Page 55 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 55
• MARŢI, 17 DECEMBRIE 1985 Pag. 3
0 comună cu opţiuni culturale citadine Urs reuşit im
IZIUNE în marea lor majoritate, plicaţii majore in educaţia de cuviinţă să întreprindă schimb im
aşezămintele de cultură de patriotică a locuitorilor. acţiuni cu un grad sporit
la sate au fost pregătite Au fost şi continuă să fie de dificultate, dar cu e-
tal de
81—’85 pentru iarnă. Este un ar dezbătute documentele Con fecte educaţionale’ majore. Tinere speranţe ale gimnasticii
>ivc ’8G—’90. gument ca activitatea cul- gresului al XlII-lea al Ne gîndim la dezbaterile :
extensiv la tural-educativă şi artisti partidului, obiectivele sta „Rolul ştiinţei în forma
in economia perfecţionarea con experienţă
că să se desfăşoare în bilite de secretarul general rea şi se afirmă la şcoala deveană
:u înfloritoa- condiţii normale, chiar să al partidului, t o v a r ă ş u l ştiinţei socialiste a oame
•r). cunoască o intensificare, în- Nicolae Ceauşescu, în cu- nilor muncii" (Bretea Mu- In oraşul Brad a avut
şi versuri In urma rezultatelor ob zilele de concurs, gimnas
e şl revolu tr-un fel aşteptată, după o vîntarea la Congresul ştiin reşană), „Conştiinţa so loc un util schimb de ex ţinute în întîlnirile interne telor din Deva. în aceste
perioadă de muncă asiduă ţei şi învăţămîntului. S-au cială şi formele ei. Ra perienţă pe tema „Func
tului- — em- în agricultură. portul dialectic dintre exis ţionalitatea punctelor de de gimnastică, eîteva din condiţii şi în faţa unul
coui-ihipora- tre cele mai talentate gim public spectator numeros,
rii La Ilia, directorul cămi tenţa socială şi conştiinţa documentare politico-ideo- naste de la C.S.Ş. „Cetate" devencele au prezentat e-
e balet (co nului cultural, tovarăşul Iarna la sate. socialistă în dezvoltarea logică, implicarea acestora Deva au participat la două xerciţii frumoase, aprecia
lan cu Jianu“ Traian Iuga, ne informează societăţii" (Bacea). în pregătirea politieo-ideo-
ca Chiriac — O perioadă de concursuri internaţiona te de specialiştii prezenţi,
că pentru perioada de iar Recunoscută vatră fol logică a oamenilor mun le : întîlnirea bilaterală dar şi de spectatorii care
tal nă a fost întocmit un pro intensă activitate clorică, prin grija factori cii". U.R.S.S. — România, des le-au aplaudat la scenă
ea progra- gram special de acţiuni, lor culturali locali, comuna La acţiune au participat făşurată la Moscova şi deschisă.
unitar, la materializarea cultural-educativă şi-a păstrat tradiţiile şi secretarii adjuncţi cu pro competiţia de la Novi Sad Revelaţia concursului a
căruia îşi aduc contribu datinile pe al căror pămînt paganda şi responsabilii (R.S.F. Iugoslavia). fost noua speranţă a şcolii
ţia toţi factorii de la ni fertil a fost sădită o viaţă punctelor de documentare Dacă la Moscova fetele de gimnastică din Deva,
velul localităţii, îndrumaţi iniţiat acţiuni cu cartea, artistică bogată. în aceas politico-ideologică de la din Deva au fost întrecu Maria Neculiţă, care a o-
de Consiliul comunal de cu filmul în cadrul Festi tă lună va avea loc un I. M. Barza, mina Ţebea, te de puternica reprezen cupat locul III la indivi
educaţie politică şi cultură valului filmului la sate, spectacol al formaţiilor cu tativă sovietică {s-au obţi dual compus şi primul, O
socialistă. întîlniri ale cetăţenilor cu prezenţă meritorie în Festi comuna Crişcior, U.U.M.R,.
