Page 61 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 61
CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARĂ
proletari din TOATE TARILE. UNITI-VA!
CONSILIULUI NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII
Analiză profund ştiinţifică —
ti *v ri
program însufleţitor de muncă
S O C I A L I S M U L gidă a secretarului gene niilc. Producţia netă creş . îndeplinească integial. do-
Avînd loc sub înalta e-
Analiza
rezultatelor
te cu circa 36 Ia sută, ve
bîndite pînă în prez-n' se
32 la sută, producţia in
Republicii,
tele
tovarăşul
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAM HUNEDOARA AL P C ral al partidului, preşedin nitul naţional cu cu aproape află intr-o strînsă legătură
obiectivele
sarcinile
cu
şi
dustrială
marfă
peste
Ceauşescu,
Plenara
Nicolae
din 16 decembrie a Consi 20 Ia sută". cincinalului următor inau
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N liului Naţional al Oame în actualul cincinal s-a gurat de anul 1986, a că
nilor Muncii a analizat în- obţinut o consolidare im ror înfăptuire solicită la o
tr-un spirit de înaltă exi portantă a remarcabilelor maximă mobilizare econo
genţă efortul naţional şi realizări din deceniul tre mia şi eforturile colective
Anul XXXVII, nr. 8 739 JOI, 19 DECEMBRIE 1985 4 pagini — 50 bani
rezultatele sale de-a lungul cut, ceea ce a creat con lor de muncă hunedoreno.
unuia dintre cele mai com diţiile necesare pentru „în conformitate cu pre
plexe şi grele cincinale trecerea în perioada urmă vederile planului — arată
străbătute de naţiunea toare la o dezvoltare in secretarul general al parti
S e s i u n e a noastră în amplul proces înalt, în toate domeniile dului, tovarăşul Nicolae
tr-un ritm mai intens, mai
constructiv
condus
de
Ceauşescu — vom pune în
partid.
de
Pornind
la
In acest context, cuvân de activitate. cuvântarea această centrul atenţiei dezvoltarea
intensivă a întregii activi
atra
realitate,
tarea
Nicolae
tovarăşului
tăţi din toate domeniile —
Marii Adunări Naţionale Ceauşescu la plenară re ge atenţia asupra faptului industrie, agricultură şi ce
prezintă nu numai un do
că cincinalul pe care l-am
Vom
cu
lelalte.
acţiona
sintetizează
cument
să
se
străbătut
cumulările ce cantitative a- constituie trebuie autentică toată hotărîrea pentru rea
şi
intr-o
dezvoltarea calitativă a u- lizarea unei calităţi supe
In prezenţa tovarăşului getului de stat al Repu Trecîndu-se la următorul şcoală din care să se des
Nicolae Ceauşescu, secretar blicii Socialiste România punct de pe ordinea de nei importante etape a fău prindă maximum de învă rioare a muncii şi vieţii
general al Partidului Co pe anul 1986. zi, tovarăşul Maxim Ber- ririi societăţii socialiste ţăminte pentru cel de ai poporului nostru".
munist Român, preşedinte Au luat cuvîntul depu ghianu, ministrul muncii, a multilateral dezvoltate, ci 8-lea cincinal al dezvoltă Din această orientare de
le Republicii Socialisto taţii : Ioachim Moga, A- prezentat expunerea asu şi Un tablou concret de rii economico-sociale a pa anvergură naţională se des
România, miercuri dimi drian Stoica, Doina Vasi- pra proiectului Legii cu transpunere în viaţă a o- triei. Din lipsurile şi ne- prind cu o deosebită for
neaţa au continuat lucrări lescu, Ilie Ghcorghe, Ma privire la creşterea produc rientărilor generale adop împlinirilc ce au marcat o
le sesiunii a Il-a a celei fia Fiucsă, Dumitru Con tivităţii muncii, perfecţio ţă câteva direcţii esenţia
de-a IX-a legislaturi a Ma stantin, Lina Ciobanii, Flo narea organizării şi nor tate de Congresul al X1IT- parte a activităţii de con le, în care locul central îl
rii Adunări Naţionale. rin Tănăsescu, Riehard mării producţiei şi a mun lea al partidului. ducere a vieţii economico- ocupă energetica. De aceea
La sosirea în incinta Pa YVinter, Ion Florca. cii. „încheiem cincinalul sociale se impune datoria în cuvântare se subliniază:
latului M.A.N., tovarăşul S-a trecut apoi la discu Raportul comisiilor per 198X—1985 — se spune în luării tuturor măsurilor în ..In primul rînd este ne
Nicolae Ceauşescu, tovarăşa ţia pe articole a fiecărui manente de specialitate ale c u v î n t a r e a tovarăşu cesar să acordăm în conti
Elena Ceauşescu, ceilalţi proiect de lege în parte, M.A.N., care au analizat vederea înlăturării neajun
tovarăşi din conducerea după care Marea Adunare şi avizat favorabil proiec lui Nicolae Ceauşescu la surilor, pentru ca preve nuare toată atenţia pro-
de partid şi de stat au Naţională a adoptat, în u- tul acestei Legi, a fost pre plenară _ — cu rezultate derile anului 1986 şi ale
fost întîmpinaţi cu aceleaşi nanimitate, Legea Planului zentat de deputata Elena importante în toate dome- întregului cincinal să se (Continuare in pag. a 2-a)
sentimente de înaltă pre naţional unic de dezvolta Nae, preşedintele Comisiei
ţuire, de adîncă recunoş re economico-socială a Re pentru sănătate, muncă,
tinţă şi dragoste fierbinte publicii Socialiste România asigurări sociale şi protec
cu care întregul nostru po pe anul 1986 ; Legea Pla ţia mediului.
