Page 6 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 6
°ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 t
Scopul general — realizarea la un nivel „Producţia de energie electrică
poate creşte mult. Consumul
superior a obiectivelor economico-sociale
se poate diminua substanţial" 20.00 Tclcjurt
Unirea face puterea. Si deja cîştigat pentru comu expresii ale modului cum împacă cu această situa 20,20 Actualii
gur, cu cele trei cuvinte na lor, n-au pregetat să a fost condusă activitatea ţie. De aceea tovarăşul (Urmare din pag. 1) ceea ce priveşte valorifica nomic
prin care am început a- trudească neîncetat la a- în industrie şi agricultură. Traian Dan, secretarul or rea resurselor secundare în 20,35 Angajai
-est articol n-am spus o ceastă operă de consolida Indicatorii de eficienţă e- ganizaţiei de partid din producerea energiei elec nară a .
noutate. Ele exprimă însă re. Aşa se face că momen conomică sînt, de aseme sat adăuga : „Faţă de lipsu care centralele noastre e- trice. Vom statornici o dis gătirea
că şl vi
un adevăr, verificat în ca tul de bilanţ al activităţii nea buni, comuna fiind rile ce s-au manifestat la lectrotermice, oamenii care ciplină tehnologică şi de generaţi
zul organizaţiei comunale lor de la alegerile trecute autofinanţată şi avînd un C.A.P. Bretea Mureşană. muncesc aici dovedesc că muncă la cele trei centrale 21.00 Teatru t
de partid Ilia, prin rezul şi. pînă în prezent i-a a- excedent bugetar de circa se impunea o intervenţie pot produce aproape la pa electrotermice, o atitudine neexped
tatele pe care comuna le-a flat în postura fericită de 3 milioane lei. mai hotărîtă şi mai sis rametrii proiectaţi, dar şi severă împotriva risipei în loifw r
obţinut în toate domeniile a putea aşeza semnul plus tematică a comitetului altele în care nu ne înca toate secţiile combinatului, fa- »
de activitate pînă la data în dreptul multora dmtre Nu este însă în firea comunal de partid şi a drăm în cerinţele stabilite. în vederea atingerii obiec 21,50 Tclcjurt
desfăşurării plenarei de capitolele activităţii pe ca comuniştilor automulţumi- C.U.A.S.C.". Este adevărat că ne mai tivului de a deveni inde 22.00 Inchidci
mulul.
activ pentru dare de sea re au condus-o avînd în rea. Iată ce afirma în ca Perfecţionarea activităţii confruntăm cu unele pro pendenţi faţă de sistemul
mă anuală. Şi mai este frunte un comitet comunal drul dezbaterilor comunis în alte compartimente în bleme tehnologice, unele energetic naţional.
verificat acest adevăr şi harnic şi dăruit pe deplin tul Ioan Cionca — ingine care comitetul comunal de greşite chiar din proiecta
prin ceea ce putea să mai muncii. rul şef al C.A.P. Ilia : „Cri- partid îşi exercită rolul de re, dar tot atît de adevărat Ionel Hodorog, secreta BEadi
înfăptuiască comuna în conducător politic a făcut este că noi sîntem chemaţi rul comitetului de partid
condiţiile unei mai strînse obiectul intervenţiilor în şi răspunzători să le rezol al combinatului : „Ca pro
uniri a tuturor forţelor sa Adunări ale activului de partid plenară ale tovarăşilor Ioan văm. Cazanele, grupurile blemă prioritară, creşterea BUCUREŞTI
le în jurul organizaţiilor pentru dări de seamă anuale Chioreanu, Adam Munea- de la cele trei centrale cad producţiei de energie elec dioprogramui
de partid. în numele ace nu. Ştefan Ciolănel, Teo de multe ori din vina celor trică în centralele proprii 0,30 La ordi
luiaşi scop: realizarea la dor Solomon, Anania Par- care nu le întreţin cores şi reducerea consumului agricultură 7,3' ;
