Page 51 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 51
9 DUMINICĂ, 15 DECEMBRIE 1985 Pag. 3
„Noi tehnologii de ex Colecţie cinegetică la Baia de Criş
tracţie şi valorificare a
IZIUNE substanţelor minerale uti \ • După sectoarele I —
le" a fost tema seminaru Lazăr Suciu a fost în siunea pentru profesia lui mira numeroase trofee şi reşti, un craniu de pisică |> producţie şi VIII — inves-
lui ştiinţific organizat, vi văţător şi a trăit 93 de ani. Hipocrat, ci şi pe aceea exponate vînătoreşti (colţi sălbatică a fost distins ! tiţii, un alt colectiv de
VICA neri şi sîmbătă, Ia Petro Nu a existat vînător în de vînător. de mistreţ, coarne de că cu medalia de aur la Plov J muncă de la mina Paro-
şani, de Ministerul Educa toată Ţara Zarandului să-l Satisfacţiile celor doi prior, cranii de lup şi de div, iar un trofeu de că ( şeni a raportat îndepli-
:opiiIor. To ţiei şi învăţămîntului şi pisică sălbatică, piei de prior şi altul de mistreţ
ca de ghioz- întreacă. Multe legende şi medici — tatăl şi fiul — i nirea sarcinilor de plan
jina subma- Institutul de mine din Pe tradiţii istorice le-a poves pe plan profesional se lup, diferite medalii şi au dobîndit, tot la Plov / pe acest an. Este vorba
Episoilul 1 troşani. tit el urmaşilor, fiind as completează în timpul li insigne). Sînt prezente, de div, medalii de argint. \ de sectorul I, care are
cultat cu interes şi stimat ber cu bucuriile drumeţiei asemenea, distincţiile cu O suită de tablouri repre 1 un spor de producţie „la
:una cintc-
mâncsc — de oameni. şi vînătorii, ei fiind mem care au fost onorate, de-a zentând scene de vînătoare ) zi" de peste 20 000 tone
opularii (co- Costică Suciu este fiul bri activi şi devotaţi ai lungul anilor, trofeele vî din ţară şi de peste hotare, 1 de cărbune • Economis-
Seminar Filialei judeţene Hunedoa nătoreşti dobîndite de „cei desene, pirogravuri, reviste ţ ta Adriana Bălău, secre-
duruinical. lui Lazăr Suciu şi unul
ar : Ultime- din medicii spitalului din ra a Asociaţiei vînătorilor trei Suciu". Astfel, un colţ şi cărţi de cinegetică, fişe i tar adjunct cu probleme
Livc ale lui Baia de Criş, secţie a Spi şi pescarilor sportivi. do mistreţ a fost premiat biografice (pentru o carte ’ de propagandă la comi-
»g!î r poeziei ştiinţific cu medalia de aur la Novi-
ca; Casca- talului oi-ăşenesc Brad, Şi încă un merit al fa pe care o pregăteşte Sorin ţ tetul de partid al minei
lului; Coti- fiind, de asemenea, un miliei Suciu: organizarea sad (în Iugoslavia), trei Suciu) dau culoare şi va iŢebea, ne-a informat că
i 600 de sc- pasionat şi iscusit vînă perechi de colţi de mistreţ loarea acestei interesante ) in această unitate a avut
Meridiancle unei bogate şi interesante au primit, de asemenea,
i; Cinci rai- tor. colecţii cinegetice, cu care colecţii cinegetice, care 1 loc un reuşit schimb de
ritm şl gra- Lucrările seminarului Sorin Suciu, şi el medic comuna Baia de Criş, în medalii de aur la Buda îndeamnă la practicarea l experienţă privind activî-
imcnt core- ştiinţific, desfăşurate în pesta (R. P. Ungară), Mar unui sport frumos şi să i tatea punctelor de infor-
L’catru vesel la spitalul din Baia de treaga Ţară a Moţilor se
amiază; Pa- plen şi pe secţiuni, au Criş, a moştenit de la poate mîndri pe drept cu- silia (Franţa), Plovdiv nătos : vînătoarea. (ION i mare şi documentare. La
