Page 57 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 57
fit
■aia m lacTys
Sesiunea Marii Adunări Naţionale
în prezenţa tovarăşului •dului şi statului cir -_tbii 1. — Proiectul Legii
Nicolae Ceauşescu, secre care a societăţii socialiste Planului naţional unic de
tar general al Partidului multilateral dezvoltate, de dezvoltare economieo-so-
Comunist Român, preşedin ridicare continuă a nive cială a Republicii Socia
tele Republicii Socialiste lului de trai material şi liste România pe anul 1986;
România, marţi, 17 decem spiritual al întregului po 2. — Proiectul Legii
brie, au fost reluate în por. Planului de dezvoltare a
plen lucrările sesiunii a T o v a r ă ş u l N icolae agriculturii şi industriei u-
Il-a a celei de-a IX-a le Ceauşescu, tovarăşa Elena limentare al Republicii So
gislaturi a Marii Adunări Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi cialiste România pe a n u l
Naţionale, din conducerea partidului 1986.
şi slutului au fost întîm- 3. — Proiectul Legii
întrunită într-o perioa
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C dă de intensă activitate re pinaţi, la sosirea în roton Bugetului de stat al Repu
România
Socialiste
blicai
da Palatului Marii Adunări
de
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E r a c i voluţionară, patriotică puternică Naţionale, de către depu pe anul 1986 ;
angajare
în
a
tregului nostru popor pep- taţi şi invitaţi, cu puter 4. — Proiectul Legii
tru realizarea planului pe nice aplauze, expresie a cu privire la creşterea pro
1985 şi pe întregul cinci sentimentelor de înaltă sti ductivităţii muncii, perfec
Anul XXXVII, nr. 8 738 MIERCURI, 18 DECEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani nal, pentru pregătirea te mă şi aleasă preţuire ale ţionarea organizării şi nor
meinică în vederea trece întregii naţiuni faţă de mării producţiei şi a m u n
rii la îndeplinirea în cele conducătorul partidului şi cii ;
mai bune condiţii a obiec statului nostru. 5. — Proiectele de legi
Erau prezenţi membri şi
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU cinal — 108G-—1990, actua membri supleanţi ai Co pentru aprobarea decrete
tivelor viitorului plan cin
lor eu putere de lege emi
la sesiune dezbate proiec mitetului Politic Executiv, se de Consiliul de Stat.
tele unor legi de o însem secretari ai C.C. al P.C.R.. Intrîndu-se în ordinea
A PARTICIPAT LA CONVOCAREA vederile lor, în deplină membri ai Consiliului de lea, preşedintele Comitetu
de zi, tovarăşul Ştefan Bîr-
nătate deosebită. Prin pre
Stat.
Au luat parte, în cali
concordanţă cu hotărîrile tate de invitaţi, membri ai lui de Stat al Planificării,
prezentat
expunerea
a-
a
Congresului al XIII-lea al
BILANŢ A ACTIVULUI DE BAZA DE şi indicaţiile secretarului C.C. al P.C.R. şi ai gu supra proiectului unic Legii
orientările
partidului,
cu
vernului,
de
naţional
conducători
de
Planului
general al partidului, to instituţii centrale, organi dezvoltare economico-so-
zaţii de masă şi obşteşti,
varăşul
Nicolae
COMANDA SI DE PARTID DIN ARMATĂ cuprinse în cuvîntările ros reprezentanţi ai vieţii noas eială a Republicii Socialis
Ceauşescu.
te România pe anul 1980;
* tite la recenta plenară a tre ştiinţifice, culturale şi tovarăşul Gheorghe Da vid.
C.C. al P.C.R., la Congre artistice, ziarişti. ministrul agriculturii, a
T o v a r . ă ş u l Nicolae bîndite în ultimele două mandantului suprem a de sul ştiinţei şi învăţămîn- Se aflau în sală şefii mi prezentat expunerea asu
Ceauşescu, secretar gene decenii, intrate în istorie terminat. profunde mutaţii tului şi la plenara Consi siunilor diplomatice acre pra proiectului Legii Pla
ral ai Partidului Comunist ca epoca de maximă în calitative în gîndirea şi liului Naţional al Oame ditaţi la Bucureşti, precum nului de dezvoltare a n-
Român, preşedintele Repu florire a României. S-a o- acţiunea cadrelor la toate nilor Muncii, acestea vor şi corespondenţi ai presei griculturii şi industriei a-
blicii Socialiste România, vaţionat şi aclamat înde nivelurile, a dinamizat pro asigura ridicarea pe o străine. limentare al Republicii So
comandantul suprem al lung. S-a scandat cu în- cesul de accentuare a fac treaptă superioară a acti Lucrările sesiunii au cialiste România pe anul
forţelor noastre armate, a fleţire „Ceauşescu — torilor calitativi în pregă vităţii economice şi sociale, fost deschise de preşedin 1986; tovarăşul Petre Gi
