Page 66 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 66
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. {
20.00 Tclcjui
20,20 Bilanţ
Perspe
20,35 Cadran
lor),
problei
contein
20,50 Imn ţi
RIBIŢA - COMUNĂ DIN ŢARA ZARANDULUI, CE-ŞI lor). C
suri pi
voluţlo
21.00 Serial
.Planei
soclul
CLĂDEŞTE PRIN MUNCĂ NOUA ISTORIE 21,30 i 'Uător
Di
tre (cc
Epoca
Cînd
pămînli
21,50 Telcjur
Comună din Ţara Zarandului, aşezată pe malul drept ai lor, născut şi crescut in satul care astăzi ii poartă localităţile ribiţene. Insă viaţa economico-socială, deve
al Crişului Alb, Ribiţa face parte din rîndul unităţilor numele. Cu aceeaşi ardoare şi spirit de sacrificiu s-au nirea comunei sînt strîns legate de agricultură, care la
adminîstrativ-teritoriale rurale de mărime medie ale ju înrolat în 1848 şi-n oastea „Crăişorului munţilor" urmin- Ribiţa — începînd cu 1 martie 1958, cînd s-a constituit
deţului. Nu există o atestare documentară care să releve du-l cu credinţă şi devotament în bătăliile purtate de cooperativa agricolă de producţie — urmează două căi de
cu exactitate perioada în care s-au constituit vetrele sate acesta în fruntea moţilor săi, pentru dreptate socială şi dezvoltare: cea cooperatistă şi cea a sectorului individual.
lor ce-o alcătuiesc. Totuşi se cunoaşte, cu certitudine, libertate naţională. Aceste două căi de evoluţie a agriculturii se împletesc, \ BUCUREŞ"
că la mijlocul secolului al XlV-lea aşezarea — astăzi de Urmaşii celor care au luptat sub flamurile lui Horia, dezvoltîndu-se permanent, spre folosul şi progresul în \ dioprogramu ori
0,30
La
venită centru de reşedinţă al comunei — era deja înche Cloşca, şi Crişan, ale lui Avram lancu - eroul legendar al tregii obşti, al ridicării continue a nivelului de trai ma agricultură ;
gată, aici ducîndu-şi existenţa una dintre numeroasele moţilor, al tuturor românilor, ce-şi are odihna veşnică în terial şi spiritual al fiecărei familii din satele noastre'L jurnal ; 7,31
comunităţi româneşti ce stăpîneau Ţara Moţilor. Pantheonul de la Ţebea — şi-au văzut împlinirile, visu „Gospodarii din comuna Ribiţa — sublinia Elena angajament
Răspunzând
Avindu-şi vetrele aşezate în vecinătatea localităţilor rile şi năzuinţele pentru care au luptat străbunii lor în anii Jiman, vicepreşedinte al biroului executiv al consiliului t o v a r ă ş u
Brad, Ţebea, Baia de Criş, locuitorii comunei s-au aflat edificării socialiste a patriei. „Respectînd tradiţiile îm- popular — atît cei care sînt membri cooperatori, cit şi cei Ceauşescu,
de fiecare dată în mijlocul evenimentelor memorabile con pămintenite pe aceste locuri, cetăţenii din satele comu din satele necooperativizate îşi înţeleg rostul lor de ţă nim integral
1985, să pre
semnate de zbuciumata istorie a meleagurilor transilvane. nei noastre - arăta Aluna Oprean, secretar adjunct al rani, de locuitori aî satelor. De aceea se străduiesc să-şi nic planul a
Au fost un trup şi-un suflet şi-o voinţă cu fraţii lor la comitetului comunal de partid — au rămas şi astăzi a- lucreze cît mai bine pămîntul, sporindu-i roadele, să 8.00 Revista
1784, cînd focul răscoalei conduse de Horia, Cloşca şi ceiaşi harnici cultivatori ai pămîntului şi pricepuţi crescă crească numărul de animale în gospodăriile proprii, în Curierul mc
Buletin de
Crişan a cuprins nu doar ţinuturile moţilor, ci şi o mare tori de animale. Dezvoltarea puternică în ultimele dece deplinind astfel prevederile Programului unic, sarcinile Răspundem s
parte din Ardeal. De altfel, Crişan, unul dintre cei trei nii a ramurii miniere, îndeosebi, dar şi a altor sectoare îzvorîte din cuvîntările secretarului general al partidului, 10.00 Bulctl
conducători ai ţăranilor răsculaţi era chiar unul dintre industriale a atras numeroase braţe de muncă şi din tovarăşul Nicolae Ceauşescu". 10,05 Şliini
10,25 Atlas f.