istoria fil- vizat probleme importante COŢOI, corespondent). (această acţiune, organî-
Tcicsport tatăl său nu numai pa vînt. Vizitatorul poate ad (R. P. Bulgaria) şi Bucu
color) ale industriei miniere na l ---------------------
tipografilor. ţionale, cu accent pe
(color)
giu, Mărtineşti, Boiu ş.a.). ! Remember
H structurile organizatorice Colinda. Colinda propriu- (Romos, Orăştioara, Geoa-
a azi. Epoca zisă este un cîntec (melo Obiceiuri de iarnă (II)
u (color) la minele de cărbuni cu die şi text) adresat gaz Tot alaiul este dăruit cu I
României nivel ridicat de mecani
dei de către colindători. ■ gatorie. El sugerează în- instrumental specific colin colac de gnu, pecie, cîrnaţ
tistic : „O zare, posibilităţi de îm Textul ei este în funcţie tr-o oarecare măsură direc datului — „a dubii". Co ori „şold de porc", mai re \ --------------------------------
i de incrc- cent şi cu bani. Urmează l zată de Comitetul oră-
bunătăţire a utilizării in de situaţia destinatarului, ţia colindei: „fecioriţă lindatul este însoţit frec I şenesc Brad al P.C.R., au
al. dicatorilor şi a pîrghiilcr întîlnim colinde de băiat, d-ocheşică", „rouriţă, ro- vent de „dobă", (dubă) mai urarea darurilor şi pe alo
T de fată, de gazdă, de bă- maniţă", „dalbă fecioriţă", ales în partea vestică a curi colinda la plecare se 'participat toţi secretarii
al economice în procesul rea trîni, de păcurar etc. „ junelu (i) bunu", „mirel judeţului. Pe uliţă se stri încheie cu versuri ca a- ţ adjuncţi cu problemele
tehnico-şti- lizării autogestiunii eco Există colinde pentru cele tinerel", „cel tînăr", „flo gă : „Leagă nană cî(i)nile/ cestea : „Trandafir roşu-n t de propagandă din unită-
nomice din unităţile mi mai diferite situaţii. Tex rile dalbe", chiar şi „tînă- că venim cu dubile/..." fereastră/ Rămîi gazdă sî- J ţile şl instituţiile din zo-
olcloric (co- nătoasă" (Densuş). ţ na Brad © Colectivul de
niere, orientarea forţei de tul lor conturează profilul ra cătană" (!). (Lăpuşnic). Se intră în
ollcton : adresantului, iar în cele curtea gospodarului şi se Colindatul se încheie a l muncă al secţiei auto,
(color) muncă spre minerit, baza Colindatul. De regulă doua sau a treia zi cu o ’i din cadrul I.M. Hunedoa-
al. din urmă se încheie cu : colindatul este practicat „zice" colinda de slobozire
de materii prime în con „şi la anul care vine/ să de către feciori constituiţi — uneori în raport cu mo petrecere la care particioă 1 ra, printr-o bună organi-
textul evoluţiei pieţei mon nătate şi mult bine" sau : în cete. Deseori acestora mentul zilei ; seară, noap „ceata", precum şi invi ^ zare a muncii pe schim-
i buri şi valo'ificarea ia
5 i diale şi altele. „Noi colinda-o colindămu/ li se alătură şi bărbaţi, te, dimineaţă („tindeţi gaz taţi, mai ales fete şi pă
mşsszm&xa şi la gazdă o-nchinămu". de pluguri verzi") (Voia). rinţii acestora. în unele ) capacitate a mijloacelor
Vizînd probleme priori Formulele de încheiere sînt iar uneori, rar, la noi în Se colindă în locuinţă, sînt localităţi, la desfăşurarea ţ din dotare, a *ransportat
! X: 7,00 Ac- tare, actuale şi de perspec diferite de la o zonă la judeţ, fete şi femei. Ceata jucate (dansate) femeile şi obiceiului se alătură tot j suplimentar planului fi
i 60 mi- tivă, seminarul ştiinţific de alta sau chiar de la o lo este însoţită de 2—3 mu fetele din casă (sînt pre satul (Feregi). Banchetul zic, îh cele 11 luni şi
