Page 54 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 54
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NU. 8
Centenarul întreprinderii miniere Aninoasa
(Urmare din pag. 1) emoţia creată in preajma ninoasa şi 5 Petroşani —
expoziţiei a crescut in in cu momentele artistice „O 20.00 Tel
Orice consum fără rost re care a deschis - in tensitate cind, in acorduri floare pentru tatăl meu, 20,20 15 il
PCI
organiza
tr-o excepţională
minerul" şi „Dans de so
le Imnului minerilor, a fost
Dc
re — suita maniiestărilor, dezvelită placa comemora cietate" — sing. Ion Velica int»
minerii virstnici şi-au regă tivă de pe frontispiciul clă şi confratele său in a'e u- ţăr
e mare şi păgubitor sit trecutul muncii lor, al dirii: „I. M. Aninoasa — grupurile muzicale „Acustic" 20,35 Re]
morului
Gheorghe
Sereş,
re
părinţilor şi străbunilor tor,
1885-1985".
Cîn
cu greul din adincuri, in (I.M. Valea de Brazi), şi pat
Ora 17,30 — Hunedoara. Alţii, din aceeaşi branşă, cam de multişor. Bucătărea ortăcia fistăului, trocului, Şi tot ce a urmat a fost „Raid-rock" (al Comitetu ţioi
La sala de sport a Liceu însă, uită. O uitare pugă- sa Geta Susan caută să ne roabei, a cailor orbi care măreţ şi emoţionant. In e- lui municipal Petroşani al 20,50 înv
lui industrial nr. 1 atrage bitoare . Intrăm în com convingă că nu e vorba transportau vagoneţii prin legantul complex sportiv U.T.C.), actori ai Teatru • bici
nă
atenţia faptul că este plexul „Rusca". La prima de consum inutil de ener galerii, şi le-au pus faţă „Arcaşul", inaugurat cu a- lui de stal „Valea Jiului 24,10 Sea
luminată. Intrăm. înăun vedere nimic deosebit nu gie. „Aşteptăm să primim in faţă' cu uzinele de azi cest prilej, unde oaspeţii solistele de muzică u- lor)
tru, activitate febrilă. atrage atenţia cu privire pui şi am pregătit spaţiile ale subteranului, cu noile au fost copleşiţi de căldu şoară Aida Anghelache dc
sclc
Formaţiile de volei a nu la consumul fără rost de în care să-i păstrăm". Ne condiţii create. Emoţia cu ra şi atenţiile cu care au (I.A.C.C.M.M.), Mariana Ju 2L,50 Tel*
mai puţin de trei asociaţii energie electrică. Totuşi... glijenţă sadea. O spune nu care s-au intilnit Teodor fost intimpinaţi, s-a desfă ne (I.M. Paroşeni). Iar mo 22.00 Inel
sportive şcolare se află în Dintr-o magazie „de mină” numai faptul că pînă la Bulea, tehnicianul miner şurat sesiunea de comuni mentul acela, care a um mul
„focurile" unui antrena iese precipitat o persoană închidere n-a sosit la uni care a dăruit adincurilor cări dedicată evenimentu plut cu Hori braţele Eroului
ment intens. Unul dintre N-arn înţeles rostul preci tate nici un pui dar şi ima minei 45 de ani din viaţă, lui aniversar. Deschisă de Muncii Socialiste, minerul
profesorii antrenori ne. ginea din stînga, care este, urcind de la „ziuaş", „grâj- Petru Şoşoi, secretarul co
spune: „Am organizat ast pitării dar ne-a atras pri aţi ghicit, tot un spaţiu de dar" subteran la şei de mitetului de partid de la pensionar Aurel Cristea şi
fel antrenamentele ca să virile fanta de lumină ce frig. Ce se află în el — sector, cu inginerii Cornel I.M. Aninoasa, sesiunea o ale celui mai tinăr briga
răzbătea pe sub uşă. Per
putem folosi cît mai mult sc vede. Pe plita rece din Burlec, Cheorghe Feier, beneficiat de documentate dier de la I.M. Aninoasa,
sala in timpul zilei. Ora soana precipitată uitase lu bucătărie, găsim un calup loan Tarcea, Victor Apostu, şi apreciate comunicări minerul Vasile Florea, cel BUCUK
18 nu trebuie să ne mai mina aprinsă. Ne-a venit de unt. „De ce l-aţi pus losif Zlegneanu, tehnicienii ştiinţifice, prin care ing. care de trei luni, de cind dioprogri
6.20 La
prindă în sală aşa că..." în minte afişul de la aici ?“ — întrebăm bucă Nandra Ceuţă, Andrei Col- Ion Dăbuleanu, directorul a preluat brigada vajnicu agricultu
Şi antrenamentul continuă „Union". tăreasa. „Ca să se dez da, Pop Ion XXXIX, Dumi minei Aninoasa, prof. univ. lui Pavel Dediu a „spart jurnal ;
