Page 41 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 41
asugjisSş»-? jjţ-
£
încheierea vizitei de lucru în ţara
fv NI
Joi s-a încheiat vizita de ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
lucru efectuată în ţara
noastră, la invitaţia tova La Palatul Consiliului de înţelegerilor convenite va
răşului Nicolae Ceauşescu, Stat s-au încheiat, joi, asigura dezvoltarea, în con
secretar general al Parti 12 decembrie, convorbirile tinuare, a colaborării şi
dului Comunist Român, oficiale între tovarăşul cooperării dintre Republi
preşedintele Republicii So Nicolae Ceauşescu, secre ca Socialistă România şi
cialiste România, de tova tar general al Partidului Republica Socialistă Ceho
răşul Gustav Husak, se Comunist Român, preşedin slovacă pe plan politic,
cretar general al Comite tele Republicii Socialiste economic, tehnico-ştiinţific,
tului Central al Partidului România, şi tovarăşul cultural şi în alte domenii,
Comunist din Cehoslovacia, Gustav Ilusak, secretar ge în folosul ambelor ţări şi
preşedintele Republicii So neral al Comitetului Cen popoare, al progresului şi
cialiste Cehoslovace. tral al Partidului Comunist prosperităţii lor, în inte
Cei doi conducători de din Cehoslovacia, pre resul cauzei păcii, înţe
Anul XXXVII, nr. 8 734 VINERI, 13 DECEMBRIE 1985 4 pagini — 50 bani partid şi de stat au sosit şedintele Republicii Socia legerii şi cooperării inter
împreună la aeroport. liste Cehoslovace. naţionale.
O gardă militară a pre în cadrul ultimei runde T o v a r ă ş i i Nicolae
zentat onorul. Au fost in de convorbiri, tovarăşul Ceauşescu şi Gustav Husak
Vizita oficiali de prietenie tonate imnurile de stat ale Nicolae Ceauşescu şi tova au stabilit să continue
Republicii
Socialiste
Gustav
Husak
şi-au
Ceho
răşul
dialogul la nivel înalt, re
slovace şi Republicii So exprimat satisfacţia faţă levînd rolul său impor
de
fructuos
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cialiste România, în timp de schimbul la de caldă tant în dezvoltarea rela
păreri
prietenie,
Bucureşti,
ţiilor
de
soli
ce, în semn de salut, au
purtat
într-o
fost trase 21 de salve de
atmosferă
artilerie. prietenie, înţelegere şi daritate şi colaborare din
tre partidele, ţările şi po
v
a r ă ş i i
Nicolae
T
o
cu tovarăşa Ceauşescu şi Gustav Ilusak stimă reciprocă, care a pus poarele noastre.
din nou în evidenţă, prin
în legătură cu rezultate
au trecut în revistă garda rezultatele sale, rodnicia le vizitei, cu problemele
de onoare. întilnirilor la nivel, înalt discutate şi înţelegerile
.S.F. luaoslavia Conducătorul partidului româno—cehoslovace. A convenite s-a comun care
un
adoptat
convingerea
afirmată
fost
comunicat
(Continuare în pag. a 4-a) că transpunerea în viaţă a se dă publicităţii.
PLECAREA CONVORBIRI OFICIALE
DIN CAPITALĂ
La Belgrad au avut loc, româno—iugoslave au con
T o v a r ă ş u 1 Nicolae joi după-amiază, convorbiri tinuat să se dezvolte pe
Ceauşescu, secretar general oficiale între tovarăşul toate „ planurile — politic,
al Partidului Comunist Nicolae Ceauşescu, secre economic, tehnico-ştiinţific,
Român, preşedintele Repu tar general al Partidului cultural şi în alte sfere de a reprezentanţilor
blicii Socialiste România, Comunist Român, preşedin activitate. Totodată, pornin-
împreună cu tovarăşa Elena tele Republicii Socialiste du-se de la posibilităţile
Ceauşescu, a plecat, joi România, şi tovarăşul Ra- celor două ţări, de la prio controlului oamenilor muncii
după-amiază, în R.S.F. dovan Vlaikovici, preşedin rităţile planurilor şi pro
Iugoslavia, într-o vizită tele Prezidiului Republicii gramelor lor de dezvoltare Ieri, şi-a desfăşurat lu ai organizaţiilor de masă a fost îndrumată şi coor
oficială de prietenie, la Socialiste Federative Iugo economico-socială, a fost crările la Deva, sub egida şi obşteşti, conducători de donată de consiliile F.D.U.S.
