Page 73 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 73
■ 04 ^ SsaXâJU
Vizita de prietenie
in ţara noastră a tovarăşului
T o d o r
S O C I A L I S M U L Ceauşescu, secretar gene mai puternică a colaboră păcii şi colaborării în Bal
T o v a r ă ş u 1 Nicolae.
rii
româno-bulgare
s
cani, pe continentul nos
di
în
ral al Partidului Comunist
conducători
Cei
doi
tă însemnătate pentru pro
Român, preşedintele Repu verse domenii de deosebi tru şi în întreaga lume. do
blicii Socialiste România, gresul economic şi social partid şi de stat şi-au ex
şi tovarăşa Elena Ceauşescu al celor două ţări. primat satisfacţia faţă de
s-au reîntîlnit, sîmbătă, cu Pornindu-se de la fap rezultatele convorbirilor
tovarăşul Todor Jivkov, tul că în problemele fun purtate în aceste zile la
secretar general al Comi damentale ale vieţii poli Bucureşti, precum şi con
tetului Central al Partidu tice internaţionale, Româ vingerea’**.i înţelegerile sta
lui Comunist Bulgar, pre nia şi Bulgaria au poziţii bilite cu prilejul actualei
şedintele Consiliului de identice sau foarte apro întilniri vor contribui la
Stat al Republicii Populare piate, s-a evidenţiat hotă- întărirea în continuare a
Bulgaria, în cadiul unui rîrea celor două ţări de prieteniei tradiţionale din
dineu. a conlucra tot mai strîns tre popoarele român şi bul
Cu acest prilej a conti pentru oprirea cursului gar, în folosul şi spre bi
nuat schimbul de păreri periculos al evenimentelor nele lor, al cauzei gene
în probleme bilaterale, spre confruntare şi război, rale'a socialismului şi pă
precum şi cu privire la pentru trecerea la măsuri cii.
U.E. PAROŞENI. unele aspecte actuale ale concrete de dezarmare, în Dineul şi convorbirile
Strădanii pentru a pulsa cit vieţii internaţionale. primul rînd de dezarmare s-au desfăşurat într-o at
mosferă de caldă prietenie,
în timpul întrevederii au
fost abordate probleme le nucleară, pentru promova de stimă şi înţelegere re
mai mulţi kilowaţi în sistemul energetic gate de dezvoltarea tot rea destinderii, securităţii, ciprocă.
Conştienţi de importanţa zarea producţiei de energie Circa 145—150 MWh. î
sarcinilor ce le revin, ener- electrică prevăzute, în re Dar am avut vîrfuri cînd PRINCIPALII INDICATORI AI DEZVOLTĂRII
geticienii de la Paroşeni ducerea consumurilor spe am produs pînă la 200
au acţionat şi acţionează cifice de combustibil con MWh. In decembrie am
cu hotărîre şi răspundere venţional pe fiecare kWh furnizat în sistem peste EC0N0MIC0-S0CIALE A ROMÂNIEI ÎN ANUL 198S
pentru a asigura o func produs, în menţinerea per 50 milioane kWh. In pre
ţionare cit mai bună in manentă a unei puteri cit zent, funcţionăm numai cu PRODUSUL SOCIAL VENITUL NATIONAL
stalaţiilor şi agregatelor, mai ridicate pe uzină. Un 120 MWh, pentru că de
pentru a produce zi de zi, accent deosebit s-a pus pe vineri dimineaţa a inter
oră de oră, cit mai multă executarea Ia timp şi de venit un deranjament la
energie electrică şi a fur calitate a reviziilor şi re cazanul nr. 5, de la blocul
niza ritmic energia termi paraţiilor, conform progra de 150 MW. Acum toate %
că planificată localităţilor melor întocmite, la utila forţele noastre sînt grupa % 10?-106 1 1 0 - 1 1 2
Văii Jiului, Tovarăşul Ion jele din dotare pentru a te aici pentru repunerea
Saltelichi, secretarul comi
tetului de partid al uzinei, evita întreruperile de lun în funcţiune a cazanului 100
gă durată. Putem spune a-
■ "-a spus : si creşterea puterii pe u-
— Aşa cum s-a subliniat cum că sîntem pregătiţi zină la 160—170 MWh, cît
ia şedinţa Comitetului Po din punct de vedere teh am produs constant în ul
litic Executiv al C.C. al nic pentru iarnă, gata să timele zile.