I 1: G,00 Ra- membrii brigăzii ştiinţi E.G.C.L., I.C.S.M., Indus nut doar două locuri II dată cu medaliile de aur,
l dimineţii ; Pînă la această oră au valul naţional „Cîntarea tria mică, Cooperativa prin Fclicia Feher la sări la sol şi paralele. Măriuţa
inea zilei în fost iniţiate dezbateri, sim fice. S-au deschis cele României", cu care prilej turi şi Liliana Cozma la a fost notată şi cu cele mai
7.00 Radio- pozioane care au scos în şapte cursuri ale universi „Moţul" şi C.A.P. „Za-
Sarcină şi evidenţă însemnătatea eve tăţii cultural-ştiinţifice lo vor fi înmînate diplomele rand“. bîrnă), la Novi Sad gim mari note din concurs -r»
de onoare. acordate, moment de de In cadrul programului nastica deveană a confir 9,50 la sol în prima zi şi
chemărilor nimentului deosebit al isto cale. clanşare pe plan local a mat pe deplin. 9,00 la paralele în oca de-a
1 u i Nicolae riei poporului nostru — Avînd în vedere nivelul au fost vizitate punctele
să îndepli- „Marea Unire de la 1 De de cunoaştere al oameni noii ediţii a amplei ma de documentare politico- „Cupa Grado" — com doua zi.
planul pe nifestări. Va avea loc, de petiţie internaţională cu Au mai urcat pe po
jătim temei- cembrie 1918, act de covîr- lor, consiliul local de e- asemenea, întîlnirea cetelor ideologică de la mina Ţe participare numeroasă (au dium Alexandrina Stoie-
inilui viitor ; şitoare importanţă în con ducaţie politică şi cultură bea, C.A.P./ „Zarand", co
presei ; 8,10 stituirea statului naţional socialistă, conducerea că de colindători, a dubaşi- muna Crişcior şi I.M. Bar fost prezente sportive din nescu (locul TI la paralele),!
lodiilor; 9,00 minului cultural au găsit lor, cei mai buni urmînd Italia, Ungaria, Bulgaria, Ana Maria Golgut (locui
ştiri ; 9,03 unitar român" — cu im za, unde s-au purtat dis România şi din ţara gaz II la sol) şi Moniea Sta-»
scultătorilor; să ia parte la sărbătoarea cuţii cu secretarii comite
1 de ştiri j obiceiurilor de iarnă pro telor de partid, de U.T.C., dă) a constituit un moment mate (locul IlT la paralele);
întecele şi gramată la nivelul judeţu de afirmare pentru patru Să amintim că aceste spe
•oarelor; 10,40 lui. Un emoţionant gest al cu preşedinţii sindicatelor, dintre cele mai tinere ranţe sînt eleve ale antre
0 Buletin de directorii unităţilor respec speranţe ale Devei. De alt norilor Ioan Bulacu, Cris*>
Microfonul celor mici pentru cei mari tive, cu alte cadre cu func
11,35 Publi- va fi tradiţionala urare de fel, mijloacele de informa tina Mogoşan, Olimpia To-
B' n de Anul Nou la sediul unor ţii de răspundere. Dezba re în masă — presa, tele fan şi Gero Ladislau. (Ni
uite âindi- terile s-au concentrat asu viziunea, radioul — au re colae Gavrca, corespon
25 bin co- unităţi economice.
lorului; 13,00 Viitor oraş agroindus pra sprijinului acordat co zervat spaţii generoase, în denţi.
1; o Radio- trial, actuala comună îşi lectivelor punctelor de do
Clubul curio- cumentare în asigurarea şi
Rad io jurnal ; sporeşte pretenţiile la o
Lzcta ccono- viaţă spirituală cit mai folosirea materialului do
Sfatul nieili- bogată. Pe frontispiciul cumentar, a aparaturii au
Buletin de diovizuale, în pregătirea
Radiocabinct aşezămîntului de cultură
2 şi docu- stă scris deja — .«Casă de propagandiştilor şi cursan
7,30 Audienţa cultură. Pînă atunci, ac ţilor la învăţământul po-
Orele serii * litico-ideologic.
