Page 74 - Drumul_socialismului_1985_12

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. fi
'’og. 2

undele de documentare politico-ideologică $Â PRODUCEM CiT MAI MIJITĂ l
B
E N E R G I A E L E C T R I C Ă rai
(Urmare din pag. 1) de plan. în cîteva minute netelor şi punctelor de X. 5-0 ECONOMISIM PE TOATE CĂItS!
responsabilul punctului de documentare politico-ideo­
ocupări ale colectivului documentare a făcut o de­ logică. La discuţii au par­ 22
pentru folosirea completă monstraţie asupra modului ticipat Virgil Crăciun, se­ STRĂDANII PENTRU S.U.T. DEVA. 374 MWII ECONOMISIŢI 11,30 Tel.
n materiei prime şi mate­ în care sînt elaborate te­ cretarul cu probleme de A PULSA CIT MAI cările aduse în funcţiona­ 11,35 Lui
rialelor. Vizitarea cîtorva mele pentru dezbaterile propagandă al Comitetului MULŢI KILOWAŢI Prin aplicarea în produc­ rea staţiei de compresoare, lefi
secţii şi a punctului de do­ în învăţămîntul politico-i- orăşenesc de partid Orăş- IN SISTEMUL ţie a măsurilor luate de utilizarea podurilor rulan­ dan
rini
cumentare politico-ideolo­ deologic. tie, Mircea Baruţia, secre­ comisia energetică, la te, aparatelor de sudură, a pis<
gică a relevat aceleaşi pre­ Liceul „Aurel Vlaicu". tar adjunct cu propagan­ ENERGETIC S.U.T. Deva s-au obţinut 12,40 Din
ocupări ale organizaţiilor Sînt reţinute preocupările da al comitetului de partid în cursul acestui an impor­ staţiei de preparat beton cult
de partid pentru îmbună­ orientate spre realizarea al I.P.E.G. Deva, Vasile (Urmare din pag. 1) tante economii de energie şi mortar, a celorlalte u- mul
(col
tăţirea şi perfecţionarea unor cabinete ale discipli­ Dragomir, secretar adjunct electrică. tilaje mari consumatoare 13.00 AP>
activităţii de propagandă. nelor care se învaţă în a- cu propaganda al comite­ de energie în afara orelor .i
— S-a avut în vedere
_Up
Următoarea gazdă a fost cest liceu. tului de partid din Combi­ funcţionare a instalaţiilor încadrarea strictă a fiecă­ de vîrf de sarcină şi pe * Tre;
întreprinderea mecanică. La punctul de. documen­ natul siderurgic Hunedoa­ şi agregatelor. Comparativ bază de program riguros terţi
Şi aici activitatea a avut tare al Comitetului orăşe­ ra. Tovarăşii Octavian Mi- cu aceeaşi perioadă trecu­ rui consumator în cota de stabilit, în funcţie de ce­ * Să
rul
caracter complex. După vi­ nesc de partid, oaspeţilor reştean, şeful Secţiei pro­ tă din anul 1984, în 1985 energie electrică repartiza­ rinţele producţiei, am reu­ * Mor
zitarea noii sculării, o hală le-au fost prezentate date pagandă a Comitetului ju­ uzina a pulsat în arterele tă — arăta ing. Ioan Al- şit să economisim, în peri­ * Rep
imensă, bine dotată teh­ oglindind dezvoltarea ora­ deţean de partid şi Con­ sistemului energetic naţio­ maşi, responsabil cu pro­ oada care a trecut din a- bala
poci
nic, a fost urmărită o dez­ şului în ultimii ani şi stantin Purcilean, directo­ nal cu peste 120 milioane bleme mecano-energetice în cest an, peste 374 MWh * Iutii
batere într-un cerc condus perspectivele pentru un rul Cabinetului judeţean kWh mai multă energie e- cadrul staţiei. Prin modifi­ energie electrică. fort
de propagandistul Ioan Mi- viitor imediat. pentru activitatea ideologi­ lectrică. * Casi
cu, care, apoi a şi prezen­ în încheierea acţiunii, la că şi politico-educativă au Energeticienii Paroşe- * Tele
*
Fan
tat cea de a 4-a temă, fo- comitetul orăşenesc de sintetizat modul în care niului se străduiesc cu cu *
