Page 46 - Drumul_socialismului_1985_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
"vj'.ffi,

D E B U T In pieptul tău s-au reîncarnat
munţii despletind calcar şi cărbune ;
I S T O R I E Din fruntea ta s-au născut
(0 izvoare clocotind miezul zilei de
mii ne 13,0
In palma ta s-a ascuns l:i,0
bobul de grîu pentru a naşte pîinca; Dar, piciorul tău a călcat şi mărăcini
Pe braţele tale şi-au legănat şi-a întinerit cu fiecare cicatrice.
stejarii frunţile şi-au respirat LAURA-MEDA SUSAN,
căldură ; Liceul „Decebal" Deva

Centenar Liviu Rebreanu
14.4
19,0
• Amfiteatrul artelor. generală nr 8 Deva, diri­ aspecte ale vieţii şi opereij.
v
al motoarelor îmi transmi­ Marea- personalitate a scri­ jat de prof! Ionel Stoica, scriitorului Liviu Rebrea­ 19,2
C ă l ă t o r ( I ) te un sentiment de sigu­ sului românesc — prozato­ a prezentat un mult apre­ nu. Răspunsuri, care au 19.4
ranţă. Urmează micul ce­
remonial al mesei servită rul Liviu Rebreanu — a ciat program de prelucrări jalonat creaţia de excepţie
folclorice.
căldură
a celui mai mare roman­
cu
fost
omagiată
după un ritual „aerian", cu
De la poetul francez E. vertiginos. O dată cu a- cărucior, vase de plastic la Deva, prin simpozionul • Atelierul artelor. Ca­ cier român, au oferit edu­ 20,4
Haracourt, aproape uitat ceastă privelişte, simt cum şi porţii dimensionate pe organizat de Comitetul mu­ sa de cultură a sindicate­ catoarea Doina Boldea, în­
azi, a rămas celebrul vers mi se insinuează acea în­ potriva 'împrejurării. Avem nicipal de cultură şi edu­ lor din Petroşani a găzduit văţătorii Doina Gherghel,
„A pleca înseamnă a muri fiorare obscură (ca să nu acum o ocupaţie serioasă. caţie socialistă. A partici­ simpozionul comemorativ lise Modsetz, Teodor Vlad, 22,0
22,1!
puţin", valabil poate doar zic spaimă), binecunoscută Şi totuşi, priveliştea care pat un numeros public din în cadrul căruia, despre Dorel Lăţug.
pentru cei ce rămîn. Pen­ din alte zboruri, la gindul mi se oleră prin hubloul unităţile economice şi de viaţa şi creaţia romancie­ Un alt concurs a fost
tru cel ce pleacă nu e toc­ că numai ciţiva milimetri din dreapta e irezistibilă. învăţămînt hunedorene. în rului Liviu Rebreanu au organizat la Liceul indus­
mai aşa. Pentru mine, o de tăblărie ne despart a- Dedesubt, norii scăpărind cadrul simpozionului au vorbit prof. Mircca Mun- trial nr. 4 Deva. Au parti­
plecare, o călătorie intr-un cum de hăul grozav care alb-argintiu, ca un imens luat cuvîntul: prof. Con­ tcanu, scriitorii Neculai cipat echipajele claselor a
loc încă necunoscut a în­ se cască sub noi. Şi, cu deşert de zăpadă. Iar dea­ stantin Pascu: „Simbolul Chirica şi Dumitru Dem X-a A şi a X-a II, care
semnat întotdeauna un totul inoportun, îmi amin­ supra, sticloasă, de un al­ pămîntului la Liviu Re- lonaşcu. Din opera rebre- au evidenţiat o bună pregă­ Bl
prilej de Întinerire, de des­ tesc de toate accidentele bastru neverosimil, de co­ breanu", prof. Clemente niană a citit cunoscutul tire, o cunoaştere temei­ dioj
prindere din rutina cotidia­ aeriene întimplate in ulti­ balt, cupola cerului. Abia Constandin : „O schiţă ci­ actor Victor Rebengiuc. nică a operei şi literaturii 6,30
nului, de regenerare şi pri­ mul timp prin lume. Un departe, la orizont, o nu­ tită de Liviu Rebreanu la Au fost prezentate apoi critice dedicate ctitorului agri
menire spirituală. Cu atit sentiment destul de inco- anţă mai sumbră, apăsat Deva", prof. Cornel Cis- secvenţe din filmul „Pă­ romanului românesc mo­ juri
ang;
mai mult o plecare ca a- violacee: inserarea care maş: „Liviu Rebreanu — durea spînzuraţilor". In în­ dern. Tot cu acest prilej RăS]
ceasta, spre una dintre se furişează dinspre fabu­ scriitorul şi omul". Prin cheiere a fost susţinut a fost deschisă o expoziţie toi
Cea
marile metropole ale lumii loasele adincimi ale Asiei. grija Casei judeţene a per­ spectacolul folcloric oferit cuprinzînd albume, foto­ n im
— Moscova - pe care o Cind ni se spune, cu to­ sonalului didactic a fost de ansamblul de cîntece grafii, ediţii diverse ale o- 1985.
