Page 62 - Drumul_socialismului_1985_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NIÎ.

Analiză profund ştiinţifică - Experienţa se ciştigă prin

program însofiefâtor de muncă perseverenţă şi tenacitate 20.00 Tclcju

Rezultatele pe care le-a Ce s-a desprins din con­ sine nu este însă de ajuns 20,20 Bilanţ
Pcrspt
dacă
la
înfăptuirea
măsu­
(Urmare din pag. 1) de producţie de la Rîu lui Hunedoara — domeniu obţinut în acest an eco­ trol ? Că pentru a asigura rilor adoptate nu sînt an­ 20,35 Amfiti
(color]
întregii
coordonarea
acti­
Mare-Retezat, a microbi - de largă răspundere ce im­ nomia comunei Beriu nu vităţi în teritoriu, cadrele trenate toate forţele co­ calitat
drocentralelor de pe teri­ plică prospectarea, exploa­ sînt de natură să mulţu­ naţion
Komăi
blemei energiei, să acţio­ toriul judeţului. tarea şi prelucrarea zăcă­ mească. Cu puţine excep­ cu munci de răspundere şi munei. La Beriu, modul 21,05 Fiecar
năm în aşa fel încît din mintelor minerale de pe ţii, cele patru unităţi coo­ personalul propriu al con­ de lucru cu deputaţii şi o put>
primul an, să asigurăm Obiectivul energetic cen­ teritoriul judeţului Hune­ peratiste de pe raza comu­ siliului popular au fost re­ delegaţii săteşti, cu comi­ econoi
Prczcn
condiţiile necesare desfă­ tral cu caracter naţional doara. nei nu şi-au realizat pro­ partizate pe sate şi unităţi siile permanente, cu comi­ .'■><> în
agricole prin decizie a bi­
tetele de cetăţeni nu este
şurării în mod ritmic a implică, însă, cu o deose­ Aşa cum s-a subliniat şi ducţiile vegetale planifi­ (Solor)
activităţii, insă cu consu­ bită intensitate creşterea la Plenara din noiembrie cate şi nici sarcinile la fon­ roului executiv; că, săptă- încă mulţumitor. Astfel, 21,25 Invita)
deşi au existat planuri şi
dul de stat. Excepţiile le
rilo
muri minime de energie, producţiei de cărbune în a C.C. al P.C.R., în vii­ reprezintă producţiile şi li­ mînal, cei astfel reparti­ programe pentru utilizarea nii (ci
zaţi răspund de modul în
aplicînd ferm măsurile sta­ Valea Jiului. De aici se torul cincinal se va pune vrările la fondul de stat care şi-au dus la îndepli­ pe plan local a resurselor Voinca
clicscu
bilite în această privinţă". desprind sarcini de maxi­ un accent sporit şi pe alte la legume şi cartofi — la energetice secundare, de Gabor
mă însemnătate pentru co­ nire sarcinile primite. Pen­ tează
Pentru colectivele de e- domenii care vizează creş­ C.A.P. Beriu, livrările la tru cine cunoaşte de cît a- valorificare a materialelor opera.
lectivele de oameni ai terea eficienţei economiei fondul de stat la orz —
nergeticieni ■ din judeţul parat propriu dispune un refolosibile prin activităţi le“ de
muncii din acest mare şi la C.A.P. Căstău şi cam de mică industrie, aceste 21,50 Tclejui
nostru se desprind cu o naţionale, între care: creş­ 22.00 închid'
important bazin carbonifer, terea productivităţii mun­ atît. Efectivele de anima­ planuri şi programe au
deosebită forţă cerinţe de mai ales în privinţa rea­ cii, a nivelului tehnic şi le ca şi baza furajeră pen­ Stilul de muncă căpătat doar o palidă ma­ inului.