diojr * de sfîrşit are denumiri di
;i; -B, Ra la Petroşani a răspuns, calitate la alta. zicanţi, care nu cîntă din zente uneori şi vecinele). jumătate din an, mai mult
satelor; 9,30 Melodia colindei este de ferite : „conacu feciorilor"
inical; 12,00 prin dezbaterile sale, cu regulă scurtă şi se su instrumente în timpul sus Mai nou şi căluşarii par (Dumbrava de Jos), „poma | de 300 000 tone produse
:u toţi ; 13,00 succes, genericului sub ţinerii vocale a colindei. ticipă la colindat împreună na dubii" (Boia Bîrzii). ) ® La acţiunea de con-
13,15 NOU- prapune unui vers. Pre
ică uşoară ; care s-a desfăşurat. zenţa refrenului este obli- Există însă un repertoriu cu ceata (rar) sau separat Prof. CORNEL BOGARIU j tractare a fondului de
agazinul fe- ^ marfă din categoria pro-
l Unda vc-
arictăţi fol- ^ duselor de artă popu-
Clubul ar- O rsowâ descoperire în carslu!
Bulctin de i Iară, ce a avut loc recent
rste ale şia-
nesc ; 16,50 de Sa Ponorid — Cioclovina i în Capitală, renumiţii
nor ; 17,30 J meşteşugari haţegani au
a; t.7,40 Va-
pereaV; 18,00 Recent, în zona calca- descoperiri de excepţie au nantă, de pînă la 8 m, 1 prezentat o gamă variată
ri ; 18,05 Pu- roasă Ponorici — Cioclovi luat măsuri de protecţie. varietatea cromatică de la \ de articole vestimentare
) Muzicoteca na a fost descoperită una Aurel Circo, Cabriela Circo, albul imaculat la roşu că
20,00 Radio- \ pentru sezonul rece. Ori-
Jc pe marea dintre cele mai spectacu Marin Băicoană, Dan VIă- rămiziu, domurile stalacmi-
; 21,00 Tur- loase frumuseţi subterane — dutescu, Adam Alexandru, tice, vălurile, draperiile ţ gincilitatea obiectelor cu
iilor; 21,30 peştera din Valea Stînii. loan Nicu au închis intra dezvoltate pe pereţi confe ţ motive populare, calita-
21,40 Şlagă
re, şlagăre Autorii acestei descoperiri rea cu un dop de beton ră peşterii un farmec deo ^ tea superioră a execuţiei
Muzică u- sint membrii cercului de acţionat . de un mecanism sebit. Cascadele formale
iască; 22,00 speologie „Proteus" din doar de ei ştiut. Asigurin- de’ apa ce se scurge din au făcut ca valoarea
22,10 Pano- contractelor încheiate să
r ; 22,35 Mu- Hunedoara. Experienţa a- du-se protecţia, s-a trecut galeriile lateraje, piriul
; 23,55—24,00 cumulată de-a lungul a la explorarea._ şi cartarea subteran care susură prin i se ridice la 27 milioane
tiri. zece ani de cînd a fost peşterii. Pe măsură ce zi tre stalagmite şi blocuri de ^ lei. ® La mina Vulcan o
constituit cercul, răbdarea lele petrecute in subteran calcar iţi dau senzaţia că ^ fost amenajată o nouă
cu care a fost cercetată se înmulţeau, speologii des timpul geologic a fost re
ssasssBsa® zona şi intuiţia preşedinte copereau noi galerii a că dus la dimensiuni istorice, |j spălătorie, într-un spaţiu
lui cercului, Marin Băicoa- ror splendori create de nc- iar ecoul miilor de pică ^ corespunzător şi dotată
dur. (Pa- na, au dus la descoperirea tură de-a lungul a mihoa- turi de apă dau senzaţia i cu instalaţiile necesare ®
(Arta); HU- unor noi galerii subterane ne de ani ii îndemnau la unui magnific concert sus
Fapt divers care iac ca sistemul Po noi eforturi pentru a o ţinut de natură. Lucrătorii forestieri din
sala A); A- ’ parchetul „Dosul Rusca",
— seriile norici — Cioclovina să fie parcurge şi cerceta., După Ulterior, specialişti de la