P.C.R. din 17 octombrie şi intervenim cu operativita Modernizările, reviziile
la recenta plenară a Con te pentru remedierea unor şi reparaţiile efectuate la
siliului Naţional al Oame eventuale defecţiuni. U.E. Paroşeni în toamna
nilor Muncii, şi colectivul — Cită energie s-a pro acestui an au determinat
nostru de muncă trebuie dus, în medie, orar, In zi în ansamblu o mai bună
să manifeste exigenţă spo lele trecute din decem
rită în realizarea şi furni brie ? LIVIU BRAICA
(Continuare in pag. a 2-a)
Punctele de documentare politico-ideologică - Bilanţ pe măsura
mijloace active în pregătirea multilaterală strădaniei
colectivului
a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii Complexul senatorial
* 7 din Ceoagiu-Băi al Uniu
nii Naţionale a Coopera
Oraşul Orăştie, care iese prinderi şi instituţii. derii. In secţii este orga
tivelor Agricole de Pro
treptat din matca veche, Schimbul de experienţă nizată o propagandă vizua ducţie se bucură de bi
respirînd tot mai adine şi a avut ca temă „Punctele lă bine ancorată în sarci nemeritată apreciere din
amplu în armonii moderne de documentare politico-i nile ce revin colectivului partea celor ce apelează
— unde totul se înnoieşte deologică — componente întreprinderii din hotărîri- la ospitalitatea lui. De
şi se amplifică la scara în esenţiale ale perfecţionării le Congresului al XIII-lea
Laboratorul C.T.C. al I.A.C.R.S. Hunedoara. Laboranta la începutul anului şi pî
Elisabcta Mărgineanu efectuează proba de rezistenţa a unui tregului —• a găzduit, zi procesului pregătirii poli- pentru cincinalul 1986—
nou eşantion de beton turnat la temelia noilor obiective lele trecute, un reuşit tico-ideologice a comuniş 1990. Sînt prezentaţi în pa nă in prezent, unitatea
aflate în construcţie. Foto NICOLAE GHEORGHIU schimb de experienţă, or tilor si celorlalţi oameni ai nouri, grafice, chemări etc., a găzduit aproape 3 000
ganizat de secţia de pro indicatorii esenţiali ai pla de oameni ai muncii, in
pagandă a Comitetului ju nului : producţia fizică, ni special lucrători din agri
veniţi
toată
din
cultură,
COMITETUL EXECUTIV deţean de partid şi Cabi Un amplu velul tehnic şi calitativ al ţara. Complexul asigură
netul judeţean pentru ac şi reuşit schimb produselor, productivitatea
AL CONSILIULUI POPULAR tivitatea ideologică şi po- de experienţă muncii, reducerea consu 17 proceduri de trata
AL JUDEŢULUI HUNEDOARA litico-educativă. organizat la Orăştie murilor materiale, recupe ment, ca şi condiţii foar
La această importantă rarea şi refolosirea mate te bune de cazare şi ma
In temeiul dispoziţiilor Legii nr. 57/1968 de orga acţiune au participat se să. In cursul anului ce se
nizare'şi funcţionare a consiliilor populare, cretarii cu problemele de muncii", prilejuind tuturor rialelor refolosibile etc. La va încheia în curind,
staţia
radioficare,
de
in
D E C I D E : propagandă din municipii complexul a realizat be
Articol unic. Convoacă Consiliul popular al jude le Deva, Petroşani şi Hu celor prezenţi participarea stalată în cabinetul de neficii peste plan în va
ţului Hunedoara în Sesiunea a IlI-a, din cea de a noua nedoara, oraşele Brad, O- la o gamă largă de activi ştiinţe sociale, a fost ex loare de aproape 400 000
legislatură, pentru ziua de 26 decembrie 1985, ora 8,00, răştie, Călan, Haţeg şi Si- tăţi, strîns legate de orga pus modul în care aceasta lei, în special pe seama
în
sprijinul
cu următoarea ordine de zi: nizarea şi desfăşurarea este folosită propagandiştilor reducerii cheltuielilor.