ştiam şi mă deprinsesem ^PRIVELIŞTI tul pe neaşteptate, că pe­ organizată o expoziţie de şi dansuri „Parîngul". perei lui Liviu Rebreanu nic
s-o iubesc din opere lite­ ste citeva minute vom a- fotografii, opere, materia­ • Concursuri „Cine ci­ apărute cu ocazia centena­ 8,00
Cur;
1
rare ilustre, din muzică, din mod, dar care nu durează teriza, sint puţin dezamă­ le de referinţă privind teşte, cunoaşte' . Biblioteca rului la Editura „Miner­ Buh
plastică, din filme, din isto­ din fericire decit foarte pu­ git: abia începuse să-mi viaţa şi activitatea lui Li­ din comuna Toteşti a or­ va". (Carmen Dobrei — dicn
rie şi din istorisirile altora ţin, căci echipajul, cunos­ placă. Diferenţa de pre viu Rebreanu. Un grup ganizat concursul „Cine ci­ Un
liter
care o văzuseră. Plecam, cător al psihologiei „civilu­ siune pe care o simt asu instrumental de la Şcoala teşte, cunoaşte", abordînd corespondent). ches
aşadar, intr-o stare de spi­ lui zburător", se străduieş­ pra urechilor îmi confirmă Iară
ă \
rit de maximă receptivita­ te prin diverse tertipuri a- coborirea. Străpungem pla­ deţului nostru au avut osa
te, animat de o fertilă şi greabile să ne distragă a- fonul de nori şi ni se dez­ La o aniversare tura lirică a scrierilor ccna Pub
pre­
iar
febrilă curiozitate omeneas­ tenţia. Sint intii anunţuri­ văluie panorama vastă a cliştilor lor hunedoreni, de Cultură de !
în
viaţa
zenţa
că şi pregătit pentru in- le. Salutul comandantului împrejurimilor Moscovei: în­ Spre sfir.şitul acestei luni se lea, bibliotecară şi, nu-mi re­ a oraşului şi a judeţului a în­ tura
folcl
citanta confruntare dintre şi o seamă de detalii teh­ tinse păduri de un cenu­ împlinesc — ceea ce n-am în­ amintesc prea exact cind, Eu­ semnat un plus de calitate pren
visez
înfiinţa­
imaginea livrescă a Mos­ nice: zburăm cu o viteză şiu iernatic, luminat ici, drăznit In să decembrie la 1955 — gen Evu, Ioan Evu, Ion Ma- marcant scriitoricească. alte citcva De
pot
Nu
omite
cavei, Otto Stark, Victor Isac.
