Page 70 - Drumul_socialismului_1985_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

30 DE ANI DE ACTIVITATE A CENACLULUI „FLACARA a

AL SCRIITORILOR DIN HUNEDOARA

M E M E N T O
O mină de îndăruiţi li­ vorbit oriunde bate o ini­ Un gînd cald tuturor ce­
teraturii încercau acum trei mă românească. lor ce, de-a lungul anilor,
decenii să dovedească fap­ Nu amintesc nume. Scrii­ au făcut parte din cena­
tul că şi în Hunedoara sînt torii hunedoreni s-au im­ clul care îşi continuă dru­
oameni ce, avînd talent şi pus şi sînt cunoscuţi de mul şi îşi împlineşte des­
dragoste pentru tot ce-i către toţi cei care iubesc tinul în contextul litera­
înconjoară, pot întoarce literatura şi adevărurile turii române. Mulţumim
din suflet tuturor' celor ce
acestui pămînt. Sîntem fe­
tSyHEDOR patriei tot ce ea a sădit riciţi că împlinirile noastre au fost şi sînt, cu sfatul
în sufletul şi cugetul lor.
A fost un început. Azi, la se înscriu în marile împli­ sau cu truda lor, alături
niri ale patriei, că se în­ de inima, gîndul şi scri­
acest ceas de aducere a- scriu în această era de lu­ sul nostru.
minte, de cinstire a stră­ mină ce ne dă tărie şi în­
Tinereţea u n u i cenaclu eaşi dăruire, cu aceeaşi daniilor, dar şi de îndemn credere în visurile noastre. NECULAI CHIRICA
spre
mai
departe,
putem
bucurie a intilnirii în grup,
şi unii dintre vechii membri spune că începutul a fost
Dacă pentru o viaţă de acestui mănunchi de dă­ fondatori, este in măsură bun iar roadele — aproape
om, pragul celor 30 de ani ruiţi ai cuvintului două di­ să stimuleze puternic pre­ 50 de volume semnate de
înseamnă trecerea inevita­ mensiuni : cea de tradiţie, zenţa celor din urmă ve­ scriitori care au trăit sau CONTINUITATE
bilă către maturitate şi mai plină de greutate, dar şi niţi. In flacăra cenaclului trăiesc sub cerul purpuriu 20,
apoi spre senectute, pentru de uşoară nostalgie a ce­ se mistuie astfel trăirea a al Hunedoarei — sînt do­
viaţa unui colectiv de crea­ lor care şi-au ciştigat no­ două generaţii îngemănate vadă că ne-am făcut da­ Ne naştem şi ardem 22,20 1
22,30 t
ţie, trecerea timpului do- torietatea literară şi care, intr-o singură virstă : aceea toria. în vatra aceloraşi
bindeşte o cu totul altă unul cite unul, s-au retras a tinereţii de creaţie. vechi idealuri.
semnificaţie. Căci, dincolo din zbuciumul vieţii de ce­ In prag de nou deceniu, Aici trăim, aici trudim Din propria noastră cenuşă
de temporalitate, virsla ţi­ naclu, lăsindu-i acestuia dorim cenaclului să trans­ la locurile noastre de mun­ y r
visăm.