jurnal ;
un nivel superior a sarci în activitatea economică, ticile care ni s-au adus în tenie, Remus Crăciun, Ni- punzător, nu le suprave se află cu precădere pe or angajament
nilor economico-sociale ale pe care comuniştii au con darea de seamă cu privire colae Petrică. ghează în funcţiune. Aş în dinea de zi a adunărilor Kăspunzînd
comunei şi prin aceasta dus-o cu hotărîre şi tena la unele neîmpliniri din Sarcinile pe care le are cheia atrăgînd atenţia unor organizaţiilor de partid, o t o v a ră ş u ■
s
creşterea contribuţiei din citate, majoritatea unităţi cadrul cooperativei noastre de îndeplinit comitetul co şefi de secţii asupra răs şedinţelor consiliului oame Ceauşescu, plai
integral
interior la înflorirea comu lor din comună au obţinut sînt îndreptăţite. Neîmpli- munal de partid în anul punderii ce le revine în nilor muncii şi ale birou să pregăti
nei, la apropierea condiţii pe 11 luni din an rezultate nirile sînt expresia defec viitor sînt mari. Atmosfe încheierea cit mai grabnică lui comitetului nostru de planul anulu
prese
lor de muncă şi de viaţă bune. în agricultură, unul ţiunilor din stilul de mun ra de lucru angajantă, a pregătirilor de iarnă. partid. Avem unele reali Revista melodiilo
rul
ale locuitorilor săi de cele din sectoarele economice că al consiliului de con competenţa care-1 caracte Am în vedere în primul zări, în sensul că în anu tin de ştiri;
de oraşului. de bază ale comunei, cu ducere al C.A.P. Am luat rizează oferă garanţii că rînd prevenirea pierderi mite zile producem energie dem ascultă!
Aceasta a fost concluzia, toate condiţiile vitrege ale măsurile ce se impun pen ele pot fi îndeplinite în lor de abur tehnologic, de electrică aproape la para Buletin de ş
în
Nicola
proiectaţi,
poca
iar
metrii
corolarul dezbaterilor în acestui an, recoltele de ce tru a pune în valoare o apă caldă şi rece, de com secţii reuşim să economi ani de pace
-nărui plenarei de activ reale obţinute de pe unele serie de terenuri neproduc bune condiţii. Eforturile bustibili, ca să nu mai vor 10,20 Din cini
oentru dare de seamă a- suprafeţe au fost mai bune tive iar în zootehnie, vrem sale trebuie polarizate în besc de energia electrică, sim. Aşa cum ne-a cerut şurile popo;
11,0
Mioriţa;
nuală. ca în anii trecuţi, comuna să înlocuim efectivele îm- principal către agricultură probleme pe care ziarul secretarul general al parti Ştiri ; 11,0!
Nicolae
dului,
tovarăşul
care are încă rezerve mari
Orientîndu-ne după „co contribuind la fondul de bătrînite". nevalorificate. Gospodări le-a mai semnalat, de fapt". Ceauşescu, la recenta ple pionierilor;
lecţia" de Ordine ale Mun stat cu 560 tone grîu şi 320 Romulus Osoianu - se rea mai bună a pămîntu- Ing. Iosif Iacob, directo nară a C.C. al P.C.R., vom late; 12,00 Bu
12,05 Antena
cii — patru la număr în tone orz. în zootehnie s-a cretarul organizaţiei de bază rul C.S. „Victoria" Călan : acţiona cu şi mai multă 12,25 Din coi
tre care şi unul clasa I — de la S.M.A. vedea o strîn- lui, a bazei furajere a zoo „Sîntem deplin conştienţi insistenţă pe aceste două rului; 12,45
pe care le-a obţinut comu predat la fondul de stat să şi nedorită legătură în tehnici, îndreptarea mai de răspunderile ce ne re căi: să producem cît mai ră Radio-Tv.
• 15.00
I ’
na Ilia de-a lungul anilor, măi multă carne de bovine tre rezultatele nemulţumi hotărîtă a atenţiei către ac vin cu privire la creşterea multă energie electrică, să şi. K,.