ştiri * Re- tivitatea culturală va tre
aţională ra- bui însă să pulseze în rit La dezbateri au partici
că, informa- muri cu adevărat citadine. pat tovarăşii Sebastian Di
20.00 Radio- na, directorul cabinetului
Memoria pă- Şi aceasta se poate reali
mâL^C ; * za printr-o implicare ma orăşenesc Brad pentru ac
dv.; a* .,oo o joră, permanentă a tuturor tivitatea ideologică şi po-
ă ; * Rariio- litico-educativă, Andron
00 Nocturnă Piine rumenă, gustoasă, pentru populaţia oraşului, se factorilor.
.55—24,00 Bu- produce zilnic la secţia dc panificaţie din Brad. Junea, Adriana Bălău, Cor
Foto ELENA LUCA
MINEL BODEA nel Ciocan, Alexandru La-
zăr, Geta Utvar, secretari
adjuncţi cu problemele de
Băcio. Săptăniîna cultural-educativă Barza, Mina Ţebea, comu
IA propagandă de la I. M.
na Crişcior, U.U.M.R. şi
In peisajul spiritual al sa ria Crcţu — „însemnătatea (muzeograf ioan Ghira), au
iposibila iu- lului hunedorean, sâptămîni- istorică a acordurilor de fost fericit completate cu C.A.P. „Zarand", care s-au
c 1—II (Ca- referit la programarea ac
probleme
dc
popular
antifascist
tură) ; su- 1c cultural-educative con front Băcia şi Ţebea", şi prof. mondiale, ale ale luptei actualităţii tivităţilor desfăşurate la
pentru
locuitori,
la
poporu
stituie
In
icale (Pa- cele mai multe dintre comu Emil Silvestru — „Comuna Maria Neculiţă, Ana-Maria Golgut, Moniea Stamatc Şi»
' r 7l* (Ar- ne, adevărate sărbători de Băcia — trecui, prezent şi lui român pentru pace şi punctele de documentare, Alexandrina Stoiencscu —-sau „noul val" al gimnasticii dc'-
)ARi \ten- suflet. Un astfel de prilej a viitor". colaborare. Un medalion ci-, precum şi la funcţionali vene. Foto MARTIN CANDIlţ
î dc Vultur fost şi Săptămina cultural- nematografic precum şi tri tatea acestora.
la A); Suc- educativă ,.Dr. Petru Groza“, Apreciată a fost şi intilni- buna democraţiei au fost
e (Modern, organizată de Consiliul co rea cu membri ai cenaclu alte acţiuni apreciate dc Concluziile desprinse şi
înda dragos- munal de educaţie politică lui „Ritmuri", care au citit cetăţenii comunei. sarcinile ce stau în faţa
l-II (Flacă- şi cultură socialistă Băcia. din creaţia proprie. Au par Finalizarea manifestărilor
c rouă (Ar- ticipat Valeriu Bârgău, Do din cadrul actualei ediţii a punctelor de documentare între 19—22 decembrie, la Deva
ANI: Un co- împlinirea a 50 dc ani de rina Brinduşa şi Daniel săptămînii cultural-cducativc au fost prezentate de tova
(Paring); la încheierea acordurilor de Mariş. a reunit duminică la Băcia răşii Aurel Dorneanu, in
i (Unirea); front popular antifascist din Satul Petreni a trăit clipe formaţii artistice de Ia că „CUPA CETÂTII“ LA MINIFOTBAL
e (7 Noiem- România, de la Băcia (24 utile alaiuri de membrii bri minele culturale din Pe structor al Secţiei propa
>11 : Trânda septembrie 1935) şi Ţebea (6 găzii ştiinţifice judeţene, co treni (teatru şi grup vocal), gandă a C.C. al P.C.R. şi