invitaţia tovai’ăşului Rado- slavia. reliefată necesitatea de a Consiliului judeţean al întreprinderi, instituţii şi prin comisiile de coordo
van Vlaikovici, preşedintele La convorbiri au partici se asigura, prin eforturi Frontului Democraţiei şi organizaţii a căror activi nare a controlului oameni
Prezidiului Republicii So pat : comune, extinderea dome Unităţii Socialiste, consfă tate este supusă controlu lor muncii.
cialiste Federative Iugo Din partea română —■ niilor şi perfecţionarea for tuirea judeţeană a repre lui oamenilor muncii. S-a subliniat cu acest
slavia, şi a tovarăşului tovarăşa Elena Ceauşescu, melor de colaborare, inten zentanţilor controlului oa în spiritul exigenţelor prilej că activitatea des
Vidoie Jarkovici, preşedin tovarăşii Gheorghe Oprea, sificarea cooperării idus- menilor muncii. puse în faţa întregului po făşurată de controlul oa
tele Prezidiului Comitetului Ilie Văduva, alte persoa triale pe termen lung, spo La lucrările consfătuirii por de plenara C. C. al menilor muncii — formă
Central al Uniunii Comu ne oficiale. rirea şi diversificarea schim a luat parte tovarăşul Radu P.C.R. din 13—14 noiem democratică de participare
niştilor din Iugoslavia. Din partea iugoslavă — burilor comerciale. S-a Bălan, prim-secretar al Co brie, de cuvîntarea rostită a oamenilor muncii la con
Conducătorul partidului tovarăşii Raif Dizdarevici, convenit, de asemenea, să mitetului judeţean de partid, în acest forum politic de ducerea societăţii — şi-a
şi statului nostru este în Milenko Boianici, alte per fie adîncită conlucrarea pe preşedintele Comitetului t o v a r ă ş u l Nicolae sporit contribuţia la per
soţit în această vizită de soane oficiale. linia ştiinţei şi tehnicii, executiv al Consiliului Ceauşescu, atît raportul fecţionarea organizării vie
tovarăşii Gheorghe Oprea, Cei doi preşedinţi şi-au învăţămîntului şi culturii. popular judeţean. prezentat cît şi dezbaterile, ţii sociale, a calităţii bu
membru al Comitetului exprimat satisfacţia de a T o v a r ă ş u l Nicolae Au fost prezenţi la con la care au participat tova nurilor de consum şi ser
Politic Executiv al C. C. al se întîlni şi de a purta Ceauşescu şi tovarăşul sfătuire membri ai consi răşii Vasile Pupăzan. viciilor.