por înconjoară pe secre nului de dezvoltare a a- La dezbaterea generală
tarul general al. partidului, griculturii şi industriei a- asupra acestui proiect de
cel mai iubit fiu al na limentare- al Republicii So lege au luat cuvîntul de
ţiunii. cialiste România pe anul putaţii ; Mihai Moraru, Va
Erau prezenţi membri şi 1986; Legea Bugetului de lentin Anastasiu, Ion Radu,
membri supleanţi ai Co stat al Republicii Socialis Veronica Sandu, Mihail Ni-
mitetului Politic Executiv, te România pe anul 1986. culescu.
secretari ai C.C. al P.C.R., Aceste documente de deo
membri ai Consiliului de sebită importanţă, elabora După discuţia pe artico
Stat. le, Marea Adunare Naţio
te pe baze profund ştiinţi nală a adoptat, în u-
Au participat, în calita fice şi realiste, sub directa nanimitate, Legea cu pri
te de invitaţi, membri ai îndrumare a secretarului
creşterea
producti
C.C. al P.C.R. şi ai guver general al partidului, pre vire la muncii, perfecţiona
vităţii
nului, conducători de insti şedintele Republicii, tova rea organizării şi normării
tuţii centrale, organizaţii răşul Nicolae Ceauşescu, producţiei şi a muncii, ca
de masă şi obşteşti, repre fac parte integrantă din re pune un accent deose
zentanţi ai vieţii noastre prevederile cincinalului bit pe laturile calitative
ştiinţifice, culturale şi ar 1986—1990, menit să asi ale dezvoltării economiei
tistice, ziarişti. gure transpunerea neabă româneşti, valorificarea su
în cadrul şedinţei a con tută în viaţă a istoricelor perioară a muncii sociale,
tinuat dezbaterea generală hotărîri ale Congresului al creşterea productivităţii
di-
Sinieria.
Viorel
lucru
de
comună asupra proiectului XlII-lea al partidului, rea muncii în toate sectoarele lean, întreprinderea alUel „Marmura" colectiv de Formaţia ai muncii de condusă această întreprindere Delic-
se
întregul
ca
de
oameni
la
Legii Planului naţional u- lizarea obiectivelor şi sar de activitate, în vederea pregătesc să încheie anul cu bune rezultate. In imagine un aspect din activitatea e-
nic de dezvoltare economi- cinilor noii etape, ce des sporirii venitului naţional, chipei, şlefuirea dalelor mozaicate. Tocmai se incepea execuţia unei comenzi la export.
co-socială a Republicii So chide ţării noastre perspec şi, pe această bază, a nive
cialiste România pe anul tiva unui stadiu superior lului de trai material şi
1986; proiectului Legii Pla în procesul înfăptuirii pro spiritual al poporului. TN ZIARUL DE AZI : ACTIVITATEA DE EXPORT
nului de dezvoltare a a- gramului de edificare a La ultimul punct de pc ® Experienţa se cîşti-
gric.ulturii şi industriei a- societăţii socialiste multila ordinea de zi, tovarăşul gâ prin perseveren calitate « dinamism « eficienţă
limentare al Republicii So teral dezvoltate şi înainta Dumitru Apostoiu, secretar ţă şi tenacitate
cialiste România pe anul re a României spre comu ® Dialog cu cititorii
1986; proiectului Legii Bu nism. (Continuare in pag. a 4-a) © Fapte din instanţă Marea ambiţie
a unui mie colectiv
Hărnicia şi răspunderea în întreaga activitate —
La puţini kilometri de Aşa se face că in casele
izvoarele rezultatelor bune Haţeg, spre şoselei, o Nalaţi, multor haţegani — şi nu
satul
îm
în
stingă
numai ale lor — mobila şi
prejmuire pe care o baţi piesele de mobilier pro
In cadrul adunării acti răspundere a oamenilor ce un nou saivan pentru 400 turile au fost puse la cu pasul în mai puţin de duse în secţia de la Haţeg
vului de partid din comuna muncesc în sectorul creş ovine. S-a rezolvat proble punct, şi s-au asigurat 10 minute adăposteşte sec sînt cele mai frumoase şi
Hărău prilejuită de pre terii animalelor, hărnicia ma adăpării animalelor, cantităţi de furaje la ni ţia de mobilă a întreprin funcţionale obiecte din
zentarea dării de seamă şi conştiinciozitatea ce o evacuarea operativă a de velul necesarului înscris în derii de prelucrare a lem gospodărie. Un certificat
anuale, între altele a fost dovedesc în munca coti jecţiilor ş.a. Aceste con balanţă. în acest fel s-au nului Hunedoara -— Deva.