losindu-se de tablă şi un partid a avut loc un util trebuie folosite cabinetele toate forţele să menţină învăţămîntul agrozootehnic — Griţ
panou, cu tema respectivă, schimb de idei privitoare de ştiinţe sociale şi punc­ puterea pe uzină la nivelul * Coti
ile
structura şi principalele la formele şi mijloacele fo­ tele de documentare, alte sarcinilor trasate. Nu ace­ conţinut bogat, eficienţă ridicată * Tcai
idei ale problematicii. In­ losite de organele şi orga­ forme şi mijloace ale pro­ laşi lucru se poate spune pă-a
ginerul şef al întreprinde­ nizaţiile de partid repre­ pagandei pentru înarmarea însă despre activitatea fur­ * Pag
film
rii, secretarul comitetului zentate la acţiune, pentru comuniştilor, a tuturor oa­ nizorilor de cărbune. Au Dezbateri fructuoase într-un * Seci
de partid şi secretarul ad­ larga popularizare şi dez­ menilor muncii cu cunoaş­ fost cîteva zile în decem­ toru
junct cu propaganda au în­ batere în rîndurile oame­ terea documentelor de brie în care n-a intrat în 14.45 Tin<
făţişat evoluţia şi perspec­ nilor muncii a documente­ partid şi legilor ţării, aju- centrală decît puţin cărbu­ cerc cu profiS legumicol mar
ţării
tiva de dezvoltare a între­ lor Congresului al XlII-lea tîndu-i astfel să-şi sporeas­ ne (în cîteva chiar de Ceai
prinderii, unele probleme al partidului, a cuvîntări- că contribuţia la înfăptui­ loc !), iar rezervele pentru La cooperativa agricolă de vrut să se explice mai pe laj-
cipii
cu care se confruntă co­ lor tovarăşului Nieolae rea importantelor sarcini iarnă au fost diminuate, producţie din Ilia învăţă­ larg cum se pot cultiva 15.00 Inci
lectivul, precum şi modul Ceauşescu, conducerea în­ ce revin judeţului nostru ajungînd la 68 000 tone. mîntul agrozootehnic de mai multe culturi pe ace­ mul
în care se acţionează pen- văţământului politico-ideo- în 1986 şi în întregul cin­ Stocul trebuie însă grab­ masă este organizat pe eaşi suprafaţă de teren. Lec­ 19.00 Tele
••u îndeplinirea sarcinilor logic şi a activităţii cabi­ cinal. nic refăcut! 19,25 Tem
patru cercuri cu diferite torul a prezentat căile. ce tor.
profiluri. Joi, 19 decem­ trebuie urmate în acest men
brie a.c. în aceste cercuri scop: fertilizarea terenu­ vieţi
cum
Activitatea d@ s-a dezbătut cea de a IV-a lui, efectuarea tuturor lu­ 19.45 Ciut
temă din programul adop­ crărilor la timp şi de bu­ scen
(coti
'ntreţîfnere şi reparaţii tat. Prezenţa a fost bună, Schiau a cerut Valentina cui i
nă
calitate
ş.a.
explicaţii
dezbaterile
interesante,
ceea
reali
ce dovedeşte nivelul cali­ suplimentare în ce priveş­ rare
(Urmare din pag. 1) frigul. Aş menţiona, totuşi, tativ ridicat al învăţumîn- te soiurile de legume ce ţiom
ţiel.
reparaţiile la fluxul de tului agrozootehnic la se pretează cel mai bine la jj30 Film
benzi transportoare. A- C.A.P. Ilia. Ilia, iar Sofica Culda, ce ilipu
ţară. întreg programul de culturi pot fi intercalate 21,50 Tele
reparaţii a fost defalcat cestea au o lungime totală Cercul cu profil legumi­ în legumicultura. în ace­ 22.00 In cil
pe 12 secţii ale combina­ de 54 km şi sînt în număr col şi-a ţinut dezbaterea la eaşi idee — sporirea pro­ mult
tului siderurgic, în funcţie de peste 180 tronsoane. A şcoala din Săcămaş. Din ducţiei de legume — au LUNI, £
de natura utilajelor şi s-a mai fost întocmit şi un cei 25 de cursanţi înscrişi ridicat probleme Viorica 20.00 Tele.