cea mai mare stringenţă: lizării programelor de in­ calitativ, refolosirea mun­ tru ele de asemenea nu al consiliului terializare, din cauza lip­
asigurarea bunei funcţio­ vestiţii, pregătiri şi deschi­ cii trecute, creşterea pon­ sînt satisfăcătoare. Deficit popular sei de consecvenţă în ur­
nări a centralelor electrice deri, în desfăşurarea meca­ derii recuperării şi valori­ de furaje se înregistrează mărirea realizării lor de
la ■ toate cele patru coope­
şi menţinerea lor la un ni­ nizării şi pregătirii forţei ficării materialelor refolo- rative agricole. ’ consiliu popular comunal, către biroul executiv. De BUCUREŞ
în
dimensionarea
altfel
şi
vel de producţie cît mai de muncă. sibile în procesul produc­ Vorbind despre stilul de nu e greu de înţeles că pe programelor se manifestă dioprogram
La
0,30
aproape de capacitatea no­ Exigenţele dezvoltării tiv, reducerea mai accen­ muncă al consiliului popu­ această cale nu se poate timiditate. Pentru anul agriculturii oi
tuată a consumurilor ener­ lar comunal Beriu în con­
minală. Pe de altă parte, bazei de materii prime na­ asigura o bună coordonare. viitor, în cadrul programu­ jurnal ; 7,:
getice şi materiale, apli­ ducerea activităţii econo­ Normal şi logic este să se angajament
în acest obiectiv se inclu­ ţionale reprezintă, de ase­ lui de dezvoltare a micii Răspunzind
carea mai fermă a meca­ mice, trebuie să ţinem ne­ asigure coordonarea prin t o v a r ă ş i
de efortul punerii în func­ menea, una din direcţiile nismului economico-finan- apărat seama de finalita­ deputaţii consiliului popu­ industrii, consiliul popular Ceauşescu,
ţiune în timpul cel mai majore ce se adresează ne­ ciar al maximei eficienţe. tea lui. Şi, finalitatea nu lar. De regulă, conducăto­ şi-a propus înfiinţarea u- nim integrs
este mulţumitoare. Obiec­ nui atelier de confecţionat 1985, să pr
scurt a noilor capacităţi mijlocit economiei judeţu­ Dintr-o asemenea per­ rii unităţilor economice din nic planul
tivitatea ne obligă să spe­ cozi de unelte şi mături
spectivă, cuvîntarea secre­ cificăm că atît primarul comună sînt şi deputaţi do sorg,, amenajarea unei 8.00 Revisti
m
Curierul
tarului general al partidu­ cît şi vicepreşedintele nu comunali, aşa că a apela gospodării anexă cu 50 de Buletin d
dubla
la
lor
răspundere
Drumul în meserie lui, t o v a r ă ş u l Nicolae au prea multă experienţă în conducerea activităţii e- oi şi 50 de iepuri. Posibi­ Răspundem
10.00
Bule
Mesag
Ceauşescu, alături . de cea' în munca de conducere, de conomice ni se pare foarte lităţile comunei sînt însă 10.05 popular
aceea, cele ce urmează se
lui
mult mai mari, numai că
rostită la plenara din no­ firesc. corale; n,
I furnale, apoi la Furna­ vor un sprijin cel puţin nu au fost temeinic anali­ ştiri ; 11,05
lul de 1 700 m.c., unde i iembrie, reprezintă docu­ pentru activitatea viitoa­ în adunări ale cetăţeni­ zate şi incluse în program. Soarelui; 1
s-a încredinţat conducerea mente fundamentale pentru re. Aceasta cu atît mai lor, în sesiuni ale consiliu­ Un loc aparte în fizio­ te ; 12,00 Bl
unei echipe. Ce a însem­ ceea. ce trebuie să între­ mult cu cît la alte capitole lui popular şi şedinţe ale nomia comunei îl ocupă 12.05 Din ci
12,15
r
nat pentru tinărul comu­ ale activităţii Consiliul biroului executiv sînt ana­ cele 4 aşezări de deal "şi 1 ştiinţii
nist noua răspundere, cum prindă organele de partid popular Beriu a înregistrat lizate activităţile din agri­ de munte — Cucuiş, Măgu- vaupremier;
a răsplătit Încrederea pe şi de stat în vederea trans­ rezultate bune. cultură, realizarea fondu­ reni, Sibişel şi Poieni — 13.00 De la 1
diojurnal;
care colegii de muncă au punerii în viaţă a impor­ Un recent control com­ lui de stat şi a celui de care reprezintă un poten­ ştiri ; 15,05
pus-o in posibilităţile sale ? tantelor obiective şi sarcini plex organizat în comună autoaprovizionare cu pro­ ţial însemnat în ceea ce 20 ; 10,00
Prin dăruire şi conştiin­ ce trebuie realizate în a accentuat tocmai pe sti­ duse agroalimentare, gos- priveşte fondul de stat la 10,25 Radio
10,55
mică;
ciozitate manifestate in lul de muncă al consiliu­ podărirea şi înfrumuseţa­ produse agroalimentare. cului; 17,
orice împrejurare, prin or­ 1986 şi în perspectiva în­ lui popular în conducerea rea localităţilor comunei şi Neacordindu-le cetăţenilor ştiri ; 17,05
dine, disciplină şi bună tregului cincinal. activităţii economice. alte probleme. Analiza în din aceste sate tot spriji­ tră; 17,35 3
cînt,
patri
organizare pe care le pre­ grarv muzi<
tinde zi de zi celor cu nul necesar în rezolvarea ser’., ★ Bu
care lucrează. Iar rezulta­ problemelor cu care ei se * frevista
tele echipei se concretizea­ confruntă, nici solicitările radio; 20,00
*
Răspund
ză in obţinerea unor în­ consiliului popular nu gă­ rilor + La
O zi
22.00
— Pentru viaţa, pentru semnate cantităţi de fontă sesc ecoul dorit. Radiojurnal
destinul omului erte toar­ peste plan, in economii Ne oprim aici cu consta­ nă muzical.
