Page 5 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 5
i CU PLANUL \
CINCINAL
) ÎNDEPLINIT \
întreprinderii A
MINIERA BARZA
In acest început de de
cembrie, lună hotăritoarc
pentru îndeplinirea cu
succes a sarcinilor de plan
pe anul 1985, minerii şl
preparatorii de Ia I.M. Bar
za raportează un succes
de prestigiu în producţie :
realizarea planului pe cin
cinalul 1981—1985 la prin
cipalele sortimente fizice.
Tovarăşul Vlorel Popa, se
cretarul comitetului de
partid al întreprinderii,
ne-a spus :
— In cei aproape cinci
ani dc muncă Intensă in
abataje, cariere şi prepa
raţii, colectivul nostru for Fabrica de producţie industrială mică şi prestări servi
mat din peste G000 de oa cii Hunedoara, atelierul de strungăric. Strungarul Gheor-
din
în spiritul cuvîntării tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU meni, comunişti, care s-a jumătate ghe Pascu contribuie in bună măsură la realizările aces
mobi
sînt
lizat exemplar pentru a tui atelier. Lunar, el îşi depăşeşte • sarcinile de plan eu a-
proximativ 15 la sută.
expresă
sarcina
materializa
la Plenara C.C. al P.C.R. din 13—14 noiembrie a.c. trasată de tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, de a extrage
şi prelucra tot mai multe „Sîntem pregătiţi să învingem
care
resurse
minerale
de
4 1
Investiţie — „molarul construcţiei ţara are sa dezvoltare. pentru
nevoie
continua
As
tăzi putem spune cu justi capriciile sezonului friguros,,
ficată mîndrle că sub con
de
ducerea
organizaţiilor
socialiste, cafea dezvoltării şi înfloririi patriei partid, colectivul nostru Cooperativa meşteşugă colae Filimon, hidroizola-
şi-a făcut datoria.
— Cum preconizaţi să rească „Prestarea" Simeria ţii — de asemenea din De
încheiaţi cincinalul, tova are o pondere însemnată va —, condusă de sing.
De doua decenii ne dez dispunem în acest domeniu, „Vidra" O răştie ş.a., practic răşe secretar ? în cadrul U.J.C.M. Deva şi Csaba Boros, cu sporuri
voltăm într-un ritm atît de pentru înfiinţarea unor obi neexistînd întreprindere care — După ritmurile dc lu înregistrează an de an re de producţie de cile o ju
cru
prezent,
calculele
accelerat incit ne-am atras ective ale industriei uşoare să nu fi beneficiat de in arată din vom realiza su zultate bune în producţie. mătate milion lei fiecare,
că
stima lumii întregi prin expre - ramură industrială inedită vestiţii pentru dezvoltarea plimentar sarcinilor, în pe
sia „miracolul românesc", a- pentru hunedoreni, capabilă proprie. rioada la care ne referim,
do
lăturată construcţiei socialis să concentreze şi să mobili Simultan, şi uneori, chiar mai mult tone 11 200 3 tone
sulf,
900
zinc,
101
te din ţara noastră. Aceasta zeze într-o producţie de înal înaintea unităţilor producti tone calcită, 4 800 tone ben- PREGĂTIRILE DE IARNA
se datorează activităţii ne tă eficienţă economică a ma ve s-au construit, în oraşele tonită, 1100 tone utilaj mi
vom
asemenea,
obosite şi gîndirii clarvăză re parte din forţa de mun vechi ale judeţului nostru, nier. De mai mult ne pentru temeinice, în toate localităţile,
strădui
toare ale tovarăşului Nicolae că feminină existentă în ora adevărate „oraşe noi" ! 2851 a obţine producţii sporite
Ceauşescu, secretarul gene şele noastre. Am putea enu este cifra apartamentelor ce şl la celelalte sortimente. în toate sectoarele de activitate
ral al partidului, care a văzut, mera în acest sens obiective vor fi oferite oamenilor mun La succesele raportate, un
pe bună dreptate, în dina mari care au deja un „glas" cii hunedoreni numai în a- merit important l-au avut
colectivele
sectoarelor
Va
mizarea întregii activităţi e- distinct în concertul indus cest ultim an al actualului lea Morii, Brusturi, secţiei „PRESTAREA" SIMERIA
uzinelor
conomico-sociale calea sigu triei româneşti, cum ar fi cincinal. Apoi, sînt nenumă electromecanică, a minereuri
preparare
de
ră pentru înflorirea continuă Centrala termoelectrică Min rate obiectivele social-cultu- lor, atelierului de produc
;
a noii societăţi româneşti : tia, întreprinderea de lianţi rale ce s-au ridicat în aceşti ţie industrială Vata de După cum îi este şi nume tapiţerie şi tîmplărie — tot
„Dezvoltarea puternică a in Deva, I.P.S.R.U.E.E.M. Petro ani luminoşi pentru a răsplă Jos. Minerii şi preparato le, „Prestarea"... prestează din municipiul Deva —,
dustriei socialiste, amplasa şani, Combinatul siderurgic ti hărnicia şi abnegaţia mun rii dc la Barza, pe deplin o gamă largă de lucrări conduse de maistrul Virgil
de
importanţa
conştienţi
rea forţelor de producţie şi „Victoria" Călan (pentru ce citorească, pentru a ne ridi sarcinilor ce le revin, se pentru unităţi socialiste şi Diniş, care au realizat
progresul industriei in toate le peste 6 miliarde lei in ca la cote superioare stan angajează cu toate forţele pentru populaţie, mai pre peste planul perioadei ce a
muncească
judeţele au constituit şi vestite aici poate fi conside dardul de viaţă. să cu abnegaţie în şl continua cis G8 de activităţi în a- trecut din acest an 400 000
multă
re
constituie factorul esenţial rat şi este, cu adevărat, un dăruire, să traducă în proape toate localităţile lei, respectiv 200 000 lei.