pregătirii
I. Raport privind activitatea desfăşurată de consi meria, directorii şi acti propagandei audiovizuale, şi a cursanţilor. Deşi restrins din punct
liile populare şi organele de specialitate pentru siste viştii cabinetelor din aces a învăţămîntului politico- de vedere numeric (10
idcologic.
matizarea teritoriului şi localităţilor şi măsurile ce te localităţi, secretarii ad Participanţii la acţiune cadre medicale şi 44 lu
ai
vor fi luate în acest domeniu pentru aplicarea sarci juncţi cu propaganda de La întreprinderea chimi s-au deplasat, apoi, la în crători tebnico-adminis-
comitetelor
comunale
nilor şi orientărilor rezultate din documentele Congre partid Rapolt, Geoagiu, că, unde a început acţiu treprinderea „Vidra", un
sului al IlI-lea al consiliilor populare ; Băiţa, Romos, Baia de nea, au fost vizitate sec de ing. Emil Romcea, di trativi), colectivul com
II. Informare cu privire la aplicarea măsurilor din ţiile sculărie şi mase plas rectorul adjunct al unită plexului se străduieşte să
Programul de creştere a natalităţii şi îmbunătăţirea Criş, Vata, Ilia, Beriu, O- tice, punctul de documen ţii, a prezentat unitatea, asigure celor ce vin la
situaţiei demografice a populaţiei. răştioara de Sus, Mărti- tare al comitetului de precum şi principalele pre- tratament aici condiţii bu
neşti, şi secretarii adjuncţi partid din secţia de mase ne pentru refacerea sănă
RADU BĂLAN, NICOLAE STĂNCULESCU, şi responsabilii punctelor plastice şi cabinetul de CORNEL FIERARU
Preşedinte Secretar de documentare dintr-un ştiinţe sociale al comitetu tăţii.
important număr de între lui de partid al întreprin (Continuare in pag. a 2-a)
Consult, activitate profi 1985 şi ce s-a realizai
lactică, „nr-'rge bine", - tra Activitatea de întreţinere şi reparaţii - „tratament" vital pînă în prezent ?
tament, „a căzut", alte a- — Fizic, planul din acest
semenea expresii şi cuvinte pentru utilajele şi instalaţiile din dotare an cuprinde un număr fie
alăturate de obicei oame 57 reparaţii capitale, din
nilor, le auzim — nu de care 19 instalaţii în antre
puţine ori — rostite faţă puncte ale fluxurilor de continuare partidul şi sta calităţii produselor. „Vic ţine continuu în stare de priză (constructii-montaj)
de maşini şi utilaje 1 producţie, în genere toate tul nostru pentru înzes toria" Călan a beneficiat funcţionare, prin execu cu ajutorul I.A.C.R.S.H., 26
„Aceasta are mai multe cuceririle şi realizările teh trarea tuturor unităţilor numai în actualul cincinal tarea la timp a reparaţii în regie proprie, iar un
explicaţii — ne-a declarat, nice la care avem acces economice la nivelul teh de peste 6 miliarde lei lor planificate, a tuturor număr de 12 utilaje au fost
recent, ing. Iosif Iacob, din plin constituie astăzi nicii mondiale este un investiţii, din care cea lucrărilor de întreţinere. repartizate pentru execu
directorul Combinatului si prezenţe indispensabile în adevăr care nu mai tre mai mare parte o consti — Să nc oprim asupra tarea reparaţiilor altor în
derurgic „Victoria" Călan. producţia de bunuri mate buie demonstrat. In core tuie instalaţii şi agregate reparaţiilor capitale, tova treprinderi specializate clin
In primul rînd, muncitorii riale. Apoi, eforturile fi laţie, oamenii muncii ac siderurgice noi, de înaltă MARIN NEGOIŢĂ
sînt conştienţi că instala nanciare deosebite pe care ţionează permanent pen performanţă. Avem marea răşe director. 'Care este
ţiile existente în diferite le-au făcut şi le fac în tru sporirea cantităţii şi îndatorire de a Ie men structura programului pe (Continuare în pag. a 2-a)