te important modul in care de cocs ce se ridică în a- tările deoarece credem că Buletin do
se pregăteşte pentru mese­ cest an la peste 3 000 000 ele ilustrează convingător
rie. Aceasta, pentru că lei, prin respectarea rigu­ afirmaţia că experienţa în
ceea ce eşti şi devii îşi roasă a reţetelor de incăr- conducere se realizează cu
are temeiul in drumul pe care şi dozare a furnalului. perseverenţă şi tenacitate,
care-l parcurgi prin mese­ Nu intimplător echipa pe iar rezultatele bune se ob­
rie. care o conduce, numită ţin punînd în valoare în­ DEVA :
In ciuda timplelor argin­ de cei din preajmă, admi­ treaga capacitate de acţiu­ dragoste Cam
tură);
tii, omul cu care stăm de rativ ,,echipa cu mîini de ne a deputaţilor şi cetăţe­ riilc I-II ()
vorbă, turnalistul Nicolae aur", a obţinut, lună de nilor localităţii. Legătura tate în lai
Cros, este tinăr. Cind a lună, timp de şase ani con­ permanentă cu oamenii, HUNEDOAI
5 de
la P-
părăsit plaiurile natale de secutiv, titlul de fruntaşă în sporirea încrederii lor în dert la
la Alba lulia şi s-a în­ întrecerea socialistă. Nu organul local al puterii de ricui. (Mo
dreptat spre cetatea de intimplător omul care o stat nu a dat niciodată, Legenda dr
foc a Hunedoarei avea doar conduce, comunistul Nicolae gr.eş. La Beriu, se pare, că riile I-II şoii (
urmele
14 ani. S-a inscris intii la Gros, este stimat şi apreciat acest fapt trebuie mai bine PETROŞAN
Şcoala profesională de fur- de colectiv, fiind considerat înţeles. acuză (Pi
nalist, pregătindu-se temei­ un exemplu de viaţă şi de ,,Z“ (U11
('
pierdute
nic pentru drumul ce avea muncă pentru mai tinerii MIRCEA CAPOTESCU, LUPENI: s
să-l urmeze. Un drum al Începători în meserie. inspector la Consiliul bunilor (Ce
muncii făcută cu pasiune Fabricii de producţie industrială mică şi prestări de servicii Hunedoara. Aspect popular judeţean CAN : Aver
.
Nordului
şi hărnicie, intii la secţia VALI ARDELEANU din atelierul de strungăric, al secţiei metalurgice. Foto NICOLAE GHEORGHIU ION CIOCLEI LONEA : : i
nate (Mine
LA : Micul
(Muncitorcs
Marea ambiţie a unul mic colectiv Domn BRA
pont
tezat);
E N E R G I A ELECTRICĂ (Urmare din pag, 1) pentru Irak (suporţi pentru Crişan, Păulin Crai, Sbiniang Ryi
SĂ PRODUCEM (lî MĂI WUtŢĂ !
(S
GURABARZ
sălbatic
S-O 6C0N0MISIM Pf ÎOATS CAltS !
:
nul
1981—1985.