recordurile",
angajami
cu sîrg. La ora 18, sala Imaginile care însoţesc gheţe" — vine răspunsul. tru Her, loan David, dr. ing. Nicolae Lefu, şei toate ortacii, realizind cum Răspunzi
spun
lu
de sport se cufundă în aceste rînduri le-am „cu Iată cum şi „micul con Pândele Linca, maiştri de catedră la I.M. Petro nar o avansare de 40 me t o v a r ă
întuneric. les" la restaurantul „Cor- sumator" devine un mare electromecanici şi lăcă şani, prof. univ. dr. ing. Ccauşesc
Restaurantul „Union". vinul". Un dulap frigorific consumator. Pentru că tuşi Otto Mărcuş, Ni- Constantin Teodorescu, di tri lineari - a fost unic nim inte
Apăsam pe clapeta între cît o colivie de transport orice consum energetic colae Moldovan, losif rector la C.C.S.M. Petroşani, prin semnilicaţiile sale. Sim 1985, să
nic plani
rupătorului de lumină la în subteran (imaginea din fără i'ost e mare. Tre Puncs, Paul Dumitriu, Pe ing. Benone Costinaş, di bolica predare a ştafetei 8.00 Revi
unul din grupurile sanitare. dreapta), gol goluţ, se află buie s-o înţelegem cu toţii. tru Abraham, economiştii rector tehnic al C.M.V.J. au muncii - cu sfaturile pe Curierul
Buletin
Un anunţ mare, postat ală în priză de cine ştie cînd. loan Dobrin, Constantin lo- stăruit asupra perspectivei care numai cei ce stăpi- Răspunde
turi de întrerupător, ca o Judecind după grosimea ION CIOCLEI, in promovarea progresului nesc tainele subteranului, 10.00 Bl
santinelă, ne atrage aten gheţii şi după temperatu naşcu, cu losif Ledrer, fos tehnic in minerit ca şi a care au crescut in mese 10.20 Di
ţia : „Nu uita ! Stinge lu ra indicată de termometru, Fotografii tul director al minei de a- relaţiei cercetare-producţie- rie şi şi-au format carac dansurile ;
cum trei decenii, aşadar
Mioriţa
mina !“. Cum să uiţi ? de minus 4.5 grade — NICOLAE GHEORGHIU cooperare a institutelor de terele coborind zi de zi in ştiri ; 1
profit cu întreprinderile mi adincuri, ortăcindu-se cu pionicrilo
niere. Emoţia a culminat straturile de cărbune ştiu n ■: 1
in momentul transmiterii să le dea - a lost o fe i ; 12,-
Ca.„Vor ;
Mesajului birourilor comite reastră larg deschisă spre moara
telor judeţean Hunedoara viitorul minei Aninoasa ca De Ia 1
şi municipal Petroşani ale re, păşind in cel de-a! jurnal; 15
P.C.R., adresat colectivului doilea secol al existenţei Şilor; 16,
16,25 Rad
minei centenare. Şi tot ce sale şi-a asumat din mers mică; ic,,
a urmat a lost bucurie, marile sarcini inscrise in cului ; 1
frumuseţe, armonie, tulbu documentele Congresului al Ştiri ; 17,
de inforr
rătoare emoţie. Le-au dă Xlll-lea al partidului, an- meu la re ;
ruit cu gingăşia virstei fiii gajind colectivul, cu par radio ; 18
Buletin
minerilor de azi — elevii tea de suflet şi dăruire, la vista int
şcolilor generale nr. 1 A- marele, constructivul efort. dio ; * ]V
(ii, muzic
jurnal; 20
m/'V ului
Ordinea şi disciplina — zi într-o
I Vr sugcsl
jurnal ;
trăsături esenţiale muzicală;
letin de s
ale bunilor gospodari BST—«SECE
1^3 INI
(Urmare din pag. 1) autobaze şi alte multe
subunităţi — coloane auto, DEVA ;
caz pe ing. Ştefan Dăscă şantier industrial, ateliere. bire — si
liţă, directorul U.M.T.C.F. Deci, un volum mare de sa dc
Deva, l-am găsit notînd activitate. Se poate consta rocile «a i
o
intr-un registru gros, cu ta aceasta numai din gra t .-/UN
Eforturi susţinute pentru Evoluţia bună a activităţii este foarte puţine file rămase ficul de transport pe luna ţie la
(Modern,
încă nescrise, situaţia ope
decembrie
1985,
care este
i * ces inspe
rativă existentă la cele un... dosar voluminos. De sala B); ;
12 coloane auto ale uni
tei — sei
valorificarea învăţămintelor „barometrul" hărniciei, priceperii tăţii. Din informaţiile res câteva ori încă pe atît, este ra); Cinti
de
pregătirilor
programul
ta); PETI
pective, obţinute telefonic iarnă, a cărui executare — misar ac
desprinse din adunările organizaţiilor şi răspunderii în muncă la un interval de 2—3 zile, după cum ne dăm seama Cheia fer.