27
re,
covei, cu propriile-mi im­ de 900 km la oră, la o al­ colo de sticlirea lacurilor. treizeci de ani de existenţă In anul 196&, cenaclul s-a nume de talent care, deşi nu tle
tăţil
presii, autentice, culese pe titudine de 10 000 de me­ Mesteceni şi brazi. O dis­ a Cenaclului literar „Flacăra" afiliat la Asociaţia Scriitorilor se pot citi pe o copertă de club
prezenţe
sint
în
zia­
pu­
Regresiune
viu. tri. Dincolo de hublouri e cretă trepidaţie la contac­ din Hunedoara. totodată de din Braşov. Prin cărţile spre carte, reviste literare, ori emi­ ştiri
re,
blicate,
propensiunea
prin
prilej
nostalgică,
socii
Aparatul IL-62 se des­ o temperatură de minus 55 tul cu solul, apoi rulajul succintă evocare a acelui în­ actul de creaţie de-a lungul siuni la radio şi tv. — Car­ Oper
Radu
prinde de pe pista Otope- de grade. La Moscova sint tot mai lent pe pistă. A- ceput, a unui drum cu urcu­ anilor s-au afirmat şi s-au men Dernea, Ion Adrian Igna, tîica
De-
Mariana
Pândaru,
nilor la ora 12,30. Eveni­ minus 8. La ora 13,05 sur­ casă e acum ora 14,30. şuri, uneori cu obstinate, alteori impus nume în literatura ro­ mea, Aurel Manta. Dan
mână contemporană.
anevoioase,
împliniri,
cu
mentul se produce lin, a- volăm Chişinăul. Comen­ minusuri. Sint cred peste 30 de cărţi Ce aş putea gindi astăzi la Ictin
zică
proape insesizabil : cind tăm veştile şi începem să Aici, 15,30. Primul gest de Am avut alături, atunci la tipărite de Eugen Evu, Ne- aceste trei decenii de la în­ voa:
nume
Mircea
Encscu
—
Valeriu
culai
Chirica,
prind de veste, pâminlul adaptare: potrivirea cea­ „start" pe afirmat mai apoi, Ioan Evu, Victor Niţă, Bârgău, fiinţare, şi decît ani mulţi, valoa­ rcrci
multe
dramaturg
cărţi
noi
losif
de
e mult in urmă, detaliile ne simţim bine: e cald şi sului. îndeosebi Ia emisiunile tv., şi Lupulescu, Otto Starlc şi cel re in vitrinele librăriilor, sem­ Orei,
nai
au devenit minuscule şi plăcut, iar vuietul estom­ pe Vasile Nicorovici. Amindoi ce semnează aceste note, ma­ nate de membrii Cenaclului inter
continuă să se îndepărteze pat, dar uniform şi robust RADU CIOBANU erau redactori la săptămîna- joritatea absolută membri ai literar „Flacăra" din Hune­ * R
lul hunedorean „Uzina noas­ Uniunii Scriitorilor din R.S.H. doara, spre împlinirea spiri­ Iui
tră" — în redacţia căruia am tuală a oraşului, a literaturii înfi
ţinut şedinţele de lucru mult Mulţi ani, toate cărţile e- române contemporane. cin
timp şi care a publicat, cu ditate de Comitetul de cultu­ Iv MARTINOVICI fort
generozitate, de altfel, ca şi ră şi educaţie socialistă al ju­ nai
socialismului",
pri­
„Drumul
CRONICA LITERARĂ POŞTA REDACŢIEI mele încercări lirice ale cena- Ea
Rad
Mariana Pricop — Brad. cliştilor hunedoreni. Printre // 22,2i
au
Mă­
7
AL Andriţoiu „Constelaţia lirei * Sinceritatea cu care vă a- cei dinţii membri Tincuţa fost Spătaru- cronica filmului Surorile medicale 23,5.
