Page 38 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 38
?ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
i!
20,00 1
20,20
20,35 .
I d e i d i n m e r s Prin strădanii şi gîndire creatoare 21,00 i-
1
Adine pătrunşi de spiri plumb, 150 kg corpuri a- tiv le însoţeşte, cum este 21,15 >
tul indicaţiilor şi îndemnu brazive, 6 kg aliaje dure şi firesc, pe primele două
Pe conducătorul auto excelente pe IKARUS-ul breiaj şi eliminarea com rilor adresate naţiunii de (plăcuţe vidia uzate) mai — recuperare, recondiţio
Dorin Roşea, de la I.T.A. 31-HD-4516, pe care am pletă a oboselii şoferilor, către tovarăşul Nicolae mult decît prevedeau sar nare —, dar are o substan 21,50
Deva, II cunosc majorita lucrat, efectuînd, în cuplu prin apăsarea cu piciorul Ceauşescu, secretarul ge cinile de plan ale perioa ţială aplicabilitate şi în
tea colegilor de muncă. cu Emilian Tamaş, 510 000 pe pedala de ambreiaj, el neral al partidului, la Ple dei, precum şi unele can activitatea de confecţii me
Lucrează de peste 30 de . km fără reparaţie capita a conceput un dispozitiv nara C.C. al P.C.R. din tităţi de aluminiu, de alte talice. Este vorba, îndeo
ani In această întreprinde lă la motor. Cel de-al doi elcctropneumatic de acţio 13—14 noiembrie a.c., pri materiale ieşite din circui sebi, de reintroducerea in yr
re, cu stagii mai lungi lea, propus şi acceptat ca nare a ambrciajului. Avan vind intensificarea acţiunii tul economic. circuitul productiv a scur
sau mai scurte pe majo inovaţie, a dat, de aseme taje : înlocuieşte cutia de de recupex’are, recondiţio- Recondiţionare. In sco tăturilor de laminate, din
ritatea mijloacelor mari de nea, bune rezultate la ma viteze automată de pe au nare, refolosire — ca sur pul asigurării pieselor de care se execută noi piese,
Bin
transport — de la autobu şinile la care l-am folosit. tobuzele articulate (care să importantă de aprovi schimb, şi subansamblelor confecţii, produse, de mai diopr
zele de călători şi pînă la Este simplu, executat din vin din import) şi reduce zionare tehnico-materială necesare în activitatea de mici dimensiuni, însă de 6,30 r
transcontainerele de 20 to piese scoase din uz, are complet efortul fizic al a unităţilor economice —, reparaţii ale utilajelor şi mare trebuinţă în activita agrici
ne, fiind exemplu de ab greutatea de numai 5 kg, şoferului. Este simplu, u- oamenii muncii de la l.M. instalaţiilor miniere — de tea de producţie a între jurna
an gaj
negaţie şi hărnicie. Totoda deci este portabil, şi poa şor, cu siguranţă sporită, Barza acţionează cu ab extracţie, transport, pre prinderii. Se refolosesc lu Bispi
tă este un neastîmpărat în te fi utilizat la orice tem adaptat pe orice maşină. negaţie şi răspundere, ob- parare — şi reducerea cos nar 2,3 tone de tablă, a- t O V !
