Page 45 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 45
încheierea vizitei oficiale de prietenie
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, în R.S.F. iugoslavia
SOSIREA IN CAPITALA
T o v a r ă ş u l Nicolae trai al Partidului Comunist de pi’ietenie şi colaborare
Partidul
Comunist
dintre
Ceauşescu, secretar general Român, de membri ai Român şi Uniunea Comu
1 S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N 4 al Partidului Comunist Ro C. C. al P.C.R., ai Consi niştilor din Iugoslavia, din
liului de Stat şi ai guver
mân,
preşedintele
Republi
cii Socialiste România, îm nului, de reprezentanţi ai tre ţările şi popoarele noas
preună cu tovarăşa Elena unor instituţii centrale, tre.
Ceauşescu, a revenit, vi organizaţii de masă şi ob Primirea călduroasă, plină
Anul XXXVII, nr. 8 735 SÎMBĂTĂ, 14 DECEMBRIE 1985 4 pagini — 50 bani neri, în Capitală, din vizi şteşti, generali. de însufleţire făcută de
ta oficială de prietenie e- La coborîrea din avion, cetăţenii Capitalei tovară
fectuată în Republica So t o v a r ă ş u l u i Nicolae şului Nicolae Ceauşescu,
cialistă Federativă Iugo Ceauşescu şi tovarăşei tovarăşei Elena Ceauşescu,
Pentru redresarea producţiei de fontă la C.S. „Victoria" Călan slavia. Elena Ceauşescu le-au fost pune în evidenţă, în mod
Conducătorul partidului oferite buchete de flori pregnant, sentimentele de
şi statului nostru a fost de un grup de pionieri. aleasă dragoste şi preţuire
Regimul de funcţionare a furnalelor însoţit tovarăşii Gheorghe cii din întreprinderi şi in pe care naţiunea noastră
Numeroşi oameni ai mun
această
în
vizită
le nutreşte faţă de condu
de
partidului
Oprea, membru al Comi stituţii bucureştene, aflaţi cătorul profundei şi sta
tului,
recunoş
întîmpinat
se apropie de normal tetului Politic Executiv al la aeroport, au căldură pe tinţe ce i-o poartă pentru
cu
deosebită
C. C. al P.C.R., prim vicc-
prim-ministru al guvernu t o v a r ă ş u l Nicolae exemplara sa activitate
lui, Ilie Văduva, membru Ceauşescu şi tovarăşa Elena consacrată progresului ne
La secţia I furnale, con minereul este umed şi con secţie. Sigur, s-a mun al C. C. al P.C.R., minis Ceauşescu. Cei prezenţi au întrerupt al patriei noastre,
dusă de inginerul Simion ţine mult praf, cocsul ne cit dublu, chiar triplu trul afacerilor externe, de dat glas deplinei satisfacţii ■sporirii bunăstării întregu
Sim, necazurile cu planul face cele mai mari neca faţă de alte perioade, fiind alte persoane oficiale. a întregii noastre naţiuni lui popor, creşterii presti
la fontă au o vechime de zuri. Are o rezistenţă me că n-am avut încotro. T o v a r ă ş u l Nicolae faţă de rezultatele vizitei giului României în viaţa
o lună şi cîteva zile. Din canică de 58—59, faţă de Majoritatea lucrătorilor noş Ceauşescu şi tovarăşa Elena oficiale de prietenie în internaţională.