• /1
şi
Stoica
ria
ştiri
redacţiei
dresaţi
impresio­
de
nează. Cum de altfel im­ Busuioe (redactor la staţia Va- Autorii scenariului — V. hazlii, evenimente-şcoală
radioamplificare),
Horia
In colecţia B.P.T. a E- zia lui Andriţoiu nu atra­ presionantă este căldura siloni, pe atunci foarte tînăr Bor şi K. Knehyna — au scris se poate spune, în care
redac­
diturii Minerva a apărut ge atenţia asupra autenti­ versurilor dumneavoastră, maistru 'la cocsar (astăzi Română), o poveste densă, din care este marcată cu forţă şi
tor
Televiziunea
o antologie din poezia lui cităţii acestora ci asupra dorinţa sinceră de „a trăi Andrei Suciu, furnalisţ, Cle­ irumpe confruntarea unei expresivitate evoluţia fetei
DE
Alexandru Andriţoiu, in­ râsfrîngerilor pe care le în pace şi linişte pe pă- ment Ncgruţiu, strungar, Do­ tinere surori medicale, a- de la candoare, stînjenea- tria)
laborantă,
titulată Constelaţia lirei, produc. Poetul scrie o poe­ mîntul patriei". Asupra rina Ia Alcxandrescu, siderurgic. flată în chiar primele luni lă şi ignoranţă la dobîndi- NED
toţi
combinatul
prefaţată de Eugen Simion, zie plină de rafinament, calităţii creaţiei propriu- Au mai venit, puţin timp du­ de practicare a meseriei, rea cunoaşterii oamenilor, (Mod-
care stabileşte cu multă desenele sale pierzîndu-şi zise va trebui însă să stă­ pă aceea, Victor Niţă, elev cu viaţa aspră a satului a profesiei, la maturizarea verti
fineţe dimensiunile crea­ orice notă de senzitiv dar ruiţi mai mult şi cu a- (astăzi poet cunoscut şi redac­ în care a fost repartizată. conştiinţei ei profesionale. I-II
Pron
Io-
„Flacăra"),
ţiei poetului. şi orice abur de real, tot tenţia cuvenită. în final tor Ia revista strungar. Ceva Sînt anii '50, ani de după Revelatoare este priete­ Ziua
Lupulcseu,
sif
Fiindcă poetul renunţă ce intră sub incidenţa scri­ ele trebuie să devină ex­ mal tirziu, peste vreo cinci război, într-un sat uitat de nia fetei cu moaşa bătrî- şan:
artistică
a mc
gînduri-
a
presia
la unele volume, cum ar fi sului. devenind în fond o lor pe care Ie nutriţi. ani, au intrat în cenaclu Ne- lume. Maria, înarmată nă, fiinţa devotată care-i ring!'
In tara moţilor se face ziuă, formă care contează în culai Chirica, Victorina Pâr­ doar cu naivitatea şi cu­ îndrumă paşii nesiguri, o rest
ajută să depăşească „hopu-
volum distins cu un pre­ sine ca realitate. Din a- riozitatea, specifice vîrstei, rile" vieţii de noviciat şi te i
bric)
miu la apariţie, incluzînd ceastă cauză şi stările su­ R i d e n d o se izbeşte de lipsuri, sără­ în E.
în antologie doar poeme fleteşti prezente în majo­ cie, atmosferă ostilă, du­ să capete încredere în pro- CAN
Primele
forţe.
sa­
priile-i
(Lue *
începînd cu Cartea de lin­ ritatea poemelor nu mai ritate şi, cel mai adesea, tisfacţii în munca ei difi­ BuleO
gă inimă, nu vom insista interesează decît ca obiect de neînţelegerea oameni­ cilă, legătura de suflet cu (Mii."
asupra aspectului creaţiei asupra căruia se răsfrînge lor. Şcoala realistă de film „sfetnicul" ei mai vîrstnic, Adel
sale. Amintim doar că mo­ acţiunea unui eu artist, cehoslovacă îşi spune cu­ o vor determina, în ciuda RIC,
(Ret
delul poeziei unei anumite dispus să le caligrafieze, vîntul, dînd viaţă unui vicisitudinilor, a obstacole­ rea
perioade era „trădat" de să le stilizeze cu multă e- personaj împovărat de dra­ lor întîmpinate la tot pa­ roşit
poet prin umor, detaşare, leganţă. In poezie domină me sentimentale, succese, tam
Sinf
fiind preocupat nu atît de peisajul exterior, poetul a- eşecuri, toate venind să sul, să rămînă pe mai de­ ra);
situaţii poetizate în spiri­ vînd predilecţie pentru ia cu asalt tinereţea frage­ parte lîngă oamenii simpli lăir.