vul tu ral) ; decembrie 1935), contribuţia ordonată de Comitetul dc Tîntpa (montaj şi dansuri Constantin Purcilean, di Aflată la ediţia a V-a, balişti (născuţi in anii
zc pe ghea- eminentului om de stat şi cultură şi educaţie socialis mixte) şi Băcia (montaj li 1973—’74) de la Universi
tl) ; LONEA: patriot, dr. Petru Groza, la tă. Incursiunile făcute în terar şi grup vocal). Aşadar, rectorul Cabinetului jude competiţia organizată de
sub spînzu- înfăptuirea lor, au fost e- lumea obiceiurilor laice de un început bun, acum la ţean pentru activitatea A. S. Mureşul Deva şi tatea Craiova, Corvinul
crul); ANI- voeate de simpozionul in iarnă (prof. Petrişor Cioro- declanşarea noii ediţii a Fes ideologică şi politico-edu- Hunedoara, Jiul Petro
rlacul căsă care au susţinut comunicări bea), informaţiile privind C.J.E.F.S. reuneşte, între şani, Şoimii Sibiu, Aurul
pesc) ; URI- dr. Mircca Valea — „50 de zborul omului în Cosmos tivalului naţional „Cîntarea cativă. 19 şi 22 decembrie, la
oancle lui ani de Ia încheierea acordu (prof. Dorin Sitaru), conti- României". Brad, Chimica Tîrnăveni
zat); BRAD: rilor de front popular anti nuind cu superbe imagini ELENA RAD, Sala sporturilor din Deva, şi Mureşul Deva. Meciu-
>amnei Lat- fascist in România", dr. Ma din Parcul Naţional Retezat Prof. IOAN SICOE cci mai talentaţi mici fot- rile încep la ora 8,30.
roşic) ; O- activist al Comitetului
ţia intervine judeţean de partid
iă mulţi ani
GEOAGIU-
alb al pus-
de cultură); împreună cu Eugenia conu şi Simion Frărea şi
igile noastre Bogdan, instructor la Co Tinereţea să-şi pună amprentă pe modul camera nr. 18.
ia); BRAZI: mitetul judeţean al U.T.C.,
departe de Şi aici există obiceiul să
AN : Fata ani efectuat un raid prin de viată din cămine se gătească în dormitoare,
>ri (Casa de cămine de nefamilişti din pe reşouri, după cum se
[ERIA : Ge- oraşul Orăştie, urmărind
ofon (Mu- vede în camera nr. 22, ocu
Ţinpnscal cum sînt întreţinute came In camera nr. 12 o găsim gie, n-au avut replică. In jurul căminului de comuni cu sala de duşuri pată de Livia Bud şi Ga-
lina); GHE- rele, încăperile de folosin pe tînăra Daniela Birsan. Dacă pereţii coridoarelor nefamilişti al întreprinderii este dezolant. briela Băliei. Numeroşi
>t să-ţi spun ţă comună şi blocul în an Aspectul camerei — co sînt curaţi, în schimb gra „Vidra", un grup de fete — Nu putem zugrăvi pînă locatari şi-au pus lacăte
l).
samblu, condiţiile create respunzător. dul de uzură al instalaţii încercau să facă puţină cînd nu se repara instala pe uşi, astfel ca nimeni,
pentru ca tinerii locatari — Unde lucraţi ? lor sanitare din grupurile ordine. (Se vede că tele ţia electrică. Am făcut co nici chiar administraţia,
să-şi petreacă plăcut şi util — Sînt strungar la „Me sociale este dovada ex fonul din biroul adminis mandă la I.G.C.L. — ne să nu poată intra în lo
timpul liber. canica". Tocmai mă pre ploatării lor necorespun tratorului funcţionează per spune Maria Moldovan, cuinţele lor.