promovarea noului, pentru peratură şi în condiţiile „Cine vrea să-l vadă, să ţinînd rezultate semnifica turilor de producţie în a- pfoape 3 tone de şină Cea uţ
niin
reducerea efortului şi creş vîscozităţii maxime a va preia ideea şi s-o valori tive. Unul dintre colecti cest sector, la atelierul C FI, 1,2 tone profile din 1985,
terea randamentului în selinei. Il folosesc şi a- fice, mă găseşte pe maşina vele cu o experienţă va mecanic al l.M. Barza se oţel, alte materiale refo- nlc p
producţie, un inovator „de cum pe maşina pe care lu 21-IID-1428, care efectuea loroasă şi raalizări supe recondiţionează lunar un losibile. 8.00 I
Curie
marcă". In prezent lucrea crez". ză prestaţii în serviciul rioare în acest domeniu volum de asemenea piese După cum menţiona şe Bulet
ză la Autobaza 1 Deva. — Da. Aparatul portativ D.J.P.Tc. Deva", dă asigu este cel al atelierului me de schimb şi subansamble ful atelierului, autorii a- puiul
Experienţa lui de mun de gresat, realizat de Dorin rări Dorin Roşea. „Avem canic, condus cu fermitate însumind 1,6 milioane lei, cestor experienţe, iniţiati 10.00
10,05
că, de viaţă nu chiar co Roşea, este foarte bun, în in atenţie multiplicarea a- şi competenţă de ing. Au ceea ce reprezintă o de ve, realizări sînt oamenii, laurc:
modă la volanurile auto, să nu am trecut la execu cestui ingenios şi valoros rel Circo. Iată citeva sec păşire a prevederilor lu cei care au organizat ac corale
l-a condus pe drumuri tarea şi aplicarea lui în. dispozitiv şi folosirea lui venţe din preocupările şi nare de plan de aproape ţiuni, au gîndit şi aplicat şliri;
Soare
largi de căutări şi rezol cadrul autobazei,. întrucît pe cît mai multe maşini reuşitele înregistrate în pe 18 la. sută. In acest fel, metode de muncă şi teh Alba
vări ale unor idei valo Centrala transporturilor din cadrul autobazei, re rioada care a trecut din costurile de producţie ale nologii moderne, conştienţi Publi.
roase, Izvorîte din mersul auto Bucureşti ne-a dotat leva ing. Cristin Vlasici, acest ultim an al actua pieselor recondiţionate în că forţa determinantă a de şt
f(
ra
pe patru roţi. cu alte aparate din import de la resortul tehnic al lului cincinal, care au la sumează 30 la sută din va progresului o constituie a- gazin
Una din primele sale — menţiona Iosif Szente, Autobazei 1 Deva. Este, bază valorificarea expe loarea pieselor noi, iar u- plicarea creatoare a nou 12,45 A
idei valorificate în circui mecanicul şef al autoba intr-adevăr valoros, efi rienţei pozitive şi iniţiati tilizarea acestora la lucră lui, a ştiinţei şi tehnicii la
tul unor autobuze şi auto zei (şi C.T.A. cunoştea ino cient. Cu mai multă pre velor proprii aplicate . in rile de reparaţii determi celei mai înaintate. între
poate
ocupare,
fi'
preluat
camioane din parcul I.T.A. vaţia şi valoarea ei, rea şi de alţi conducători auto. producţie. nă diminuarea în mare aceşti oameni, harnici şi
5
Deva a fost „Frînă inde lizată de conducătorul auto Este numai în avantajul Recuperare. Oamenii măsură a costurilor totale inventivi, se numără rnais- )
pendentă cu dublu circuit, Dorin Roşea, de la I.T.A. lor. Noi îi vom sprijin* în muncii din cadrul atelie de producţie ale întreprin trul Ilie Banciu, şeful dc'
în caz de avarie". „O, e Deva — n.n.). acest sens". rului dau o deosebită a- derii. în procesul de recon- echipă Ioan Codrean,,
mult de cînd am făcut şi Ingeniosul şofer nu s-a tenţie colectării materiale diţionare se folosesc insta strungarii Iosif Groz'a şi
aplicat această inovaţie, descurajat. A continuat să într-adevăr, asemenea lor care şi-au îndeplinit laţii de înaltă tehnicitate, Petru Alexa, frezorul Ioan
spune Dorin Roşea. Am citească literatura tehnică idei, de mare forţă profe un stadiu de folosinţă, dar se aplică tehnologii de lu Roşea, forjorii Viorel O-
fost stimulat de rezultatele de specialitate, să caute sională, economică şi er- care pot fi reutilizate în cru moderne — cum este, prean şi Vasilie Buda, lă
ei şi In 1978 am materia noi soluţii de uşurare a gonomică, se cer preluate, diferite sectoare şi activi spre exemplu, sudura sub cătuşii Nicolae Circo şi
lizat alte două căutări. muncii oamenilor de la vo îmbunătăţite şi aplicate nu tăţi productive. Din stră strat de flux —, ceea ce Ioan Muntean, sudorii Ioan
Am gîndit şi construit un lanul maşinilor grele. în doar la nivelul I.T.A., dar duinţele lor perseverente, determină o productivitate Dobîrcău, Constantin Mun-
„dispozitiv de semnalizare trucît ambreiajul clasic era şi al altor unităţi posesoa din spiritul lor de iniţia ridicată, asigură o calita teanu şi Ghcorghe Sieoe.