mantice
te în ochii lumii, de a conducte) se va încheia pla­ Constantin Baleca — în ORAŞTIE <P
cincinal
total 85 de nume aflate la
fiu
CU'
în
ajunge ca valoarea acestui
ate­
Prin utilizarea Sa capacitate mic colectiv să fie recu­ Aurel Nopcea, şeful con­ temelia... renumclui de I-II : (Flacărr
a
ţinut
să
lierului,
care se bUGUră astăzi, în
BAI
Fata
noscută în marea „tre­ semnăm numele cîtorva ţară şi dincolo de hota­ (Casa dc <
a tehnicii din dotare cere" de care confecţionate dintre cei — mai harnici rele ei, mobila de Haţeg. a ŢEG : Incen
bucură
se
Yung
(Daci
Iu-
sudorul
muncitori
produsele
competiţie
această
în
—
CvL .AN : G
Alături de alte unităţi dicioase a producţiei pe celorlalte utilaje. La bunele aici“. lius Szalay, lăcătuşul Ma- vredniciei, cei 52 de oa­ Călăuza (Casa
I-II
economice din zona Brad, fiecare schimb în parte, în rezultate obţinute nu tre­ Rezultatele obţinute în ria Crăciun şi lăcătuşul meni ai muncii din atelie­ SIMERIA :
Mina Ţebea se numără aşa fel încît consumurile buie omis aportul şefilor acest an de lucrătorii sec­ mecanic Iulian Bugai’iu. rul tapiţerie, conduşi de în acţiune
printre consumatorii im­ să se situeze la limita in­ adjuncţi de sectoare de ţiei de mobilă — referin- La atelierul tîmplărie. ing. Mihaela Hoanţă, nu ILIA : Air
portanţi de energie elec­ ferioară. specialitate electromecani­ puteau rămîne mai prejos. străbunica
trică. Tocmai de aceea, — în perioada trecută că — inginerul Octavian ACTIVITATEA DE EXPORT Ionel Danciu, Ana Biba,
în spiritul indicaţiilor şi din acest an — preciza Cărăbaş şi subinginerul : Livia Neidoni, soţii Zeno
orientărilor secretarului interlocutorul — mina Nicolae Dineş — care ur­ colitele ® dinamism • eficienţa şi Coroniţa Vartolomon au
general al partidului, to­ noastră a economisit 520 măresc şi coordonează cu fost unanimi în a aprecia
varăşul Nicolae Ceauşescu. MWh energie electrică, cea mai mare atenţie bunul că au create toate condi­
aici se acţionează cu res-, care ne-ar permite să func­ mers al producţiei. du-ne strict la producţia maistrul Siminic Ştefoni îşi ţiile pentru a încheia, în Timpul pi
azi, 19 de
ponsabilitate pentru înca­ ţionăm, avînd în vedere Maiştrii Gheorghe Du- destinată exportului —, exprima părerea de rău cîteva zile, lucrările afe­ Vremea vp
drarea riguroasă în cota consumurile din prezent, şan. Dragomir I-Ianeş şi confirmă realitatea împli­ că nu putem publica nu­ rente la 1 000 somiere toare şi îi.
mal ales nr
zilnică repartizată, pentru circa două luni şi jumă­ Gheorghe Bolcu au mari nirii marii ambiţii despre mele tuturor celor 85 de „Eleonora", care vor fi neaţa. Ceru
înlăturarea oricărei risipe tate. Economia se dato­ răspunderi în ceea ce pri­ care ne vorbea şeful sec­ oameni ai muncii care livrate în U.R.S.S. şi R. P. bil. înnoi
de kilowaţi. rează în primul rînd valo­ ţiei. Fiecare dintre ate­ „prin vrednicia şi talentul Polonă, finalizînd în a- centuate s
Tovarăşul Virgil Niţă, rificării eficiente a posibi­ veşte încadrarea în cotele lierele a căror producţie lor înnobilează lemnul". cest fel cu succes toate în a doua cîi
valului,
inginerul şef electromeca­ lităţilor interne de care de energie aprobate şi rea­ concură la realizarea pla­ Cuierele „Genua“, pentru sarcinile la export ce le-au cădea pre
nic al minei, ne-a pre­ dispunem. Un accent deo­ lizarea de economii con­ nului la export — confecţii R.F.G., măsuţele de vin şi revenit în actualul cin­ formă de p
zentat mai multe cifre care sebit s-a pus pe conştien­ cretizate în faptul că tn metalice, tîmplărie şi tapi­ comodele „Arheim", pentru cinal. şi ninsoare
oglindesc eforturile şi preo­ tizarea oamenilor asupra perioada trecută din acest ţerie — argumentează a- Suedia, diferitele piese de Justificate motive de condiţii de
sufla
m
va
cupările minerilor pentru necesităţii folosirii raţio­ an consumul de energie ceastă afirmaţie prin fapte. mobilier, pentru Irak, mîndrie, meritate apre­ nele intensi
economisirea acestei pre­ nale a kilowaţilor în pro­ electrică pe tona de căr­ Astfel, atelierul de con­ poartă înglobate în ele cieri pentru modul în care tă durată
ţioase resurse, s-a referit ducţie, arătîndu-le impor­ bune extras din subteran fecţii metalice a îndeplinit fineţea execuţiei, îndemî- acest mic colectiv ştie să nordic. vor Terr f
nime
la măsurile luate de co­ tanţa utilizării la capaci­ s-a redus, faţă de plan cu sarcinile la export pe 11 narea şi simţul artistic pe transforme în realitate ma­ tre minus
misia energetică şi con­ tate a transportoarelor în 2,05 kWh. luni în procent de 126 la care le dovedesc Cornel rea sa ambiţie — de a ieşi de, iar cel
ducerea unităţii în scopul fronturi, a staţiilor de com- sută, iar în aceste zile, Neiconi, Nicolae Covacs, în lume, întotdeauna, cu tre zero ş:
organizării cît mai ju­ presoare şi ventilatoare, a LIVIU BRAICA prin finalizarea comenzii Ioan Ardeleanu, Ioana fruntea sus.