organizaţia comunală de decît a fost planificat, din toare obţinute în acest an tivităţile anexă aducătoare producţiei de energie elec economisim cît mai multă". ştiri, 10,05 S
partid are cu ce se mîndri. gospodăriile populaţiei au de venituri, participarea trică în centralele proprii, maţii folclor
te; 16.25 11a
Dar comuniştii din Ilia au fost preluate pe bază de de C.A.P. Bretea Mureşa- echitabilă la muncă a tu de reducerea în continuare Viorcl Păcurar, secreta eonomică ; -
înţeles că a te mîndri doar contract la fondul de stat nă şi slaba participare la turor cooperatorilor — iată a consumului. Ne-am sta rul Comitetului orăşenesc de ştiri; 17,(
cu gloria faptelor trecute pînă la 1 noiembrie peste muncă a membrilor coope rezerve pe care Comitetul bilit programe judicioase de partid, primarul oraşu net de infoi
cumentare;
înseamnă stagnare dacă nu 76 tone carne, 1 742 hl lap ratori de aici. C.A.P. Bre comunal de partid trebuie în acest sens. Pe centrale, lui : „Sîntem în plin pro ţa radio: îs
regres. Şi fără să uite nici te, iar prin sistemul . achi tea Mureşană este acum să le fructifice mai bine pe zile şi schimburi. Sîn ces de transformare, de rii ; 20,00
un moment nevoia de con ziţiilor s-au predat nume un fel de „cui al lui Pe în viitor. tem pe punctul de a corela revoluţionare a mentalită * Memori?
solidare permanentă a ceea roase alte mărfuri agroali- pelea" în • agricultura co mai bine fluxurile de pro ţii despre producerea şi, românesc; ■*
dv.; 22.00 O
-ţfe pot considera un bun mentare. Sînt doar cîteva munei şi comuniştii nu se ION CIOCLEI ducţie, mai cu seamă în mai cu seamă, folosirea e- ră; 23,00 No
nergiei electrice, aşa cum cală ; 23,55-
ne cere secretarul general «le şt Ir..
al partidului, tovarăşul
® AUTOCONDUCERE Investiţiile — „motorul" construcţiei Nicolae Ceauşescu. Atin
AUTOAPROVIZIONARE TERITORIALA gerea parametrilor proiec
taţi la obiectivele energeti Cinei
socialiste, calea dezvoltării ce din combinat prin creş
La înfăptuirea sarcinilor să terea producţiei zilnice dp
DEVA : . F
energie electrică, reducerea tria); Simb
participe toţi locuitorii comunei! şi înfloririi patriei consumurilor în uzine, sec relor ; (Arta)
ţii, ateliere, la toate locu
Licita-
RA
rile de muncă — iată o- — sala A);
In perioada trecută din In comună sînt însă şi (Urmare din pag. 1) Aşa cum s-a hotărit la prii. „Este bine cunoscut — biective ce se află zilnic 333 (Modern
acest an, comuna I-Iărău a oameni care, deşi au posi Congresul al Xlll-lea al parti arăta t o v a r ă ş u l Nicolae pe agenda noastră de lu Bădăranii (I
predat la fondul de stat bilităţi materiale, cresc a- menelor de punere în func dului - fapt subliniat de se Ceauşescu, secretarul gene cru. Vom concentra cele rynia (Arti
cu ceva peste 37 tone car nimale în gospodărie, re ţiune şi de atingere a pa cretarul general al partidu ral al partidului, la Plenara mai bune forţe, cei mai ŞANI : Arip
(Parlne»;
Pi
ne şi 577 hl lapte de vacă fuză cu încăpăţînare să rametrilor stabiliţi. Este ne lui, t o v a r ă ş u l Nicolae C.C. al P.C.R. din 13—14 no buni specialişti în activita tilea i
şi de oaie. Indicatorii pri încheie contracte cu statul, cesară, în acest sens, mobi Ceauşescu şi ia recenta Ple iembrie 1985 — că orienta tea de exploatare a grupu Egipt ,
vind participarea la în nu contribuie cu nimic la lizarea mai fermă a construc nară a C.C. al P.C.R. — în rea spre dezvoltarea echili rilor energetice din com PENI: Mart.