sonoră şi oprire automată greoi şi determina unele re de parcuri auto. Dorin tivă a rezultat recupera te superioară noilor piese,
a motorului în cazul unei îmbolnăviri profesionale, Roşea este dispus să îm rea, de la începutul anu subansamble, echipamente. MIRCEA MIHEŢ,
avarii la sistemul de un acesta a fost înlocuit cu aşa- părtăşească generos din ex lui, a 30 kg cupru, 165 kg Refolosire. Acest obiec corespondent
gere sau de răcire al auto- niimitele cutii. hidramatice perienţa sa de muncă, de
vehiculului“ şi un „aparat de viteză, de asemenea aduse
portativ, cu acţionare e- viaţă la yolan. Trebuie
din import. Dorin Roşea doar solicitat, înţeles şi a-
Iectropneumatică, de gre- a găsit şi aici o soluţie in Jutat.
sat*. Pe primul l-am rea genioasă. Pentru prelungi
lizat şi folosit cu rezultate rea vieţii discului de am-' DUMITRU GHEONEA
Pe locui I —
p r o d u c t i v i t a t e a
Sccjia limpliiric a coo
— Sînteţl, tovarăşe Ilie conductei de alimentare cu perativei „Moţul“ Brad este
Stănilă, de mulţi ani, şeful apă a oraşelor Călan, Si- dotată cu utilaje şi Insta
atelierului preansamble in meria, Deva, tronsonul de laţii de înaltă productivi
stalaţii din cadrul A.S.I.M. termoficare a Devei (de la tate.
Deva. Executaţi lucrări Şoimuş), pentru alte obiec La un asemenea utilaj
complexe, importante, în tive şi locuinţe, de ase lucrează şi muncitorul
sprijinul muncii construc menea din Deva. Constantin Florea.
torilor în şantiere. Ce ex — Dar pentru creşterea
perienţă a acumulat colec productivităţii în activita
tivul dumneavoastră, de tea proprie, a atelierului ?
86 de oameni, în ultima — Avem şi în acest sens
vreme ? ,
o bună experienţă, pe care
— Primul loc în activi o continuăm acum. Este
tatea noastră îl ocupă pro vorba despre reorganiza
ductivitatea muncii, stră
daniile permanente, susţi rea utilajelor pe flux, ca
nute, pentru creşterea a- re ne permite comprima 0 mînă de oameni - o sumă de valori
cestui indicator, pe care rea timpului de execuţie
l-a accentuat din nou se a unor operaţii, folosirea Centrul de cercetare şi instalaţie a fost realizată de două, ceea ce înseamnă poului de locomotive. Pur
cretarul general al parti ’mai bună a spaţiilor şi ca proiectare. Centrul de cai exclusiv utilizîndu-se com economisirea a 70 de ba şi simplu au căutat şi au
dului, tovarăşul Nicolae pacităţilor de producţie, cul. Doar două dintre lo ponente electronice de fa terii (7 000 lei bucata) ; găsit o soluţie simplă şi
Ceauşescu, la Plenara G.G.
siguranţă sporită a pro curile din care izvorăsc bricaţie românească, la în- înlocuirea alternatorului economicoasă pentru crea
al P.C.R. din 13—14 no tecţiei muncii şi, prin toa idei novatoare în spriji demînă în secţiile combi C.I.03 (7 800 lei bucata), cu rea unor condiţii bune de = v
iembrie a.c. nul producţiei Combinatu natului. cel de tip 30 A x 270 V lucru la repararea mijloa
te acestea, un nivel ridi
— Concret, ce faceţi în cat al productivităţii. lui siderurgic Hunedoara. In toamna anului tre (670 lei bucata); eliminarea celor de tracţiune c.f.:*y o
acest sens ? Dar frămîntarea pentru cut, ing. Ioan Şimon, lă utilizării siguranţelor ul făcut dintr-o veche loco Ti
— Care dintre oamenii trarapide (pentru o loco azi,
— Pentru creşterea pro atelierului au contribuţii nou, pentru mai mult şi cătuşii Nicolae Barbu şi motivă cu aburi „centrala vrei
început
termică" a depoului.