nu/ asemenea colectiv se doar moştenirea numelor mită cit mai departe în că, aici înseamnă Şi visul ne întrupăm, falnici stejari,
mulţumi­
nostru
judecă nu după ani, ci lor şi cea de noutate, de posteritate, prin numele rea sufletească a celor ce, în trupurile urmaşilor
după capacitatea de sim­ prospeţime şi inocenţă o ştiute sau neştiute ale pentru a înfrunta veşnicia BUI
ţire a membrilor săi. lată exprimării pe care o pro­ membrilor săi, demnitatea dincolo de datoriile de o- acolo unde am fost diopri
6,30 ]
de ce, putem spune că in bează cele mai tinere vă­ simbolului istoric pe care noare ale muncii zilnice, agrici
ciuda deceniilor pe care le păi ale „Flacărei", şi care şi l-a ales spre semnificare. transmit, prin scrisul lor. dintotdeauna. şl an
împlineşte, cenaclul „Flacă­ aspiră la inălţare cu toată lumina primită de la stră­ ION URDA Răspi
to Vi
ra" al scriitorilor din Hu­ ardoarea gindului şi a pro­ TRAIAN DINOREL buni şi hărăzită celor de Ccauţ
nedoara işi menţine privi­ priei sensibilităţi. Faptul STANCIULESCU azi şi urmaşilor. lntegj
legiul „tinereţii fără bătri- că după otita vreme, la secretarul Cenaclului Treizeci de ani sînt o ţ ALBE ARCUŞURI... - să pr
neţe...". întrunirile de lucru ale ce : „Flacăra" al scriitorilor frîntură de viaţă, dar cu­ nul i
Bevls
Se îmbină în existenţa nodului participă cu ace­ din Hunedoara prind în ei un suflet dă­ \ Tu erai fereastra rlcrul
ruit neamului şi graiului Bulet
niciodată închisă -dlcnţi
spre care soseau cuvintele, Unvd
1 ) ca nişte fluturi litera
chest
tară
MINERII j LUCEAFĂR albe arcuşuri Bulet
11,35
Ei meşteresc acolo în adincuri \ travcrsînd unive
demult au pregătit ivirea zorilor cu purpura vieţii l J Dacă m-ai chema geruite oglinzi, Bulet
1
tlas
cerul ar fi singuratic
înaltul privirii lor e cerul acesta arcuindu-se în acrul ce atîrna greu como
peste Carpaţii naşterii noastre \ t Ochiul meu ar vina neguri înspre margini Avan
ei ţin acolo subpămîntenc colocvii cu străbunii — \ ? fluturii ar fi flori de lună ca un ciorchine fantastic... > Tulet:
13,00
1
noroc bun, toate sînt aşa cum aţi vrut — \ ^ iar pămîntul s-ar rostogoli \ t lidiai
peste umăru-mi arbore...
duh de putere aduc în cuibul primitor şi focul CORNELIA DAVID juma
încheagă pe vecie în leagănul făpturii \ i Nu mă aştepta pe malul stelelor socia
cuvinte ce trec prin văzduh luminoase \ 1 lacrimi de Srar clătina
răsufletul blînd al ţărînei e răsplata \ ţ m-ar înfăşură în spume. MICA BALADĂ A... PLECATULUI
adiere de pace aidoma unui nor încărcat de seminţe AUREL MANTA 1 ! U.<
îi împresoară gîndul curat al neamului \ Toate zilele vieţii mele
cind priveghează lucrarea Patriei cea fără de J voi trăi cu sărutul tău dv
moarte j cosmic. Pierind, îmi 22,
no
a
nu sînt singuri acolo cu adevărul faţă în faţă A
un ochi imens e deschis mereu deasupra lor ! \ iau strada şi trotuarele
pe razele lui urcă în sufletele noastre din nou ţ plouate
aşa cum urcă seva spre rod \ ^ în spate. i£
aşa cum toate se împlinesc spre comunism \
ei pun umărul la această amiază românească. \ VIOREL LUCACI
DE^
rlile
IOAN RADU IGNA tate
\ ODĂ RUINELOR SARMIZEGETUSEI uU-n;
P:
j ALEEA ROMANĂ \ Mare şi de preţ comoară Ticul'
zrn,
Pentru scumpa noastră ţară, Lega
l Cu cei de aici mie
i au avut fii şi fiice, urmă sfîntă, rădăcină urme
i cărora le vorbeau nostalgic din trecut spre ce-o să vină. PET1
acuz:
ţ despre gustul de portocale, Ziduri scumpe de cetate, „52“
l măslinii înfloriţi, inimă de neam ce bate pierd
) podul cu numele împăratului, LUPI
buni:
ţ aşezările, şi vesteşte tuturor CAN
l drumul, Aleea Romană că slăvitul meu popor Norc
LON
| pe care veniseră şi rămăseseră. s-a născut din astă glie serii!