Primul popas — la că găteam să merg în oraş, la zătoare. fect). administrator. Dar cele i. ti După cum am constatat,
minul de fete al întreprin film. Pînă Ia ora şchim- multe stricăciuni le fac cei organizaţia dc tineret de
derii chimice (că astfel este bului am timp suficient. care vin în cămin din
►abil pentru la nivelul oraşului. cele
nbric 1985 ; numit aflăm mai tîrziu, In camera nr. 7 — două Raid în căminele de nefamilişti din, Orăştie afară. Cunosc doar un din întreprinderi nu-şi fao
fi schimbă- de la interlocutoarele noas nume — Nuţu Lazăr. Dacă
ul variabil, reşouri, aşezate în mijlocul simţită prezenţa în mijlo
iea precipi- tre, deoarece firmă sau încăperii, risipeau fără nu i se deschid uşile, le cul tinerilor, nu se implică
ai ales sub număr de imobil nu are). milă kilowaţii. In dosul — Am fost să dau Un In majoritate, camerele forţează. Fetele sînt spe în cunoaşterea problemelor
Daie. Vintul Uşa este deschisă orică unui paravan, un morman telefon — se scuză Maria riate. ce-i frămintă, în organi
plnă la mo sînt ocupate de lucrătoare
le intensifi rei persoane care vrea să de veselă folosită aştepta Cruceru, administrator, de la „Vidra". Dar mai lo Intrăm în citeva locuinţe. zarea plăcută şi utilă a
ce plnă la intre. Nu ne întreabă ni să fie pusă în ordine. Poze care-şi face apariţia tocmai Cei patru tineri de la I.M.O., timpului lor liber. Este
nord-vest. meni nimic. Nici n-ar peste poze decupate din cînd părăseam căminul. Să cuiesc şi băieţi de la I.M.O., necesară antrenarea fiecă
minime vor fete şi băieţi de Ia care ocupă camera nr. 8,
ntre minus avea cine, deoarece uşa diverse reviste acopereau ştiţi că unele fete sînt C.P.A.D.M., de la coope nu sînt acasă. Numele lor rui locatar la buna între
*rade, iar administraţiei era încuiată. pereţii, iar chiuveta — spar dezordonate şi comode. Ie aflăm însă din registrul ţinere a camerei, a palie
între 4 şi Pe un suport, lingă gea tă într-o parte — era plină Aruncă de la etaj, în spa rativa „Viaţă nouă", Sec administraţiei. Se numesc rului, a blocului şi zonei
mul unui birou, se află cu apă tulbure, semn că tele căminului, pungi cu ţia tîmplărie, Autobază. din jur, astfel ca ele să
vremea va Pereţii coridoarelor sînt Constantin Rîşitariu, Va-
închisă, cu eîteva chei (nr. 40 şi 42), nu este folosită corect. In resturi menajere. Cele de sile Leon, Petru Crăciun se integreze armonios în
uit noros. la îndemîna oricui. La ul acest timp, locatarele Mari- la camera 35, tinere munci murdari, uşile zgîriate, aspectul general al cartie
isori locale, clanţele rupte, prize şi şi Ioan Popa. Poate că
senta inten timul etaj, se mătură cori nela Muşa, Gyorfi Daniela toare la „Vidra", aruncă nu-şi vor mai laşa camera rului, iar tinereţea să-şi
ia 80-100 dorul. De-a lungul celor şi Lina Pară — se odihneau apă murdară pe geam. Ar becuri smulse, instalaţii dezordonată şi murdară. pună amprenta pe modul
•rd. lalte — ţigări, hîrtii, pungi sau tricotau. La observa fi binevenite mai multe sanitare defecte, aspectul La fel arată camera nr. 9, de viaţă din cămine.
goale, resturi. ţia privind risipa de ener controale. camerelor ce au pereţii ocupată de Gheorghe Dia- ESTERA ŞINA