ductivităţii muncii în şan mai importante la .promo mal bine în îndeplinirea Ioan Mănuţiu au demaroru- motivă se folosesc trei si Am relevat, prin aceste se
guranţe care costă 720 de
producţie
experimentarea
nou*
de
sarcinilor
tiere, procedăm la asam varea criteriilor de creş poate fi întîlnită şi în lo lui pneumatic tip DP 1000 lei şi înmulţind cu 70...) j rînduri, doar citeva dintre plo’
blarea diferitelor confecţii tere a productivităţii, de curi cu mai puţină... fir la locomotivele Diesel hi eliminarea punţii electri acţiunile cu caracter de inlv.
ven
metalice aferente instala îmbogăţire a experienţei mă. In uzina nr. 7 — trans draulice. Au pornit de la ce duble trifazate (3000 lei experienţă ale colectivului suf’
ţiilor de apă, sanitare şi pozitive dobîndite în aceas porturi, de pildă. dorinţa eliminării greută bucata ori 70 de locomo de oameni ai muncii din de
di.
termice în c*drul ateliere tă direcţie ? „Instalaţie electrică pen ţilor în aprovizionarea cu tive...). Un astfel de dema- cadrul uzinei nr, 7 — trans ni
porturi
C.S.
Hunedoara.
lor sau pe platformele — Majoritatea din cei 86. tru redresarea curentului demaroare electrice a ce ror a fost montat de cu Fiecare a dintre ele repre tr-
d<
rînd, altele nouă vor fi ga
noastre de producţie şi la Dar să-i nominalizăm pe alternativ la excavatoarele lor 70 de locomotive L.D.H. ta pînă la finele acestui an. zintă expresia gîndirii no tr
tip E.K.G. şi E.S. 3“ —
din dotarea uzinei. Avan
transportarea lor în acest şefii de echipă Ioan Mun- astfel şi-au intitulat mais tajele pe care le prezintă Ing. Robert Roznovschi, vatoare a unei mîini de la N
mod la locurile de montaj. teanu şi Petru Gavrilă, pe trul Nicolae Manda, elec acest produs al frămîntă- „stagiarii" Adrian Gazacu oameni. Toate la un loc
— Pentru ce obiective şi Ioan Struţ, pe inginerul tricienii Isaia Roşu, Arca rii lor pentru mai binele şl Arpad Szilagy, maistrul alcătuiesc braţul puternic, C'
condus de o minte tot atît
cu ce rezultate aţi execu Zacheu Josan. Şi în con de Bende şi Viorel Oltea- producţiei — demarorul Petru Nicşa, muncitorii de puternică şi iscoditoa-' C
pneumatic — ni le-au ex
rc
nu rodul gîndirii lor pen
tat mai de curînd aseme tinuare, productivitatea tru soluţionarea unei acute pus fără prea multă risi Dumitru Drăgulin, Gheor- re, al acestui destoinic co Vi
Eugen
ghe
Burcă,
Baţu-
ci
nea lucrări preansamblate? muncii va figura în prim- probleme: înlocuirea im pă de cuvinte: reducerea lectiv muncitoresc împăti
planul preocupărilor noas lea, Gheorghe Barbu, Şte pt-î
— Pentru staţia de tra portului generatoarelor de totală a consumului de fan Supiu ş.a. nici nu mit de preocuparea pen nc
tre, o vom creşte prin noi excitaţie de la cele trei cupru folosit la fabricarea tru mereu mai binele pro
tare a apei de la Orlea, experienţa şi iniţiative. excavatoare din halda de demaroarelor electrice; s-au gîndit să dea vreun ducţiei. ro
care condiţionează hotărî- zgură. Şi un aspect nu funcţionarea locomotivelor nume instalaţiei cu care se Vi
tor darea in exploatare a G. DINU lipsit de semnificaţii: noua cu o singură baterie în loc va asigura încălzirea de DAN MIRCESCU