şi aici o să rămîie. ANII
j STELIAN DENA sării
Nu sînt forţe, nici n-or fi torc:
\ . . . să încerce-a ne clinti temi
\ SUB TĂLPI, RIURILE... Nicolae Mustaţă, autorul desenului ce încearcă să din aceste locuri sfinte! măn
Sanc
ziei
^ ar fi trebuit să scriem cu sîmburi sămînţa se constituie într-o emblemă a cenaclului „Flacăra" al Toţi să ţină bine minte : ORA
I cea dc-nceput, scriitorilor din Hunedoara, este deopotrivă grafician şi zid vom face, nu din piatră man
cui
I ca ne-a fost lumină bună, poet a cărui creaţie vădeşte o certă implicare socială, ci din strămoşeasca vatră. I-II
1 pentru ea şi pentru Jocul ei, îmbinarea simbolurilor de spiritualitate şi istorie este BAI
l pe sub pămînt mai sînt falangele celor culcaţi NICOLAE M. ISAC (Cas
I în lumină, elocventă în acest sens. poet popular I TEG
nări.
! iubirea lor era datină -•-1 Alo,
\ s-au stins de mult marile focuri ca ;
l care vegheau la căpătîiul istoriei, LA CETATE, SUS..; se 1
(Cas
> acum, istoria nu e poreclă pentru eroi Om şi scriitor al cetăţi! MEI
ţ aici, în cîmpia aceasta ce rîde Dcccbal, strămoş vestit, tîrzi
sub tălpi ne mai mişcăm rîurile. Simbolul Hunedoarei este mină de săptămînă, pentru Dormi-ţi somnul liniştit, Alo,
na
flacăra. Flacăra ce vine a sintetiza cele mai lăun­ Iar de vrei, în miez de noapte Stei,
CARMEN DEMEA direct din inima oţelului, trice ginduri despre seme­
s de pe chipurile oamenilor nii lor, despre dăruirea a- Priveşte de pe cetate:
\ REINVENTÎND STAREA DE DOR luminate de munca la ce­ cestora in spaţiul muncii Au trecut secole multe
le mai înalte temperaturi. adevărate. Cum trece rouă pe munte,
Există o răscruce a sentimentelor De pe chipurile şi din ini­ Pot să spun că datorez Au trecut veacurile Ti
cînd incoloră-r privirea cu lacrimă mile fierbinţi ale bărbaţi­ spiritului din Cenaclul „Fla­ Ca toamna păsările. azi,
Vre
în care se oglindeşte lor hunedoreni alături de căra" formarea mea ca Seminţia ta vestită re.
cumpăna induratelor speranţe, care am muncit şi ne-am scriitor. In acele seri fier­ nor'
rcinventînd starea de dor format oameni. binţi cind fiecare citeam N-a fost de-aicea clintită preţ
între o absenţă şi alta, Flacăra este deopotrivă cu emoţie ceea ce aveam Nici de vînturi, nici de ploi ies
Vini
te obişnuieşti cu viaţa simbolul spiritual al marii proaspăt scris, atunci cînd Ce au trecut peste noi. nă
desfăşurată în poeme aşezări de pe malul Cer- sincer, deschis, ne spuneam Nici de pară, nici de foc — Slfk
care s-au scris şî se vor scrie nei. E flacăra vie a minţii, părerile, se forma conştiin­ sect
turl
încă o dată îndrăznelii şi continuării u- ţa noastră de oameni. De Am rămas AICI pe Ioc. prir
şi încă o dată, încă... nei tradiţii. De treizeci de scriitori ai cetăţii... IOANA PRECUP-SZABO plus
ani creatorii literari hune­ maj
RODICA SORESCU-CLEJ poet popular gra<
doreni se întilnesc, săptă- VALERIU BÂRGAU nea