Consemnînd o parte din
al victoriei socialismului, al obiectiv nou), întreprinderile investiţiile realizate cu suc viaţă obiectivele stabilite judeţului, dar şi pentru be Rezultate constant bune
trecerii la înfăptuirea socie de tricotaje din Hunedoara de ccl dc-al XIII-lea Con neficiari din alte zone ale obţin şi secţiile prefabri
gres al partidului.
tăţii socialiste multilateral şi Petroşani, întreprinderea ces în judeţul nostru, nu tre ţării. cate din beton şi cele două
dezvoltate şi înaintarea spre de confecţii din Vulcan, ţe- buie să uităm — mai ales — Care sînt secţiile mai de reparaţii auto (tonte din
comunism". acum, în finalul celui de-al importante şi cu rezultate Deva), croitorie-bărbaţi şi
sătoriile de mătase din Deva 7-lea cincinal — că am ră
Judeţul Hunedoara — zonă şi Lupeni, zăcămintele de mai consistente, tovarăşe femei, tîmplărie şi bobinaj
industrială de prestigiu a minereu de la Valea Morii mas datori cu finalizarea u- IN ZIARUL DE AZI : Preşedinte Petru Săliştcan ? (toate din Simeria).
—
Carc-i bilanţul celor
ţării — a beneficiat în peri şi Coranda-Hondol, fabrici nor lucrări importante sau cu — Noi zicem că impor zece luni şi două decade
oada celor 20 de ani ai „E- de piine, puternice întreprin atingerea parametrilor pro • Scopul general — rea tante sînt toate secţiile din an, la nivelul coope
pocii Nicolae Ceauşescu" de deri din domeniul agricul iectaţi Ia noile capacităţi. E- lizarea la un nivel noastre, toate activităţile
importante fonduri de inves turii (I.S.C.I.P. Orăştie, „Avi xistă, deci, rămîneri în urmă superior a obiective pe care le desfăşurăm. Ca rativei ? O depăşire de peste
la capitolul eficienţei inves
—
pondere şi ea aport la pla
tiţii (peste 92 miliarde lei) cola" Mintia), alte unităţi tiţiilor — atît în ce priveşte lor economico-sociale nul cooperativei pot fi men 4 milioane lei la producţia
pentru dezvoltarea în conti productive în cele mai di respectarea raportului optim ţionate totuşi secţiile in marfă şi de 3 milioane lei
nuare a industriei extractive verse domenii economice. S-a între costul construcţiilor şi • La înfăptuirea sarci stalaţii sanitare — din De I’a producţia marfă indus
şi a metalurgiei - preocu pus un accent deosebit, în clădirii or propriu-zise şi cos nilor să participe toţi va —, condusă de sing. trială. Menţionez că efec
locuitorii comunei I
pări tradiţionale în spaţiul actualul cincinal, şi pe ex tul dotărilor tehnice ale flu Virgil Popovici, cu o de tuăm orice prestaţii în
hunedorean —, precum şi tinderea unor capacităţi de xului de producţie (acestea • „Stelele cetăţii" păşire de plan la zi dc construcţii, la comanda
pentru construcţia unor cen producţie existente, primele din urmă trebuind să prime • SPORT : Cronici şi circa un milion lei, lăeu- beneficiarilor, cu materia-
tuşerie I şi II Deva, con
trale termo şi hidroenergeti exemple in această direcţie ze), cît şî al respectării ter- clasamente ale divi cluse de sing. Ladislau DUMITRU GHEONEA
ce, în scopul valorificării bo fiind unităţile miniere din ziilor A şi B la fotbal Zsolc, sprijinit de şefii de
gatului potenţial de care Valea Jiului, I.U.M. Petroşani, (Continuare în pag. a 2-a) formaţii Dorel Pir va şi Ni- (Continuare în pag. a 2-a)
ENERGIA ELECTRICA S-O ECONOMISIM PE TOATE CĂILE!