20 noiembrie, aici produc 72—74 cît trebuie. De ieri, tri au înţeles situaţia, s-au Ceauşescu au fost salutaţi treprinse de conducătorul T o v a r ă ş u l Nicolae
ţia zilnică nu a mai atins cocsul parcă este mai angajat cu toate forţele la. sosire de membri şi partidului şi statului nos Ceauşescu şi t o v a r ă ş a
600 tone. în perioada tre bun, se cunoaşte după pentru redresarea produc membri supleanţi ai Co tru în R.S.F. Iugoslavia — Elena Ceauşescu au răs
cută din decembrie, co zgură". ţiei. Şi se vede. Din zi în mitetului Politic Executiv moment de însemnătate puns cu prietenie entuzias
lectivul secţiei a înregis . Inginerii Simion Sim, zi dăm tot mai multă fon al C.C. al P.C.R., de se deosebită pentru întărirea telor manifestări ale bu-
trat o restanţă de aproape şeful secţiei I furnale, şi tă. Avem şi oameni, colegi cretari ai Comitetului Cen- în continuare a legăturilor cureştenilor.
2 000 tone. Ce se întîm- tehnologul Fănică Ştefan nu-i putem numi, care
plă cu furnalele 1 şi 2 ? ne-au lăsat să ne descur DEJUN OFICIAL CEREMONIA PLECĂRII
De ce s-a ajuns la res căm cum ştim, n-au ţinut T o v a r ă ş u l Nicolae Vineri, 13 decembrie clădirii centrale a aero
tanţe ? Ce perspective se cont de nimic. Cînd n-au Ceauşescu, secretar general 1985, s-a încheiat vizita portului erau arborate dra
întrevăd ? Cîteva răspun Reporter în post fix absentat nemotivat, au al Partidului Comunist oficială de prietenie în pelele de stat ale celor
suri am primit de la fur- venit Ia lucru şi s-au făcut Român, preşedintele Repu Iugoslavia a tovarăşului două ţări. S-au intonat
naliştii acestei secţii. numai că muncesc. blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, secreta imnurile de stat ale Re
Dorel Alb, prim-furna- — Cîteva exemple. şi tovarăşa Elena Ceauşescu rul general al Partidului publicii Socialiste România
list la furnalul nr. 2 : „Nu au precizat că restanţele — Majoritatea sînt fur- au participat, vineri, la un Comunist Român, preşedin şi Republicii Socialiste Fe
curge zgura, nu este fluidă. se datorează în cea mai nalişti, dar sînt şi lăcătuşi dejun oficial, oferit în tele Republicii Socialiste derative Iugoslavia. Tova
Ne blochează jgheaburile mare parte dereglărilor şi macaragii. între ei se onoarea lor de tovarăşul România, împreună cu to răşii Nicolae Ceauşescu şi
şi nu se separă de fontă, survenite în alimentarea numără Dorin Drăguţan, Vidoie Jarkovici, preşedin varăşa Elena Ceauşescu, Radovan Vlaikovici au tre
înainte curăţăm jgheaburi cu minereuri a furnalelor, Lică Groza, Ionel Mîne- tele Prezidiului Comitetu la invitaţia tovarăşului cut în revistă garda de
le o dată pe săptămînă, a peletelor, care au dus la can, Zaharie Bangata, Ioan lui Central al Uniunii Co Radovan Vlaikovici, pre onoare.
acum — pe fiecare schimb. consumuri sporite de cocs, Pasc, Dorel Dobrescu, muniştilor din Iugoslavia. şedintele Prezidiului Repu T o v a r ă ş u l Nicolae
Este greu"... aglomerat şi calcar. Nicolae Stăncioi, Viorel în timpul dejunului, care blicii Socialiste Federative Ceauşescu şi t o v a r ă ş a
Nicolae Călin, şef de — Tovarăşe Simion Sim, Muntean, Alexandru Calo a avut loc într-o ambianţă Iugoslavia, şi a tovarăşu Elena Ceauşescu şi-au luat
echipă la dozarea minereu restanţele aparţin în ex tă, Teofil Ciurar şi alţii. caldă, prietenească, tova lui Vidoie Jarkovici, pre rămas bun de la tovarăşii
rilor : „în loc să facem clusivitate aprovizionării Situaţia este însă în curs răşul Nicolae Ceauşescu şi şedintele Prezidiului C.C. Radovan Vlaikovici şi Vi
o şarjă în cinci minute, cît necorespunzătoare cu mi tovarăşul Vidoie Jarkovici al Uniunii Comuniştilor doie Jarkovici, de la ce
nereuri din această pe de îmbunătăţire. Vom de au rostit toasturi, expri lelalte persoane oficiale
este prevăzut, o realizăm pune toate eforturile pen din Iugoslavia.