— sala B) ; una dintre cele mai mari aproximativ 1 km în care Institutul de speologie i coordonat de maistrul
(Flacăra) ; abundă sălile largi de 30—
•ta); PETRO- peşteri din ţară, cu o lun „,Emil Racoviţâ" din Bucu ^ Axente Pascotescu, situat
lumea este gime de aproape 72 km. 40 m şi înalte de 10—20 reşti au vizitat peştera ^ în perimetrul Munţilor
iile I-II (Pa- Imediat, după ce au lost m, galeria principală se asemuind-o ca frumuseţe
erif extrate- îngustează ■ treptat intr-un ţ Poiana Ruscăi, şi-au în-
ea); DreDta- îndepărtaţi bolovanii care cu Peştera Urşilor, din ju ^ deplinit cu două luni mai
i (7 Noiem- obturau intrarea şi după sifon prin care apa pă deţul Bihor, darea ei in
NI : Piedone trunde in necunoscut. circuitul turistic devenind i devreme sarcinile de plan
Itural); VUL- prima explorare, speologi'
liinile curate hunedoreni, dindu-şi sea Stalactitele şi stalagmitele, un deziderat. pe actualul cincinal ta
LONEA: Bu- Prof. ION GROZA O secvenţă din mirifica lume a peşterii de la Valea toţi indicatorii.
ureşti (Mine- ma că sint autorii unei cu o dezvoltare impresio Stînii. Foto : MARCEL CENGHEA
,A: Aventuri
rdului (Mun-
[INOASA: A-
orcsc); URI-
i scurtă (Re- — Orăştie. Cele sesizate în scrisoare sînt reale. Si t !
lD : Răpirea cu privire la distribuirea tuaţia este cunoscută de sionarul S. Pop din Hu
(Steaua ro- nedoara nu s-a astîmpărat
SARZA: Stele petrolului, în parte, sînt conducerea I.G.C.L. Hune SIEFLÎCTOR A cumpărat un viţel pe
(Minerul) ; t^CMTORSi reale. Lucrătorii de la de doara care a programat
IE: Căpi- care l-a sacrificat, încâl
tării (Patria); pozitul PECO au dat dova executarea lucrării în cursul cind prevederile Decretului
cart (Flacă- dă de incorectitudine în lunii ianuarie 1986”. t I 94/1983. Va suporta con
lU-BAl: Săp- ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI repartizarea acestuia cetă ® Revocare. Plictisindu-se
nilor (Casa ţenilor. Una dintre lucră ® Vasile Covaci - Hu de muncă, deşi aveau de secinţele.
HAŢEG; Mi- nedoara, bloc CM 1, apar
oilor tîrzii ® Petru Vitan - satul prestat activitatea; b) Dacă toare, care nu era la prima executat cîte o pedeapsă ® Vinătorească. Cu toate
RAZI: Poli- Ruşor, nr. 5, comuna Pui. aţi realizat o vechime de abatere, a fost schimbată tament 46. I.G.C.L. Hune corecţională în unităţi eco-
ncvent; CĂ- a) Pentru eliberarea ade 16 ani în grupa I de muncă din acel loc de muncă, iar doara a luat măsuri pentru ' nomice din Vulcan, Etelca că ştiu bine regulile pen
letarii în va- repunerea în funcţiune a tru vînătoare, Gheorghe
dc cultură); verinţei de vechime de la şi 9 ani în grupa a Il-a, cealaltă a fost sancţionată Horvath, Ion Vlasiu şi loan Stoicoi şi loan Bîra din
ascensorului la blocul dum
Rîdeti ca-n Arhivele statului; adresaţi cu diminuarea retribuţiei neavoastră. Totodată, prin i! Ferencz nu şi-au mai în Tîrsa — Boşorod, au răpus
şui); IE TA : o cerere indicînd exact pe atunci vă puteţi pensiona pe luna octombrie. între
Muşchetarul pentru limită de vîrstă la noul program, s-a regle deplinit cum se cuvine o- fără autorizaţie, un că
dna); GIIE- rioada la care vă referiţi gul colectiv de lucrători de mentat furnizarea căldurii bligaţiile. Acum de voie. prior. Regretele sînt tar
amul Şoimă- şi locul de muncă unde aţi împlinirea a 55 de ani. la PECO Orăştie a fost a- de nevoie trebuie să exe dive.