participat, marţi, 17 de P.C.R. I", .„Ceauşescu şi po tirea de luptă şi politică vor dinamiza energiile tele Marii Adunări Naţio gea, ministrul finanţelor, a
cembrie. la convocarea-bi- porul!", „Stima noastră şi a armatei. Au fost prezen creatoare ale oamenilor nale, tovarăşul Nicolae prezentat expunerea asupra
liinţ a activului de bază de mîndria — Ceauşescu, tate rezultatele obţinute, muncii într-un efort co Giosan. proiectului Legii Bugetului
comandă şi de partid din România Tineri ofiţeri experienţa acumulată în mun pentru înfăptuirea ne Pe ordinea de zi sînt în
armată, care a analizat rcprczentînd toate armele, instruirea trupelor la ni abătută a politicii part' 5 scrise următoarele : (Continuare in pag. a 4-a)
pregătirea strategică, ope şi elevi ai instituţiilor mi velul cerinţelor Directivei
rativă, de luptă şi politică litare de învăţămînt aii o- comandantului suprem, rc-
a armatei. ferit comandantului suprem liefîndu-se progresele înre legislative a consiliilor populare
Au luat parte tovarăşii buchete de flori. gistrate pe linia ridicării Şedinţa Camerei
ton Coman, Constantin Ol- La intrarea în aula Aca capacităţii combative a u- * »
teanu, Gheorghe Oprea. demiei militare, tovarăşul nităţilor şi marilor unităţi. Camera legislativă a con în profil teritorial, pe a- mitetulUi executiv al Con
La sosirea la Academia Nicolae. Ceauşescu a fost Cei care au luat cuvîntul siliilor populare, convoca nul 1986. siliului popular judeţean
militară, unde s-a desfăşu primit, de asemenea, cu au arătat că, pe baza prin tă prin Decret prezidenţial 8. — Proiectul Planului Olt, în funcţia de pre-'
rat convocarea-bilanţ, con puternice aplauze şi urale. cipiilor doctrinei militare semnat de-preşedintele Re de dezvoltare a agricultu şedinţe al Camerei; Vene
ducătorul partidului şi sta Deschizînd şedinţa, mi româneşti actuale, a indi publicii Socialiste Româ rii şi industriei alimentare rica Pătru, preşedintele
tului nostru a fost întîm- nistrul apărării naţionale caţiilor tovarăşului Nicolae nia, tovarăşul Nicolae a Republicii Socialiste Comitetului executiv al
pinat de general-colonel a subliniat că armata ro Ceauşescu, s-a realizat o Ceauşescu, s-a întrunit, România pe anul 1986. Consiliului popular jude
Vasile Milea, ministrul a- mână, asemenea întregii mai bună conlucrare cu marţi, 17 decembrie. la 4. — Proiectele bugete ţean Vâlcea, Neculai Ibă-
părării naţionale, de ad noastre naţiuni, poar gărzile patriotice, cu uni Bucureşti, pentru a anali lor locale pe a n u l 1986. ncscu, prim-vicepreşedin*
juncţi ai ministrului. tă, tovarăşului Nicolae tăţi ale Ministerului de za proiectele unor impor întrucât camera legisla te al Comitetului executiv
O gardă militară, alinia Ceauşescu, o vie recunoş tante legi privind dezvol tivă s-a întrunit în prima al Consiliului popular jude
tă pe platoul din faţa A- tinţă pentru neobosita şi Interne, cu consiliile lo tarea econbmico-socială a şedinţă de după alegerile ţean Iaşi, şi Ştefan Negreţ,
cademiei, a prezentat ono tumultuoasa sa activitate cale de apărare pentru ac ţării, în profil teritorial, de la 17 martie a.c., şi du prim-viceprc.şedinte al Co
rul. S-a intonat Imnul de consacrată idealului nobil ţiuni de pregătire comună, pe anul 1986. pă constituirea ei în cadrul mitetului executiv al Con
stat al Republicii Socia de făurire a socialismului exerciţii şi aplicaţii. Au în unanimitate a fost a- Congresului al IIT-lea ai siliului popular judeţean
liste România. şi comunismului pe pămîn- fost reliefate, totodată, mo doptată următoarea ordine consiliilor populare, şi în Cluj, în funcţia de vice
Participarea tovarăşului tul României, dezvoltării dul în care armata îşi în de zi : conformitate cu prevede preşedinţi; Angela Isăroiu,
Nicolae Ceau.şescu la con ei economico-sociale, afir deplineşte funcţia econo 1. — Alegerea Biroului rile regulamentului de vicepreşedinte al Comitetu
vocarea-bilanţ a fost salu mării tot mai puternice a mică, participarea militari Camerei legislative a con funcţionare a acesteia, par lui executiv al Consiliului
tată cu deosebită căldură independenţei şi suverani lor la întreaga viaţă politi- siliilor populare. ticipanţii la lucrări nu a- popular judeţean Mureş,
şi entuziasm de numeroşi tăţii naţionale, pentru gri co-ideologică, ştiinţifică şi 2. — Proiectul Planului les, pentru o perioadă de Ecaterina Tucă, membru