în 15. Pe schimb abia rioadă sau mai sînt şi alte tru a ne îndeplini în mod mând satisfacţia pentru re T o v a r ă ş u l Nicolae iugoslave.
reuşim să introducem în cauze ? ritmic, aşa cum am făcut zultatele vizitei şi con Ceauşescu şi tovarăşa Un grup de copii a ofe
— în principal, da. Noi vorbirilor la cel mai înalt
furnal 30—35 de şarje, în celelalte 10 luni, sar nivel, care au deschis noi Elena Ceauşescu au sosit rit tovarăşului Nicolae
faţă de 40—44. Vedeţi cum nu am uitat să facem fon cinile de plan la fontă. Şi la aeroportul Beograd îm Ceauşescu şi tovarăşei
tă. Cum niciodată un ne perspective conlucrării
lucrăm ; tragem cu răngile caz nu vine singur, exact în cincinalul care urmea româno—iugoslave pe mul preună cu tovarăşii Rado Elena Ceauşescu frumoase
din buncăr, iar şarjele nu în această perioadă s-au ză, secţia I furnale va fi tiple planuri, în interesul van Vlaikovici şi Vidoie buchete de flori.
sînt dozate uniform". înmulţit şi absenţele ne un colectiv fruntaş pe partidelor şi popoarelor Jarkovici. La ora 14,30, aeronava
Ceremonia plecării a fost
combinat.
Emil Wollncr, maistru motivate, îmbolnăvirile, a noastre, al cauzei socialis marcată de înalte onoruri prezidenţială a decolat, în-
şi
colaborării
păcii
mului,
principal: „Pe lîngă că crescut indisciplina în LIVIU BRAICA internaţionale. militare. Pe frontispiciul dreptîndu-se spre patrie.
COLOCVIUL INTERJUDEŢEAN DE DEMOGRAFIE Învăţămîntul agrozootehnic —
Ieri, la Deva, şi-a desfă mografici în judeţul Hu pactul educaţiei sanitare în Mincu, membră a Comi
şurat lucrările colocviul in- nedoara" de Traian Că- maternitate în sprijinul po siei naţionale de demogra la înalte cote
terjudeţean de demografie. dariu, director adjunct al liticii pro-nataliste, redu fie, directorul spitalului
Organizat de Comisia Direcţiei judeţene de sta cerii mortalităţii infantile" Ion Cantacuzino din Bu
pentru demografie a Con tistică Hunedoara ; „Im prezentat de dr. Mioara cureşti în colaborare cu de interes si de eficientă
siliului popular judeţean dr. Valentina Negriţoiu, dr. * ♦
în colaborare cu Comisia Ion Mocanii şi dr. Ion învăţămîntul agrozooteh prezenţa a fost de aproa
naţională pentru demogra Copil ; „Aspecte demogra nic de masă — principala pe sută la sută, iar oame
fie, colocviul s-a desfă fice diferenţiate ale popu formă de ridicare a nive nii se dovedesc foarte in
şurat sub genericul „Popu laţiei Transilvaniei" de lului politic şi profesional teresaţi de tematica abor
laţie şi sănătate", avînd ca prof. univ. dr. Vladimir al oamenilor muncii din dată. Ioan Danciu, Marga
temă „Fenomene demo-so- Trebici de la Laboratorul agricultură — se află în reta Korosi, Margareta Fi-
ciale. Cunoaştere, evalua de demografie istorică al plină desfăşurare. Pentru limon, Sofia Vasiu ş.a. s-au
re, acţiune". Au răspuns Universităţii Bucureşti ; a constata modul cum sînt dovedit activi la fiecare
invitaţiei organizatorilor pregătite temele, calitatea dezbatere.
