea, au reuşit să scade. Secţia a II-a fur ţiei de fontă. Aglomerato- tităţi cît mai mari de pro care an însemnate canti
treacă peste punctul critic nale a elaborat în cele riştii sînt direct vizaţi în duse agricole provenite din teritorială tăţi de produse agroalimen-
acest sector. Dacă ne refe
al deblocării creuzetului. îndeplinirea planului la COMUNA ROMOS tare la fondul de stat: Pe
Au elaborat zgură şi... 20 fontă. rim în rîndurile ce urmea tru Trufaş, .din satul Ro-
ză îndeosebi la modul in
din
moşel,
Munteanu,
Ilie
Jone de fontă. Reporter în post fix Iată părerea ing. Petru care — mobilizaţi de or Romos, Ioan Ioani şi Pe
Inginerul Ionel Crin- Birta, şef secţie aglo ganul comunal de partid, multe animale în gospodă tru Bîldea, din Ciungu
toaie, şeful secţiei a II-a merare: de consiliul popular comu riile proprii. Firesc ni se Mare, Simion Muja din
furnale, precizează : trei schimburi ale zilei de — în ultimele 10 zile, nal — cetăţenii comunei pare ca şi cantităţile de Vaidei, Ioan Rusu. din
— Regimul de funcţio 10 decembrie 354,2 tone noi am asigurat ritmic fur au înţeles să traducă în carne, lapte şi alte produ Pişchinţi ş.a.
nare a furnalului este nor fontă, plus 20 tone reali nalelor 3 şi 4 stocul ne viaţă prevederile Progra se livrate la fondul de — Am înţeles că în
mal, urmărim în perma zate de furnalul 4. Adică, cesar de aglomerat. Chiar mului unic, o facem fiind stat să sporească. Care conducerea treburilor ob
nenţă temperatura fontei, cu 200 tone mai puţin de- sîntem în avans cu o zi. că şi în acest domeniu rea este situaţia la îndeplini şteşti, comitetul comunal
şi, după părerea mea, . în cît în ziua precedentă. To în prezent furnalul 4 are lizările ţin pasul cu cele rea contractelor ? de partid şi biroul execu
circa trei zile vom pro varăşul Ionel Hodorog, se în stoc 2 000 tone aglome din sectorul cooperatist. — Din satele comunei tiv al consiliului popular
duce în plin. Ceea ce ne cretarul comitetului de rat, iar „F“ 3 1 650 tone, — Să pornim, aşadar, noastre s-au predat în a- se sprijină pe membrii ac
îngrijorează este modul partid al combinatului a corespunzător din. punct tovarăşe Ioan Găstăian, pri cest ari lâ fondul de stat tivului său, implicîridu-i
necorespunzător în care întărit mai mult afirma de vedere grânulometric. mar al comunei Romos, 173 bovine — cu 53 peste permanent în activitatea
sîntem obligaţi să aprovi ţiile furnaliştilor: ■— Dar calitativ ? chiar de la rezultatele con sarcinile, anuale, 266 ovi de conştientizare a cetăţe
zionăm furnalul. Din lipsă — Vom putea asigura — Nu am realizat indi crete obţinute în acest an. ne — cu 46 în plus, 123 nilor satelor, de antrenare
de cocs pentru furnal fo un regim normal de func cele de bazicitate (1,36) Care este situaţia efective porcine, aproape 100 kg a lor largă la executarea
losim cocs de aglomerare ţionare a furnalelor numai din cauza — calităţii slabe lor de animale deţinute la carne de pasăre, 1 100 hl lucrărilor în agricultură, a
şi în cantităţi exagerate. în condiţiile în care aglo- a calcarului ~ de aglomerat gospodăriile populaţiei ? lapte de vacă, 110 hl lapte celorlalte obiective de in
De asemeriea,. aglomeratul meratorul îşi face ritmic — oxidul de calciu osci — Sînt peste nivelul în de oaie. 5 100 kg lînă etc. teres obştesc, a tuturor
pe care-1. primim este in planul şi dacă aprovizio lează de la zi la zi între registrat la recensămîntul Aceste cifre ilustrează că sarcinilor ce revin comu
suficient pentru furnalele năm calcarul de care' este 44,7 şi. 53,1 — a conţinu- din februarie a.c. şi, ce ne-am depăşit sarejnile pe nei.
3 şi 4, din care cauză com nevoie ' şi vom respecta LIVIU BRAICA este mai important, peste acest an la total carne, MIRCEA CRIVĂŢ
pletăm încărcătură cu mi cu . stricteţe reţetele teh sarcinile de plan prevăzu lapte de oaie, le-am înde
nereuri brute nesortate cu nologice pe întregul flux (Continuare în pag. a 4-a) te pe acest an. Mai exact, plinit la lînă, dar nu (Continuare in pag. a 3-a)