se nasc acţiunile viitoare : din termenele fixate — Iluzii piei
deplasările în teren, mun a început în... mai 1985 ! brie); LU
(Urmare din pag. 1)
firul săr;
Alte
aspecte,
demne de
de partid pentru dări de seamă anuale reţinut : ordinea şi cură ca oamenilor din autobaze, Spicuim din acest program VULCAN:
ţă (Lucea
ţenia întronate peste tot în ateliere, din compartimen ideon principală că la fie împuşcate
(Urmare din pag. 1) pentru mobilizarea comu Dar să relevăm câteva sectorul zootehnic, modul tele funcţionale. Prin cu care loc de muncă, nomi râtoare (
niştilor, a tuturor oame aspecte întîlnite în ferma în care au fost adăpostite noaştere şi rezolvarea ope nalizat, s-au prevăzut mă NOASA :
nilor muncii în vederea zootehnică a C.A.R. Ruşi. rativă a tuturor probleme suri concrete pentru des torit (Mul
isigurareu şi gospodărirea în primul rînd se cuvine şi sînt gospodărite fura lor, printr-o muncă per făşurarea activităţii în cele CÂNI :
bazei furajere, onorarea o- transpunerii în viaţă a ho- să subliniem că adăpostu jele, disciplina şi conştiin manent în vervă s-a putut mai bune condiţii, indife Fairfax (I
tărîrilor de partid şi a le
Pensionul
bligaţiilor contractuale, în rile, cu tot ce ţine de asi ciozitatea de care dau do realiza, pe perioada care rent de temperatura mediu ter (Stea
făptuirea sarcinilor auto- gilor ţării. Totodată însă gurarea unui microclimat vadă majoritatea îngrijito a trecut din acest an, un lui înconjurător. De pildă, RA.ŞTIE :
•ondueerii şi autoaprovizio- adunările au dovedit spirit corespunzător, au fost bine rilor din fermă. Din rîn- coeficient de utilizare a pentru etanşeizări, diferite (Patria);
•îării teritoriale etc. critic, responsabil faţă de pregătite pentru iarnă. Fu dul acestora se detaşează parcului de 62 la sută — reparaţii la uşi, ferestre, (Flacăra)
BAI : Soa
Adunările de dări de neajunsurile ce se mai ma rajele sînt asigurate în prin vrednicie familiile faţă de 60 la sută, cît era acoperişuri etc. s-au alocat ţiului (Ca
nifestă, jalonînd direcţii de
seamă anuale au constituit, perfecţionare continuă a cantităţi îndestulătoare la Maria si Alexandru Janău, planificat —, iar la coefi cantităţi exacte de- bitum, HAŢEG :
in acelaşi timp, un bun toate sortimentele — ţinea Nuşa şi Toader Julinn şi cientul de utilizare a to chit, sticlă, carton asfaltat, bunicuţe (
cadru în care au fost evi muncii. să precizeze Victoria Pop, Neluţu Făran. Despre ei, najului s-au obţinut creş tablă ondulată etc. La fel Patru zi (
casă ;
denţiate importantele re In ansamblu, s-a subli preşedintele cooperativei —, inginerul Ionel Olaru — teri supraunitare la toate în privinţa asigurării ma care vindi
zerve existente în fiecare niat necesitatea perfecţio care mai arăta că s-au omul ale cărui merite sînt mijloacele de transport. terialelor de iarnă pentru cultură);
ncralul G
unitate şi loc de muncă. nării planificării şi orga incontestabile în redresarea Totuşi, o întrebare se im autovehicule : au fost a- rosul) ; ri
“4-a insistat pe folosirea nizării muncii, a reparti strîns şi s-au pus la adă întregii activităţi d in sec pune de la sine : care va provizionate şi au intrat îrt Flinte (
post în acest an mai multe
mai completă a timpului zării mai judicioase a ca furaje ca niciodată. Adică torul zootehnic al C.A.P. fi mărimea acestor indi în dotarea subunităţilor LARI: Ni
de lucru, pe reducerea mai drelor, a comuniştilor pe Ruşi, în evoluţia realiză catori la iarnă ? uleiuri, vaselină, mangal adio (Min
iccentuată a absenţelor de secţii, sectoare, ferme şi 450 tone de fibroase, 600 rilor — arăta că sînt, într- — La ora actuală -- ne-a (pentru garaje), antigel,