SÂ raODlitEM ciî MAI MULTĂ !
„Producţia de energie eleetrieă poate creşte mult.
Consumul se poate diminua substanţial"
Este un lucru de .apre toate secţiile, la fiecare loc care ar fi putut produce, ducţiei de energie electri
ciat că în ultima vreme la de muncă. Noi, cei care cum vă mai spuneam, de că dacă sectoarele de în
cele trei centrale electro muncim la centrale, avem peste un an şi jumătate; treţinere şi termotehnică ar
termice producţia de ener în vedere să ne pregătim organizarea unor clase de fi coordonate unitar în ca
gie electrică, de abur teh mai bine din punct de ve energeticjpni — nu numai drul secţiei noastre".
nologic şi aer insuflat este dere profesional, să întă de lăcătuşi cazane şi tur Virgil Săvulescu, pre
în creştere. Lucrătorii de rim spiritul de ordine şi bine —, repet, de energeti- şedintele comitetului sindi
la exploatare, cei de la în disciplină în funcţionarea eieni, la liceul industrial catului de la C.S. „Victo
treţinere şi reparaţii, avîn- şi supravegherea agregate Asemenea meseriaşi nu au ria" Călan : „Repartizarea
du-i mereu în frunte pe şi stabilizarea celor mai
cei mai buni muncitori co buni muncitori la centrale
munişti, acţionează zi şi Reporter în post fix la centralele electrotermice le electrotermice, întărireu
noapte pentru creşterea ale C.S. „Victoria" Călan ordinii şi disciplinei pe
producţiei proprii de ener schimburi, asigurarea unui
gie electrică, pentru dimi microclimat de lucru cît
nuarea consumurilor. lor, să întărim exigenţa mai absolvit din 1976 — mai favorabil realizării sar
Asupra acestor două as faţă de orice act de abate la lăcătuşi, iar energeti- cinilor zilnice de producţie
pecte esenţiale pentru acti re de la normele muncii. eieni de profesie, pentru — sînt doar câteva dintre
vitatea combinatului am Vom întări colaborarea şi exploatare, nu mai ţin min problemele asupra cărora
insistat în convorbirea pe cu constructorii, adică fa te de clnd". sîntem concentraţi şi le
care am avut-o cu cadre cem lot ce depinde de noi Ion Trocan, maistru, se vom soluţiona în cel mai
învestite cu atribuţii şi răs pentru creşterea fiabilită cretarul comitetului de scurt timp. As zice că sîn
punderi în această muncă: ţii agregatelor şi instala partid al secţiei: „Acţionăm tem pe un drum bun. Do
Ing. Virgil Moroşan, şe ţiilor care produc şi con şi vom acţiona cu mai vadă şi creşterile zilnice în
ful compartimentului ener sumă energie electrică". multă răspundere şi perse producţia de energie elec
getic: „Trebuie şi putem Corncliu Cozmescu, mais verenţă pentru ca la locu trică în centralele noastre".
să devenim independenţi tru principal specialist la rile de muncă importante să Ing. Doinei Frenţoni, di
faţă de sistemul energetic rector tehnic : „Sînt zile în
I.E.c. Mintia. Laboranta Marla Sine efectuează cintă- C.E.T. 3 : „Aş vrea să fac fie puşi cei mai buni munci
rirl asupra eşantioanelor dc cărbune energetic, operaţie naţional. Aceasta înseamnă
necesară stabilirii reţetei optime de combustibil pentru uria să sporim mult producţia câteva propuneri: 'Urgenta tori comunişti. Experienţa GH. i. NEGREA
şele razane ale termocentralei. în centralele noastre, să rea punerii în funcţiune a noastră ne dovedeşte că ar
Foto NICOLAE GHEORGHIU fi în folosul creşterii pro (Continuare în pag. a 2-a)
reducem consumurile în grupului nr. 1 de 12 MW,