P.C.R., prim viceprim- convorbiri în probleme de Radovan Vlaikovici au in liilor judeţean, municipale, Nicolae Jurca. Alexandru Prin cele 4 112 controale
ministru al guvernului, interes comun, relevînd dicat ca organele de spe orăşeneşti şi comunale ale Tudor, Viorel Mariş, Con efectuate în cursul acestui
Ilie Văduva, 1 membru al rolul determinant pe care F.D.U.S. şi ai comisiilor stantin Văetuş, Ioan Boleta, an, soldate cu peste 4 300
C.C. al P.C.R., ministrul l-a avut şi îl are dialogul cialitate din cele două judeţeană, municipale, o- Ioan Retegan, Zoe Zaharie. de propuneri, controlul oa
afacerilor externe, alte la nivel înalt în aşezarea ţări să analizeze şi să răşeneşti şi comunale de Dumitru Bogdan, Pompilia menilor muncii şi-a adus o
persoane oficiale. pe temelii tot mai traini propună căile şi modalită coordonare a activităţii de Benea, Ioan Rob, Traian însemnată contribuţie la
La plecare, pe aeropor ce a bunelor relaţii ro ţile concrete de promovare control al oamenilor mun Creţ, au efectuat o temei îmbunătăţirea aprovizionă
tul ■ Otopeni, tovarăşul mâno—iugoslave, în dez mai intensă a colaborării cii, reprezentanţi din în nică analiză a activităţii rii populaţiei cu bunuri de
Nicolae Ceauşescu şi to voltarea şi întărirea lor şi cooperării dintre Româ tregul judeţ ai controlului desfăşurate de controlul consum, la creşterea res-
varăşa Elena Ceauşescu au continuă. nia şi Iugoslavia, potrivit oamenilor muncii, acti oamenilor muncii în acest
fost salutaţi de membri şi Cei doi şefi de stat au vişti de partid şi de stat. an, a modului în care ea (Continuare în pag. a 3-a)
membri supleanţi ai Comi apreciat că raporturile (Continuare în pag. a 4-a)
tetului Politic Executiv al
C. C. al P.C.R., secretari DINEU OFICIAL
ai Comitetului Central al Pentru redresarea producţiei de fontă la C.S. „Victoria" Călan
partidului, de membri ai In onoarea tovarăşului în timpul dineului, care
C.C. al P.C.R., ai Consi Nicolae Ceauşescu, secre a decurs într-o ambianţă
liului de Stat şi ai gu tar general al Partidului cordială, prietenească, to Justificările nu tin locul calcarului
vernului, reprezentanţi ai Comunist Român, pre varăşul Nicolae Ceauşescu
unor instituţii centrale, or şedintele Republicii So şi tovarăşul Radovan Vlai- în ziarul nostru de ieri mele două am făcut re nccox-espunzător din punct
ganizaţii de masă şi ob cialiste România, şi a to Rovici au rostit toasturi, spuneam că principalele feriri. de vedere calitativ, după
şteşti. varăşei Elena Ceauşescu, a urmărite cu deosebită a- părerea unanimă a celor
Ce se întîmplă cu cal
Un grup de pionieri a fost oferit, joi, un dineu tenţie şi subliniate cu elemente care îngi’eunează carul pentru furnal ? Ce care-1 folosesc. De ce ?
oferit tovarăşului Nicolae oficial, de tovarăşul Ra aplauze de cei prezenţi. bunul mers al producţiei — Prin eforturile depu
Ceauşescu şi tovarăşei dovan Vlaikovici, preşedin S-au intonat imnurile de de fontă sînt calcarul pen preocupări au existat şi se am asigurat la timp.
există aici, la Călan, pen
Elena Ceauşescu buchete tele Prezidiului Re public* i stat ale Republicii Socia tru furnale, aglomeratul, tru asigurarea acestei atît inclusiv pentru stocuri,
de flori. Socialiste Federative Iugo liste România şi Republicii în general structura neco de necesare materii pri toate minereurile prăfoase
slavia şi tovarăşa Rados- Socialiste Federative Iugo respunzătoare a încărcă- me ? Cum s-au aplicat în din impoi’t. Dar calcai'ul
(Continuare în pag. a 4-a) lava Vlaikovici. slavia. ' tui’ii din furnale. La ulti-
practică măsurile proprii existent din belşug în
luate în primăvai’a acestui munţii din jux-ul nostru
an pentru realizarea sto este cel mai greu de pro
Politica demografică a partidului — politica curilor de calcar pe pe curat. Ce n-am făcut
pentru a-1 aduce ? Am dat
rioada de iai'nă ? Sînt trei
întrebări la care 1-âm telexuri la furnizori, am
trimis delegaţi, am fost
perpetuării tinereţii şi vigorii naţiunii personal, am constituit na
Reporter în post fix vete speciale, care n-au
Astăzi, îşi desfăşoară lu ţă mereu mai ridicat tutu incit fiecare generaţie care ieşte cu oamenii şi pentru ajuns la destinaţie, fiind
crările la Deva, colocviul ror oamenilor ţării ocupă un vine să se dezvolte sănătos oameni. redirijate de către R.C.M.