tul retoricii vremii, cît, ceea ce-i în afara lui, a- dă, neexperimentată a eroi­ care au nevoie de ea. de '
mai ales, de înscenarea colo unde ingeniozitatea sa nei principale (interpretată Respirând sentimente înăl­ rea
(Dat
acestora, aspecte care an­ poate metamorfoza realul cu farmec de Alena Mihu- ţătoare, această peliculă de ţist
esenţă tonică se urmăreşf'-
ticipau la Al. Andriţoiu, într-un spectacol greu de lovâ). LAN
rafinamentul de mai tîrziu estetism, ca în Moartea lui Filmul e structurat pe o cu plăcere şi deosebit in­ cant
SIM
al poeziei sale. Cressus. suită de inţîmplări, unele teres. VERONICA PALADE viat-
Livrescul poeziei lui Al.
Al. Andriţoiu este, pro­ Andriţoiu nu trebuie înţe­ Car
rom
babil, cel mai puţin arde­ les la modul programatic, LA.
lean dintre poeţii ardeleni ca o replică la real, ci ca VIATA LITERAR-ARTISTICĂ rcşt :
şi cînd spun aceasta, mă o ipostază a eului artist
gîndesc în primul rînd la care se simte dezinvolt în Revista „Tribuna" din vrilă vorbeşte într-o tuble-
faptul că poezia sa evo­ spaţiul pe care J-a contu­ Cluj-Napoca acordă un tă-medalion Dorina Brîn-
luează mai puţin în sen­ rat scrisul. Aluziile livreşti, spaţiu însemnat (două pa­ duşa. La proză menţionăm
sul patetismului, al gravi­ abundente în Constelaţia gini) creaţiei membrilor pe Daniel Mariş, Dorina
tăţii ori al conştiinţei poe­ lirei, sugerează că eul ca cenaclului literar „Ritmuri" Brînduşa (fragment de T'
ziei ca act cu implicaţii prezenţă lirică trăieşte în­ din Deva. Faptul în sine roman). Cu un articol in­ azi,
vre.
profunde în real. Al. An­ tr-un spaţiu şi un timp de­ evidenţiază calitatea scri­ teresant despre „Un posi­ înci
driţoiu este preocupat, îna­ terminate estetic, acolo sului hunedorean tot mai bil model cosmologic" îl mut
inte de toate, de retorica unde frămîntările sufleteşti prezent în presa literară. întîlnim pe Traian Dinorel sern
poeziei; el poetizează a- sînt purificate prin tirania Semnează creaţie poetică Stănculescu. Cele două pa­ bc
vînd limpede conştiinţa că formelor. Valeriu Bârgău, Gheorghe gini sînt prefaţate de o V
gestul său este în primul Pogan, Ioan Vasiu, Miron „Ilustrată din Deva", apar- seci
rînd lucrătura în care nu Insumînd texte repre­ Ţie, Constantin Dehelean, ţinînd lui Ioan Vasiu. ratu.
cupi
contează atît materialul cît zentative, Constelaţia lirei Rodiea Sorescu-Clej, Leti- Aşadar, o nouă prezen­ 2 gr
fineţea dantelăriei privită rămîne o carte care oferă ţia Gavrilă, ultima prezen­ ţă hunedoreană însemnată Sntrt
pe porţiuni reduse care a- imaginea unei experienţe tă, de altfel, şi cu o lu­ în presa literară, pentru ta Cea
sîgură însă efectul de an­ poetice demne de interes. crare plastică reprezentînd care membrii şi conduce­ de
samblu. Risipă de giuva- „Toamna la Hălmngiu". De­ rea cenaclului „Ritmuri" CC1P
ieruri maeedonslrione, poe­ MIRCEA MOT spre plastica Letiţiei Ga­ merită toate laudele.