făptuirea autoconducerii şi înfăptuirea autoaprovizio torilor de pe platforma Că al 8-lea cincinal se va pune brată a forţelor de produc binat. Prin găsirea celor tural); VULi
autoaprovizionării terito nării teritoriale. Aron Su- lan, a celor de la amenajă un accent deosebit pe tre ţie pe teritoriul patriei noas măi bune soluţii tehnice rea unei ma
riale nu sînt realizaţi, cu ciu din Ilărău, de pildă, a- rile hidroenergetice din Re cerea de Ia dezvoltarea ex tre a dus la înflorirea tutu în înlăturarea deficienţelor ceafărul); L 1
excepţia celui privind bo re vacă şi porci în ogradă, tezat şi Păclişa, a tuturor tensivă la dezvoltarea inten ror judeţelor, a sute şi sute actuale care mai îngreu rul albastru
vinele. De ce ? Marea ma dar nu contractează nimic oamenilor muncii de pe şan sivă, obiectiv început, de de localităţi, la crearea de nează realizarea producţiei ANINOASA:
joritate a cetăţenilor co cu statul. Emilian Sav, şo tierele de locuinţe. In aceas fapt, încă din actualul cin noi platforme industriale, la de energie electrică, vom ventive (J
munei — cum ne spunea fer la C.A.P. Banpotoc şi tă perioadă, îndeosebi la cinal. Constructorii hunedo- asigurarea condiţiilor pentru produce în combinat ener URICANI: 1
Cornel Bretean, vicepreşe Gheorghe Cornea, din ace blocurile de locuinţe, trebuie reni s-au angajat în adună realizarea în fapt a adevă gia necesară procesului de gii (Retezat)
dintele biroului executiv al laşi sat, cresc în fiecare an să se facă toate amenajă rile lor generale — unde s-au ratei egalităţi in drepturi în producţie, vom da şi siste ta care vinde
■nsiliului popular — în- 2—3 porci însă refuză să rile prevăzute — închideri, dezbătut cifrele de plan pe tre toţi oamenii muncii, în mului energetic naţional". roşie); ORA
racorduri la agentul termic tre toţi cetăţenii patriei, pen Am consemnat cele spu tele roşii —
etc. — pentru a se putea lu 1986 — să facă totul pentru tru accesul la toate cuceri se de interlocutorii noştri (Patria); Imj
a realiza cu maximum de
COMUNA 1IĂRĂU cra, pe timp friguros, în in răspundere sarcinile ce le rile civilizaţiei socialiste". drept angajamente ferme te (Flacăra)
terior la finisaje. O atenţie Judeţul Hunedoara - colţ Vom urmări în continuare BAI: Cecilia
prioritară cere realizarea lu revin. Judeţul nostru, care de patrie, înflorit sub toate modul în care se finali (Casa dc ci
«eg îndatorirea civică ce-i încheie contracte cu statul. crărilor energetice — dotări va beneficia şi în continua aspectele — este martorul zează ele, sub cele două TEG: Iluzii r
evine fiecărui om ce tră Astfel procedează Cornel şi optimizări pe fluxul ter re de mari fonduri de inves colectiv al acestor măreţe aspecte de bază ale proble cia); BRAZI
ieşte în mediul rural de a Crăciun şi Ioan Crişan, tot mocentralelor Mintia şi Pa- tiţii, trebuie şi poate să se înfăptuiri, beneficiarul direct mei : mai multă energie seriile I-II
creşte, în conformitate cu din Banpotoc, Dorel Ciocan roşeni, construcţia uzinelor înscrie cu mai multă vigoa al politicii ştiinţifice de in electrică produsă, mai mul Cheia fericii
prevederile programului u- din Hărău şi alţii. Aceşti hidroelectrice de pe Rîu re în vasta acţiune de în vestiţii promovate cu consec tă energie electrică econo cultură); Si
nic cît mai multe animale oameni beneficiază şi ei Mare şi a microhidrocentra- noire a patriei, prin materia venţă de conducătorul Iubit misită. La C.S. „Victoria" liţia intervii
şi a contribui cu cantităţi de toate drepturile ce le lelor de pe alte cursuri de lizarea cu înaltă eficienţă e- al partidului şi statului nos Călan se poate realiza a- ILIA : Hore:
mari de produse agricole au consătenii lor. Cu ei s-a apă. conomică a lucrărilor pro tru. cest imperativ ! GHEUARI: F