interjudeţean de demogra loc de seamă. în Programul şi armonios spre a putea a- Judeţul Hunedoara, popu invitat să ne răspundă pe Deva. Deci n-am stat.
fie. Colocviul se desfăşoară partidului se prevede, cu duce o contribuţie sporită la laţia sa au avut şi au un inginerul Dragomir Balin- Rău este că nu-i acum
sub genericul „Populaţie şi privire la politica demogra prosperitatea ţării şi a po loc statornic în preocupări toni, directorul comercial calcai’. La iarnă vedem
sănătate" şi are ca temă fică : „...vor fi luate măsuri porului. le pe această linie ale parti al combinatului. noi ce-o mai fi. Aducem
„Fenomene demo-sociale. corespunzătoare în vederea Ca o urmare directă şi fi dului şi statului nostru. — La sortimentul mine- însă şi calcar, să vedem
Cunoaştere. Evaluare. Acţiu asigurării unui spor demo rească a acestei politici, Datorită indicilor demo reuri prăfoase stăm bine, atunci ce motive se mai
ne". grafic normal, realizării unei populaţia ţării a crescut în grafici realizaţi în acest an la „brute" — prost. Pen găsesc, de ce nu se face
Evenimentul — prestigios proporţii juste de vîrstâ a ultimii 30 de ani cu 18 la — 15,4 născuţi vii la 1000 de tru realizarea planului la planul la' fontă.
prin întrunirea a numeroase populaţiei, menţinerii tinere- sută, ajungînd în prezent la locuitori, ceea ce asigură un fontă trebuie ca aglomex’a- Şeful depozitului de ma
personalităţi ale vieţii poli , ţii poporului nostru". aproape 23 milioane de lo spor natural de 4,6 la mie, tox’ul să producă în medie terii prime, Vistian Jianu.
tice şi sociale, generos prin Direcţionarea politicii de cuitori. 23 de milioane de indici care reprezintă creş pe zi între 3 300—3 500 to ne-a px-ezentat situaţia „la
scopul pe care şi-l propune mografice spre acest nobil oameni pentru care s-au teri faţă de anul 1965 de ne aglomerat şi, în aceste zi” a calcarului: restan
— ne prilejuieşte posibilita scop a fost însoţită în toţi 3 şi respectiv 1,1 Ia mie — condiţii, problemele s-ar ţele la cel de furnal se
tea de a reliefa, pentru ci anii socialismului, cu deose creat locuri de muncă şi populaţia judeţului se ci reduce la asigux'area cal ridică la 143 537 tone, iar
titorii noştri, o seamă de bire în anii ce au urmat case confortabile, locuri în frează în prezent Ia peste carului de aglomerator şi Ia cel de aglomerator la
realităţi ale politicii demo Congresului al lX-Iea al instituţii de învăţămînt şi de 552 000 de locuitori. Dacă a peletelor, ceea ce nu se 118 523 tone. Furnizorii cu
grafice a partidului în jude partidului, de ample pro sănătate, condiţii pentru a în 1965 se înregistrau în întîmplă însă, deşi eu am cele mai mari restanţe
ţul nostru. grame menite să asigure săvîrşi liber sau a beneficia judeţ 5 825 naşteri, în acest spus-o în repetate rîn- (am însumat ambele sor
în politica Partidului Co locuri de muncă pentru în neîngrădit de actul culturii, an, pînă la 1 decembrie, duri... turi) sînt: C.L.M.L.R. Tur-
munist Român, preocupările treaga populaţie actîvă a ţă locuri în staţiuni de odihnă s-au născut vii 8 602 copii, — La calcar de furnal L1V1U BRAICA
pentru perpetuarea tinereţii rii, condiţii de satisfacere a şt tratament şi cîte alte bi la un număr aproximativ e- stocul este pe zero. Cal-
şi vigorii naţiunii, pentru a- tuturor trebuinţelor sale ma nefaceri proprii doar socia cax-ul de aglomerator exis (Continuare în pag. a 3-a)
sigurarea unui nive! de via teriale şi spirituale, astfel lismului, care se constru (Continuare în pag. a 2-a) tent în depozit este total