medici, sociologi, econo „Profilaxia erorilor geneti dezbaterilor, prezenţa la — Ce temă se va dez
mişti, statisticieni din cen ce" de dr. Constantin Ma- cursuri a celor înscrişi ş.a., bate astăzi ?
tre universitare de presti ximilian de la Institutul am întreprins joi, 12 de — Tehnologia culturii
giu ale ţării, membri ai de endocrinologie „C. I. cembrie a.c., împreună cu porumbului. Unitatea noas
Parhon" şi dr. Doina Ma
Comisiei naţionale de de fia Ioan din Ministerul cadre de la Uniunea jude tră obţine de mulţi ani
mografie, specialişti în pro Sănătăţii ; „Părinţi şi edu ţeană a cooperativelor a- încoace, producţii ridicate
bleme de demografie din gricolo de producţie şi Di
Ministerul Sănătăţii şi din catori" de dr. Ion Dră- recţia judeţeană pentru a- la această cultură. Produc
diferite judeţe ale ţării. gan, directorul Centrului gricultură şi industrie ali ţia medie însă poate spori
în descinderea lucrărilor de cercetări sociologice mentară, un raid prin u- mult şi sîntem hotărîţi să
colocviului, tovarăşul Viorel Bucureşti ; „Dialectica ra nităţi agricole din judeţ. realizăm această cerinţă.
Ocoş, prim-vicepreşedinte portului fenomene demo La Cooperativa agricolă De aceea, vom insista pe
al Comitetului executiv al grafice — structuri demo de producţie din Rapoltu- tehnologia ce trebuie apli
Consiliului popular jude grafice" de dr. Vasile Mare sînt organizate două cată în acest sens.
ţean, a prezentat expune Gheţău, din Direcţia cen cercuri — unul cu profil Ani verificat modul cum
rea „Dimensiuni ale dina trală de statistică ; „Di zootehnic, celălalt pentru a fost pregătită dezbaterea.
micii economico-sociale şi namica populaţiei în Apu cei ce muncesc în cultura Lectorul îşi întocmise un
înfăptuirii politicii demo seni" de lector univ. Tra mare. Primul şi-a ţinut plan tematic detaliat. în
grafice în judeţul Hune ian Rotaru de la Universi dezbaterea celei de a III-a sala unde urma să se ţină
doara". tatea din Cluj-Napoca ; teme 'din programa stabili cursul — punctul de in
în numele Comisiei na „Influenţarea comporta tă, de dimineaţă, celălalt formare şi documentare po-
ţionale pentru demografie, mentului demografic — urma să înceapă la orele litico-ideologică — fusese
participanţii In colocviu au factor hotărîtor în redresa 14. Cu cîteva minute îna ră afişate panouri şi
fost salutaţi de tovarăşul rea indicelui de reprodu inte de această oră, l-am
prof. univ. dr. Mircea cere a populaţiei" de prof. abordat pe Cornel Tără- IOAN TRIF,
Bulgaru, membru în Bi univ. dr. Gheorghe Moise poancă, inginerul şef al ADELA JOSAN,
roul Comisiei naţionale de de la Universitatea Timi unităţii. instructori la U.J.C.A.P.
demografie. şoara şi dr. Ferdinand Nis- — în cercul de la cul BRUTUS BOCĂNICI,
în plenul colocviului au tor, din Comisia judeţeană tura mare — ne spunea inginer principal
fost prezentate comunică de demografie Timiş. interlocutorul — avem în la D.G.A.I.A.,
rile : „Consideraţii pri După-amiază, lucrările scrişi un număr de 32 de TRAIAN BONDOR
vind evoluţia populaţiei şi colocviului au continuat cursanţi. La cele două te
principalilor indicatori de pe secţiuni. me dezbătute ■ pînă acum, (Continuare în pag. a 3-a)