la fondul de stat şi la cel stat de vorbă de nenumă dc /lori (Mi
de autoaprovizionare. Pe rate ori, li s-a explicat,
tru Dălie şi Milidon Lugo- pe larg, necesitatea de a-şi //
ian din satul Bîrsău, Cor aduce contribuţia la reali r r Sîntem pregătiţi să învingem capriciile sezonului friguros
nelia Cozma şi Elena Ma zarea schimbului de măr
nea din Ilărău, Emilia Io- furi dintre oraş şi sat, de (Urmare din pag. 1) — Verificarea şi îmbună un robot pentru pornirea ne cum se cuvine şi să-i
van, Maria Albu şi Aurel a participa la înfăptuirea, tăţirea instalaţiilor electri la rece a acestora. învingă capriciile. în acest
Lupaş din Chimindia, Du programului judeţean pri ce, termice şi sanitare, a- — Dar în privinţa apro fel vom încheia cu bune Timpul prr
azi,
mitru Suciu. Mănase Bon vind autoconduccrea şi au- lele noastre sau ale lor, în provizionarea cu lemne şi vizionării tehnico-materia- rezultate anul 1985 şi vom Vremea 3 dec*
va
ta şi Simion Pop din Ban toaprovizionarea teritoria atelierele noastre ori la do cărbuni a centralelor de le ? aborda de pe o bază soli închisă, cu
potoc şi foarte mulţi alţii lă. Aceste cazuri — suge miciliile lor. încălzire şi a atelierelor dă primul an al viitorului mult acopei
sînt membri ai cooperati — Iarna bate insistent care nu au termoficare, — A fost şi rămîne pre cincinal, fundamentat de dea precipitf
velor agricole de produc răm ideea consiliului la uşă. O puteţi primi fără revizuirea agregatelor şi a ocuparea noastră principa- cale, sub £ori
n
lapoviţă
şi
ţie din comună şi, în ace popular comunal — trebuie teama c-o să vă pună pro mijloacelor de transport şi 'lă, permanentă. La majo Congresul al XIII-lea al tul va sufla
laşi timp. buni gospodari făcute cunoscute tuturor bleme ? aducerea lor în deplină ritatea materialelor de ba partidului, sarcinile ce re moderat din
Tempe:
crescînd un mare număr cetăţenilor comunei, ca aba — Noi am încheiat pro stare de funcţionare, aco ză ne-am asigurat deja vin cooperaţiei meşteşu vest. vor fi
nime
de animale. Totodată, cei teri de la obligaţiile. ele gramul pregătirilor de iar perirea şi betonarea plat stocurile necesare pe pe găreşti stabilite de cel de tre minus
consemnaţi mai sus. pre mentare ale celor ce tră nă în 10 noiembrie. în pre formelor, îneît să se poată rioada iernii, pentru alte al III-lea Congres al con . grad. iar cc-
cum şi Ioan Jibetean, Io iesc la sate. în acest fel, zent mai facem unele com lucra în condiţii normale le insistăm la furnizori, cu siliilor populare, hotăriţi între 2 şl 7
ridicate,
mal
nel Moţoc, Gavrilă Chiş, opinia publică poate şi pletări cu cele necesare, şi la iarnă, în baza de care avem bune relaţii de să ne înscriem plenar în produce cea«
Leontin Gabor, Ioan Susan, este chemată să ia poziţie extinderi de spaţii, moder producţie Deva. Pentru e- conlucrare şi sperăm ca obiectivele şi exigenţele
Emilian Bota, Nicolae De- faţă de astfel de atitudini nizări şi igienizări în uni fectuarea unor transporturi iarna, chiar aspră de va fi, puse în faţa întregului La munte,
helean ş.a. sînt consecvenţi ce fac notă discordantă cu tăţi, aranjări în magazii şi operative şi în sezonul fri nu ne va pune probleme popor de secretarul gene să, cu cerul
Vor
eoperit.
contractanţi de animale şi modul cum judecă şi pro depozite. guros, am amenjat un a- deosebite. Mai .ales că şi ral al partidului, tovarăşul sori slabe F
lapte, onorîndu-şi cu con cedează marea majoritate — în ce au constat, în telier pentru repararea şi oamenii, prin hărnicia şi Nicolae Ceauşescu, la re va prezenta
ştiinciozitate angajamen a cetăţenilor comunei Hă- linii mari, pregătirile de întreţinerea mijloacelor au dăruirea lor în muncă, centa Plenară a C.C. al pînă la 00—
Vest.
tele asumate. i-ău. iarnă ? to şi am dotat atelierul cu sînt pregătiţi s-o întîmpi- P.C.R.