terul). tenţionat pentru a servi şi apei calde la acest cute pedepsele la loc si
SESIZĂRI - SOLUŢII corect cetăţenii. bloc. t I gur. ® Arestat. Constantin
De asemenea, se con © luliu Suciu - Simeria,
IIA f © Un grup de forestieri în ziua apariţiei, acestea Coandă din Petroşani nu
gRgtogBgmigga firmă şi nemulţumirea cu strada A. Mureşanu, nr. 4. © Ciupeala. Fiind prinşi voia să-şi petreacă reve
— Grădiştea de Munte. Din fiind cazuri izolate. privire la vînzarea con Din răspunsul I.C.S. Măr vînzînd băuturi cu liosă
verificările efectuate de lionul acasă. Pentru a-r
ababil pentru ® Constantin Bâluţâ — diţionată a unor mărfuri în furi industriale Deva, la la gramaj, Liviu Socaci, înfăptui dorinţa, a cău*-’
smbrie 1985 : Direcţia judeţeană de poş-' Hunedoara, str. Batiz, nr. unităţi ale C.L.F. Lucrăto scrisoarea dumneavoastră, barman la bufetul .Slivuţ"
fi în general tă şi telecomunicaţii re-' 4, bloc FI. I.G.C.L. Hu rii de la aprozarul din reiese că pentru luna no şi a găsit soluţie. De *o
cerul mai iembrie s-a livrat supli îi şi Gheorghiţă Codreanu de un cetăţean din localit'’*'-
Vor cădea iese că ziarul ajunge la nedoara, prin noul pro Micro li au fost atenţio la Complexul de a'imenta- a furat bunuri în valo'"”’
locale sub agenţia P.T.T.R. Grădiştea gram, a reglementat fur naţi că la următoarea a- mentar pentru depozitul ţie publică Vulcan, unita
ploaie, lapo- de Munte în ziua apari nizarea căldurii şi apei batere de acest gen vot din Simeria cantitatea de tea nr. 8, s-au ales cu de 15 000 lei. Nota d°
oarc, mai a- ţiei, în jurul orelor 15,30- plată ce trebuie s-o , ono
ana. Izolat calde la blocul dv. S-au fl aspru sancţionaţi. 301 tone lemne de foc. dosare penale. Mică sau
polei. Vîntul 16,00. La o parte din a- luat totodată măsuri pen ® Gabrieia Huroş — bloc Pentru luna în curs, a fost mare, ciupeala tot nu reze" este destul He încăr
toderat din bonaţî, care sînt la distan tru ca personalul care de 4, apartament 20, Hune depus plan de transport poate fi trecută cu ve cată.
Temperaturile ţă aproximativ mare de
>
fi cuprinse serveşte punctul termic să doara. Verificînd reclama- C.F.R., pentru livrarea în derea. Rubrică r a!»7ată
2 grade, iar agenţia P.T.T.R.,-în perioa fie controlat de. maistrul ţia dumneavoastră, Consi continuare a lemnelor de 11 cu sprijinul
-
e între 0 şi dă de toamnă - iarnă nu din sectorul respectiv liul popular municipal vă foc către depozitul din ® „Perseverentul" Deşi Inspect 'mt '* • • deţean *
cal, diminea- v î
•oduce ceaţă. este posibilă distribuirea • Un grup de cetăţeni răsDunde : „Cele relatate Simeria. Q ffini frv-f■-nn-,nt: n»n .
i
4.