trecut la îndeplinirea sar- program prioritar pentru au fost prezenţi 24. Emilia Marincorii — cum se pot 20,20 Orizi
■inilor. Bilanţul pe 11 luni acoperirea lor în de către Popa, şefa fermei legumi­ obţine răsaduri timpurii şi ştiiri
I.A.C.R.S.H.,
sînt
care
tf oriei
ne arată că au fost reali- cuprinse 10 benzi de pe cole, a prezentat tema : viguroase — şi Viorel Sor­ • <• rîrllt
'ate un număr de 23 re­ „Analiza critică şi autocri­ ea — modul cum se utili­ Ştiin
principale
de
luaţii capitale, adică la fluxurile minereuri, căr­ tică a activităţii desfăşu­ zează pesticidele în legu­ mint
transport:
oate utilajele de bază cu- bune şi cocs. Reparaţiile rate în 1985 şi măsurile ce micultura. Prin modul cum 20,40 Teza
(colc
’finse în plan. Aş aminti, sînt în majoritate execu­ se impun în 1986 pentru s-a desfăşurat, prin cali­ 21,05 Rom
nai întîi. reparaţia capi- tate, însă nu şi acoperi­ creşterea contribuţiei coo­ tatea expunerii şi multitu­ „wai
ală a furnalului nr, 3, perativelor agricole şi gos­ dinea problemelor ridicate Episi
21,50 Tele>
•are a concentrat aproape rea. Prin secţia noastră Fabrica tle producţie industrială mică şi prestări servi­ podăriilor populaţiei la de cei prezenţi, dezbaterea 22.00 Incb
secţiei
metalurgice,
oate forţele de care dis- de specialitate au fost de- cii Hunedoara. In cadrul turnat fontă, condus colectivul de realizarea fondului de stat de joi de la cercul cu pro­ muii
de
covoarele
de
de
atelierului
muncă
al
subingi.
colmatate
•unem şi s-a încheiat cu cauciuc, vulcanizate şi s-au nerul Mircea Alic, se poate mindri cu permanentele sale şi celui de autoaprovizio- fil legumicol al C.A.P. Ilia
ine. Apoi. staţia de con- efectuat reparaţiile nece­ depăşiri ale sarcinilor de plan. Realizările de peste 118 la nare". Lectorul a vorbit s-a încadrat în cerinţele
bine
unei
activităţii
dar
şi
rodul
asare — sortare de la sec­ sare la role, la dispoziti­ sută sint diversificări a producţiei. organizate, pe lingă al comen­ cursiv, clar, convingător, impuse de învăţămîntul a-
Aici,
judicioase
ta I furnale, hala de tur­ zile executate pentru Combinatul siderurgic Hunedoara, ori folosind în expunerea sa grozootelinic care trebuie
ta re de la furnalul nr. 1, vele de întindere şi su­ diverse piese de fontă pentru export, se mai produc o sea­ calcule, argumente. să întrunească un conţinut
ransportorul metalic de la porţi. în aceste zile se mă de articole de tucerie pentru uzul curent al populaţiei: S-a trecut apoi la dez­ bogat şi eficient. DEVA:(
pentru
tglomerare, cazane de abur execută ultimele reparaţii plite, grătare, Ana uşi Popescu, sobe, cazane etc. In imagine, bateri. Brigadiera Maria riile X-Il'
muncitoarele
Onofrei
Maria
şi
Oră-
pe un flux de alimentare
Aneta
lin cadrul secţiei C.E.T.,' cu minereu, la secţia a şanu efectuează turnarea unor colţari pentru cuptoarele Sorea, una dintre lucră­ ADELA JOSAN, tate în 1
HUNEDO;
•istalaţia schip de la fur­ de la C.S.II. toarele cele mai vechi şi la Pană
nalul nr. 3, podul rulant IT-a furnale. mai bune ale unităţii, a instructor Ia U.J.C.A.P. det săli
ie 16 tf din secţia a Il-a — Am observat, din a- ric (0
"urnale şi alte instalaţii nalizele efectuate de către Leg<_.,da
riile
I-II
m portante. Acum, în luna comitetul de partid şi or­ Servire promptă, dar şi uşi zăvorite urmele şi
lecembrie. I.A C.R.S.H. a ganul colectiv de condu- J PETROŞ.A
ncheiat prima etapă de cere, că o problemă esen­ acuză (
„z“ a
•operaţii la fluxurile I şi II ţială pentru executarea Acum, cînd ne mai des­ niceanu, cei ce intră sînt client. Este, după cum a- ce priveşte deplasările la pierdute
le la bateriile de cocs optimă a reparaţiilor o part doar cîteva zile de A- întrebaţi cu promptitudi­ flăm ulterior. Dumitru Tu- domiciliu aflăm că se răs­ LUPENI:!