apreciată activitatea fermei diană Nicolae Oprean, Ioan diţii creează cadrul pentru creat condiţii optime pen liste vechea secţie de tîm- de calitate ratificat şi de
zootehnice a C.A.P. Bîrsău, Radu, Gheorghe Jorza, Va- o activitate de calitate, tru o bună îngrijire şi plărie ce aparţinuse pînă partenerii străini care. de
la un an la altul, din 1977
strădaniile ce se depun aici sile Buftea, Petru Buftea ne obligă să muncim cu furajare a animalelor în în 1977 de industria lo încoace, îşi sporesc me
pentru îndeplinirea sarcini şi alţii. Romeo Corb, şeful cea mai marc răspundere iarna 1985/1986. cală. „Faţa" clădirilor şi reu solicitările.
lor de plan pe 1985, suc Dacă mai adăugăm că atelierelor nu s-a schim
cesele ce se obţin. Această FERMELE ZOOTEHNICE — oamenii ce lucrează în zoo „Anul 1985, ultimul din
apreciere este pe deplin tehnie, conducerile fermei bat prea mult. Ba chiar cincinalul pe care îl vom
justificată de rezultatele MODEL DE ORGANIZARE ŞI PRODUCŢIE şi majoritatea oamenilor încheia cuiând este şi pen
ce le raportează unitatea, şi cooperativei agricole care lucrează acum în ate tru noi, micul colectiv a!
acum, la finele anului. La fermei zootehnice, arăta : pentru -^a ne îndeplini cu dovedesc preocupare, stră lierele de confecţii meta secţiei, un an decisiv, dv
efectivele totale ferma din — în unitatea noastră cinste sarcinile ce ne rev in. danie permanentă pentru lice, tîmplărie şi tapiţerie referinţă pentru Întreaga
Bîrsău realizează depăşiri s-au făcut în ultimii ani Din cele prezentate re obţinerea de rezultate su sînt aceiaşi — bărbaţi şi noastră muncă -— ne spu
de 18 bovine şi 71 ovine. eforturi importante pentru iese că ferma zootehnică perioare, toate acestea în femei din zona Haţegului, nea sing. Lnzăr Avram, şe
In 11 luni s-au obţinut 115 modernizarea bazei mate de la Bîrsău va încheia drituiesc concluzia că for oameni care de 15—20 de
viţei şi 387 miei, mai mult riale. Astfel, au fost mo anul cu rezultate bune, la ma zootehnică din Bîrsău ani adaugă la cele învă ful Secţiei de mobilă Ha
decît cifrele stabilite. Pla dernizate adăposturile, s-au aproape toţi indicatorii şi va încheia anul 1985 cu ţate în şcoli profesionale ţeg. Şi. afirm cu toată
nul privitor la producţia construit fînare şi celule va începe în condiţii opti rezultate bune şi are crea sau la cursurile de califi convingerea, 1985 ne aduce
de lapte de oaie s-a înde pentru siloz, alei pentru me anul 1986. în favoa te toate condiţiile ca acti care noi şi noi cunoştinţe împlinirea marii noastre
plinit, iar cel privind pro furajare, şi de acces în rea acestei aprecieri ple vitatea din 1986 să se ri ambiţii — aceea de a eroş-
ducţia de lapte de vacă fermă ş.a. In acest an s-a dează modul cum a fost dice la noi cote de efi pc care le deprind, zi de
se va realiza integral. construit cu sprijinul Ex pregătită şi se desfăşoa cienţă. zi, la şcoala nţuncii, de MIRCEA DIACONU
Bunele rezultate au la ploatării miniere Certej, ră actuala ’stabulaţie a venind adevăraţi maeştri
bază activitatea plină de unitatea ce ne patronează, animalelor. Toate adăpos TRAIAN BONDOR în prelucrarea lemnului. (Continuare in pag. a 2-a)