Buletin de
Vreau să şti
bllcitatc ; 12,
BUNĂSTARE SI SATISFACŢII ştiri ; 12,05 E
MEMENTO tru toţi turiş
PE MĂSURÂ HĂRNICIEI comoara foii
De la 1 la
0 Comuna este alcă Roman şi Ana Uibar, Vasile jurnal ; 15,c
tuită din şase sate — şi Maria Mihăiescu sint mem Ştiri ; 15,05 S
Ribiţa, Crişan, Uibăreşti, bri aceleiaşi familii din sa 16.00 Radiojt
Dumbrava de Sus, Dum tul Uibăreşti. O familie de Tragerea radio Lot ;
buna
brava de Jos şi Ribicioa- gospodari, care de cînd se don-te econi
ra — care cuprind 723 ştiu s-au Îndeletnicit cu lu Bv i a de
patri
Pe.
de gospodării. ® Aproa crul pămintului şi creşterea le serii + Bu
pe jumătate din gospo animalelor. Deci, profesia * Revista i
dari sînt membri ai coo lor de bază a fost, este şi radio *• Muz:
perativei agricole de va rămine cea de ţăran. Dar ţii, muzică Radio ji
20.00
producţie 0 Comuna nu orice fel de ţăran, ci din ră culturală
dispune de 4 624 ha su cei care prin priceperea şi tia dv... ; 22
tr-o oră ★
prafaţă agricolă, din dragostea ce-o dovedesc faţă 23.00 Rezulţi
care 796 ha teren arabil de pămint, de vitele, pe care Loto ; 23,05 N
şi 3 838 ha sînt păşuni şi le înmulţesc in ogradă de zicală23,55
şi fineţe. Prin lucrări de la un an la altul, reuşesc tin dtţ ştiri.
desecări, combatere a să-şi asigure un nivel de
eroziunii solului şi de viaţă pe măsura muncii zil
frişări au fost redate în nice. Şi, intr-adevăr, dacă iC»NER
circuitul arabil 30 de ha pătrunzi in gospodăria fa ginerele meu şi cu liică-mea,
teren numai în anul a- vedmcia şi in propria miliei Uibar, iţi dai seama Maria, că sint harnici şi ştiu DEVA : Bul
cesta. £ Gospodăriile LA C.A.P. SI ACASĂ gospodărie. Cresc animale, că nu-i lipseşte aproape ni rostul muncii". cureşti (Cas
cetăţenilor din comună meierea acesteia, ei au păsări şi contrac. >azA a- mic din ceea ce trebuie să — In acest an, de pildă, ră) ; I-II Câmpie
riile
(Pa
deţin 1 595 bovine, 1 446 rămas şi astăzi, cînd se nual cu statul însemnate aibă o gospodărie de ţărani am predat la fondul de stat tate în lanţi
ovine, 1186 porcine ş.a. află de mai mulţi ani la cantităţi de produse agri de la munte : o casă mare, - intervine şi Vasile Mi- HUNEDOARA
Dintre acestea, 266 bo pensie, în rîndul celor măi cole. arătoasă, dotată cu tot ce hăiescu — cinci bovine, un la Pană de A) '
sala
dern,
vine, 344 porcine şi 4ll harnici cooperatori. Au ră ţine de confortul citadin - porc, lapte de vacă, lină şi riculos (Mode
ovine sînt înregistrate mas devotaţi muncii in — Ca oameni ai satului incepind de la Încălzirea alte produse. Am primit bani Legenda drag
(FI
în gospodăriile membri „ceapeu" nu pentru că — spunea Maria Gorcea centrală, continuînd cu mo frumoşi. Nu-i uşor, e drept, riile I-II şoimu
urmele
lor cooperatori. 0 Prin Maria Gorcea a condus — am înţeles mereu me bilierul şi inebeind cu te- . pămîntul trebuie lucrat bine PETROŞANI:
tre cei care au contri unitatea timp de 16 ani, nirea noastră de a contri levizor şi radio, alte apa (acum tocmai de la cîmp acuză (Pari
bui, aşa cum se prevede
(Unire
buit mai substanţial predînd ştafeta de pre în Programul unic, la în rate de uz casnic ; acareturi veneam, unde am dus şi ,,Z“ (7 I
pierdute
cu produse - la fon şedinte doar cînd s-a pen făptuirea autoaprovizionă- bine puse la punct ; graj împrăştiat gunoiul), anima LUPEN7 ^ăp
dul de stat se nu sionat, ci pentru că aşa_le dul plin cu animale (şapte lele trebuie îngrijite şi hră bunilor jlti
mără cetăţenii Pa vel este felul lor de oameni rii teritoriale. Este o da bovine, trei porci, oi etc). nite bine, dar şi satisfac CAN : A*.cntu
Nordului
(L
Roman, din Uibăreşti — vrednici, pentru care mun torie de onoare a locuito ,,Tofi din familia noastră ţiile vin. Ele sint cu atît LONEA: Aver
care a predat şase tău- ca reprezintă rostul vieţii rilor satelor, ..subliniată în muncim cit îi ziua de lungă mai mari şi le trăim adine, seriile I-II
raşi şi un porc, rcali- lor. Anul acesta aveau fă-' nenumărate rînduri de se — arăta Roman Uibar. Ni deoarece sint strins legate AN IN OA SA :
zînd un cîştig de 53 000 .cute peste 150 de norme cretarul general al parti meni n-are vreme de stat, de munca noastră. sările călătoai
URIC
torese);
lei —, Nicolae Faur şi în cooperativă. dului, tovarăşul Nicolae nici măcar acum iarna. Sint tem ir * Muşc
Ioan Rus, din Dumbra Fără îndoială că printre Şi este firesc ca asemenea Ceauşescu, în chemările şi destule de făcut aţii la vite mân (Retezat;
Pagină realizată de :
tig
Sandokan
va, Ioan Dan din Ribi- cei mai cunoscuţi cetăţeni oameni, care toată viaţa au îndemnurile adresate ţă cit şi pe cîmp. Noi sintem TRAIAN BONDOR, ziei (Steaua
cioara, Nicolae Pavcl, din Ribiţa sînt Maria şi preţuit cum se cuvine şi ranilor. O datorie pc care acum mgi in virstă, deşi nu M. LIONEL, ORA ŞTIE :
Gheorghe Uibar din Gherasim Gorcea. Membri s-au străduit ca averea noi ne străduim să o în ne lăsăm, totuşi nu mai mantice (Pati
Fotografii de
Uibăreşti ş.a. ai cooperativei agricole din cooperatorilor să sporească deplinim cu toată răs putem face faţă ca m ti NICOLAE GHEORGHIU cui în flăcăi
I-II (Flacăra) :
comună încă de la înte continuu, să-şi dovedească punderea. nereţe. Noroc cu Vasile, BAT : Clinele
(Casa tic cult
ŢEG : Căpiţa
nării (Dacia) ;
Alo, aterizeaz
ca : CĂLAN :
se întîmplă r
(Casa de cu
MERTA : Mirea
tîrzii (Murcşi
Alo. aterizeaz;
ca (LUmina).
Pi»
jjrgEMT
Timpul prob:
azi, 20 dcccn
Vremea va fi
toare, cu ceru
noros noaptea
bil ziua. Loct
dea precipitaţi
mă de ploaie
iar în zona di
soare. In pr
intervalului,
sufla moderat,
intensificări p
km/li din sec
tic. Temperaţi
mc vor fi cup
minus 2 şi pli
iar cele maxi:
şi 3 grade.
La munte, '
fl schimbătoa'
va fi variabil,
noros noaptea
ninge slab. Vii
fia moderat, c
ficărl locale p
80 km/h, spui
pada. Local si
nala ceaţă, ca
pune chiciură.