tot felul, ridicarea gradu schimburi, organizării mai tone de suculente şi 550 adevăr oameni dc bază în declarat directorul unităţii spray, lanţuri antiderapan
lui de calificare şi pregă bune a activităţii de cu tone de grosiere. „Canti fermă, harnici, serioşi şi — putem spune că progra te, lopeţi, plase, scoabe vre
tire profesională a întregu noaştere, aplicare şi con tăţi suficiente — susţinea pricepuţi la animale. mul pregătirilor afectate pentru imobilizarea buşte Oft» aVOPndBD,
lui personal, perfecţionarea trolului îndeplinirii hotă- şi inginerul Ionel Olaru, Ştiţi cit au cîştigat, în acestui anotimp s-a execu nilor pe timpul transportu
organizării producţiei şi a rîrilor, pregătirii minuţioa şeful fermei zootehnice — acest an, fiecare din îngri tat în întregime. După lui, lanţuri siguranţă la Timpul pi
muncii, buna întreţinere şi se a acţiunilor politico- pentru asigurarea pe tot jitorii amintiţi ? Intre cum se ştie, activitatea racoante etc. Desigur, toa azi, 17 dei
reparare a. utilajelor, spri organizatorice şi educative, parcursul iernii a unei fu 3 200—3 300 lei pe lună. noastră este expusă direct te acestea — ca şi activi Vremea vs
jinirea mai activă a sec participării mai active a rajări corespunzătoare a Deci, 6 500 lei a fost eîşti- tuturor intemperiilor şi nu tatea de bază a unităţii — toare, cu r
toarelor şi formaţiilor ră cadrelor de conducere la întregului efectiv de ani gul lunar al unei familii. putem neglija nici un a- nu s-au putut realiza decît Izolat vor i
taţii
slabe,
mase in urmă. întreaga activitate de male". Cum ? mănunt, atît în ce pliveş prin eforturile întregului formă de ]
Un loc important în ca partid. Referindu-ne la efective, te dotarea tehnică — nu colectiv de muncă din ca va sufla sla
drul dezbaterilor din a- Adunările anuale au ofe trebuie să arătăm că la — Nu-i nici un secret — mai parcul auto fiind for drul căruia s-au remarcat derat, cu u
tempoi
dunâri l-a ocupat analiza rit a'stfel organelor şi or bovine prevederile anuale o spune oricui Alexandru mat din aproape 600 mij permanent tehnicianul cări km/h d
55
nivelului şi conţinutului ganizaţiilor de partid o sînt realizate la indicato Janău. Dacă îngrijeşti vi loace de transport —, cît Gheorghe Sturza (responsa Temperaturi
vieţii interne de partid, a sinteză clară şi bogată de rul total efectiv, depăşite tele cu dragoste, cu price şi asigurarea condiţiilor bil cu activitatea de gospo- fi cuprinse
activităţii politieo-ideolo- învăţăminte, a căror valo la natalitate şi foarte a- pere şi răspundere, aşa sociale optime pentru oa rărire a Unităţii), revizorul 2 şi plus 3
maxim
cele
gice, a celei de conducere rificare trebuie sa ducă la propiate de sarcini la mat cum am făcut-o dintotdea- meni. Am pregătit, totoda tehnic Constantin Stoica, 9 grade.
a organizaţiilor de masă întărirea rolului lor în că. La ovine sarcinile au una noi, ţăranii, atunci tă, materialele şi mijloa La munte
auto
şi obşteşti. S-a reliefat că înfăptuirea marilor obiec fost depăşite atît la total ele îţi aduc numai câştiguri. cele necesare obţinerii unor din coloana coloană Orăştie, fi in genera
şefii
Vasile
de
marea majoritate a orga tive şi sarcini ce stau în efective cît şi la matcă, Noi, dimineaţa, sîntem ritmuri bune de lucru încă cerul mal
Vor cădea )
nelor şi organizaţiilor do faţa judeţului nostru în cooperativa deţinînd în primii la grajd, iar seara, din primele Hle ale anu Gabor (Dobra), Mircea Iri- Vintul va pi
(Orăştie),
mescu
Loghin
partid au folosit cu rezul 1986 şi în perspectiva în prezent 920, dintre care plecăm ultimii, după ce lui 1986. slflcări pini
tate bune aceste pîrghii tregului vyftor cincinal. 380 sînt oi şi mioare. totul este pus Ia punct. U.M.T.C.F. Deva are trei Giurcă (Teliue) şi mulţi km/h din i
alţii.