ofiţeri. Ei au exprimat ja pe care permanent o culturală a ţării. naţional unic de dezvolta un an, noul birou, alcătuit al Comitetului executiv al
sentimentele de aleasă sti manifestă faţă de întărirea Intr-o atmosfccă dc pu re economico-soCială a Re din tovarăşii : Vasile Băr-
mă, dragoste şi preţuire capacităţii de apărare a ternic entuziasm patriotic, publicii Socialiste România, bulescu, preşedintele Co- (Continuare in pag. a 4-a)
pe care armata noastră, la patriei. primit cu vii uralc şi ovaţii,
fel ca întregul popor, le In cursul convocării-bi- a luat cuvîntul tovarăşul
nutreşte faţă de conducă lanţ au luat cuvîntul co NICOLAE CEAUŞESCU, Jg
torul iubit al partidului, şi mandanţi, secretari de con secretar general al Parti IN ZIARUL DE AZI :
al ţării, de comandantul silii politice şi comitete de dului Comunist Român, Ritm şi calitate în realizarea
suprem, tovarăşul Nicolae partid, şefi de state ma preşedintele Republicii So îmbunătăţirea condi
Ceauşescu, de numele că jore, ingineri şi alte cadre cialiste România, roman- ţiilor de muncă — o- INVESTIŢIILOR
ruia se leagă nemijlocit militare, care au scos în biccliv prioritar al or
tonte marile realizări do- evidenţă că Directiva co (Continuare în pag. a 4-a) ganizaţiilor sindicale
Creşte nivelul apei în lacul
Preocupări stăruitoare pentru ca de acumulare, scade numărul
transporturile auto să se zilelor rămase pînă la izvorîrea
desfăşoare norma! primilor kilowaţi
J
Ultima lună a anului răspunsuri la fel de con
— Ce acţiuni şi măsuri funcţionării optime a auto 1985 aduce, pentru lucră crete : punerea în funcţiu
se întreprind la I.T.A. De vehiculelor şi perfecţiona torii de la izvoarele de ne a centralelor de la Os-
va, tovarăşe ing. YVieland rea profesională şi‘ educa lumină din aval dc Ame trovu Mare şi Puclişa.
Schneider, director adjunct rea personalului muncitor. najarea hidroenergetică Toate acestea nu reprezintă
tehnic al întreprinderii, — Referiţi-vă, pe rînd, Rîu Mare-Retezat, răspla doar angajamente sau sim
pentru înscrierea în exi vă rugăm, la modalităţile ta binemeritată a efortu ple preliminări, ci convin
genţele ce se pun în sec de acţiune şi la stadiile rilor făcute în ultimii trei gerea fermă că aşa va fi
torul transporturilor auto, pregătirilor, în ordinea
mai ales în această pe menţionată ! ani — punerea în funcţiu- a fiecăruia dintre cei peste
rioadă a pregătirilor de — Clădirile şi atelierele
iarnă ?
sînt pregătite. Au fost A.C.H. PĂCLIŞA
-— Activitatea noastră etanşate uşile şi ferestrele,
are la această oră o notă s-au reparat acoperişurile,
accentuată in direcţia pre- s-au curăţat decantoarele ne a uzinei hidroelectrice 1 000 de oameni ai mun
gătirilor pentru sezonul şi s-au asigurat protecţiile de la Ostrovu Mic. Va fi cii dc la A.C.11. Păclişa.
friguros — pe de o parte contra îngheţului, au fost un prim răspuns, prin fap Argumentul forte : stadiile
avînd în vedere sarcinile revizuite, reparate şi com te de muncă, al colectivu lucrărilor de investiţii.
-mobilizatoare pe care le pletate toate instalaţiile lui Antreprizei de con
vom avea din primul an al electrice, sanitare şi ter strucţii hidroenergetice Pă- Dintre cele nouă uzine
noului cincinal, iar pe de mice. La acest din urmă ciişa la mobilizatoarele hidroelectrice care vor
alta privind învăţămintele punct menţionez că am sarcini puse în fit ţii tuturor forma „salba de lumina
desprinse din aspra iarnă trecut — prin eforturi pro energeticionilor ţării de de pe Rîu Marc" — trei
trecută. prii — toate centralele ter partid, de secretarul său cu acumulare în lacuri şi
— Concret, ce vizează mice de pe combustibil li general, tovarăşul Nicolae şase pe derivaţie, cu pu
pregătirile de iarnă la chid pe cărbune, ne-am a- Ceauşescu. Un prim răs teri de 15,9 MW (şapte
I.T.A. Deva ? puns înlrucît, în 1986, pri centrale) şi 11 MW (două)
— Trei capitole impor Interviu consemnat de Sub întreprinderea „Marmura" Simcria, atelierul 'ciopliturii:. mul an al celui de-nl 8-lea
sculptorului
dalta
marmura
se
Mihcţ,
cioplitor
C'andin
tante ; punerea la punct DUMITRU GHEONEA supune ea un „aluat", pentru că el este in unanimitate plan cincinal dp dezvoltare MIRCEA DIACONU
a clădirilor, atelierelor şi reeunoscut ea unul dintre cei mai buni meseriaşi de aiei. economico-socinlă a Româ
instalaţiilor, asigurarea (Continuare in pag. a 2-a) Foto NICOLAE GHEORGHIU niei, ei vor du ' alte două (Continuare în pag. a 2-a)