uichete şi se va finaliza constituie aprovizionarea nul nou, în dorinţa de a-şi ne : „Ce doriţi ?“. Este doreseu, din Deva, care punde chemărilor în limita bunilor (l
CAN : Am
lin program, poziţia linii cu tot ce este necesar, do crea în locuinţe un cadru prima bună impresie des­ s-a declarat mulţumit de posibilităţilor. Nordului i
ferate, lucrare' executată la diverşi furnizori din cît mai plăcut, foarte mulţi pre colectivul format din promptitudinea cu care La ceasornicăria „Cen­ LONEA:I
7 n proporţie de peste 90 ţară. cetăţeni apelează la uni­ electromecanicii Sidonia s-a răspuns solicitării lui. tru", din bulevardul Dr. seriile 1
? a sută. Acelaşi construc­ — Intr-adevăr, prin sec­ tăţile prestatoare de ser­ Luca, Rodica Apati, Sorin în scurt timp, depanatorul Petru Groza, intrăm la o- PETRILA:
citoresc);
tor va începe reparaţiile ţiile interne, ale combina­ vicii. Cît de prompt sînt Botar, Marius Sîna şi Pe­ de serviciu a repus în rele după-amiezil. Solici­ Sosesc pi
’a estacada secţiei I fur­ tului asigurăm doar 40 la serviţi, cum sînt primiţi tru Boriţa, care se ocupau funcţiune aparatul, apoi a tanţii sînt întîmpinaţi cu (Muncitor
nale şi la hala turnăto- sută din piesele de schimb cetăţenii în astfel de uni­ de repararea unor frigide­ trecut la repararea celui atenţie de şeful de tură Cantemir (I
român
•iei I. I.A.M.R.C.T. Hu­ şi reperele care ne trebuie, tăţi ? — am încercat să re şi aspiratoare. promis anterior. Iosif Oprişa. Se efectuează Sandoltan
nedoara şi I.A.M.S.A.T. Bu- restul se obţine prin co­ aflăm într-un raid prin cî­ „Luna trecută — ne spu­ — Tot ceea ce se poate, pe loc micile reparaţii. zlei (St
•ureşti au în execuţie lu- laborări cu unităţi indus­ teva ateliere depanatoare ne Sidonia Luca — am a- rezolvăm pe loc — ne ex­ — Sîntem singura cea­ GURABAi
sau
delin
•rările de reparaţii la un triale din toată ţara. Şi din municipiul Deva. chiziţionat de la populaţie plică Emil Boticiu —, nu sornicărie care recondiţio­ ORAŞTIE
•azan de abur din C.E.T. există restanţe multe pe Pe strada Lenin, la nr. obiecte în valoare de 9 254 are rost să ţinem aparate- năm ceasuri, aducînd be­ mantlce
TI si un cazan recupera- această linie. De pildă, 3, o firmă cu litere mari neficii cooperativei — ne cui în i
or de la - C.E.T. II — piesele de schimb pentru informează că în sediul spune Iosif Oprişa. Vom I-II (Flac
DAI : C
'xistînd toate condiţiile maşinile de şarjare trebuie respectiv se depanează a- IN UNITĂŢILE DE DEPANARE dezvolta pe viitor această (Ccsa de
nateriale pentru ca lucră- să le primim de la „1 Mai" parate de radio şi televi­ experienţă. , ,tSG : C
•ile să fie încheiate la ter­ Ploieşti. Tot din cauza zoare. în curte, la vedere, A OBIECTELOR ELECTROCASNICE Bine ar fi să fie prelua­ nării (Da
menele planificate. De a- lipsei pieselor de schimb se află un atelier de pom­ tă această iniţiativă şi de Alo, atei
ca : CAL
emenea. în vederea pu­ şi a altor materiale nece­ pe funebre, iar în stînga alte ceasornicării din mu­ se în timp
nerii în funcţiune a flu- sare (ulei) dintr-un număr birouri ale I.J.P.I.M.P.S. lei. Este o activitate care le în unitate. în cazul că nicipiu. Iar lucrătorii Uni­ (Casa de
-ului de brichetare crudă de 28 de locomotive, func­ Ca şi alţi cetăţeni, între­ ne preocupă şi care s-a nu se mai pot repune în tăţilor do reparaţii televi­ MERIA: )
(M
tîrzii
'a secţia de cocs brichete ţionează numai 15 — din băm unde se află atelierul extins mult la noi, în ul­ funcţiune, ori nu avem zoare ar trebui să se im­ Alo, ater
■ste necesar să se execute care 12 Diesel şi 3 cu şbur. de depanare. Cu vădită timii ani". piese de schimb, le spunem plice mai mult în recupe­ ca (Liuni
-eparaţia la supraîneălzi- Vom face totul pentru a lipsă de amabilitate, lucră- în acelaşi complex se a- pe loc solicitanţilor că nu rarea şi refolosirea unor Stele de
orul de-abur de 6 t/h. în determina furnizorii să-şi toarea de la pompe fune­ flă şi atelierul de reparat are sens să le depozităm. piese. Ne bazăm afirmaţia
momentul de faţă . sînt în execute obligaţiile contrac­ bre ne spune: „Nu se ve­ aparate de radio. Viorica Mai cu seamă că tot aici pe faptul că, zilele trecu­
ueru la atelierul de pro- tuale, pentru a repara în de anunţul ?“. Citim pe o Păicean, din Poieniţa To- vin la reparat aparatele te, Mircea Maior, din De­
iucţie al I.A.M.R.C.T. Hu­ termenele planificate toate hîrtiuţă pusă în geam: mii, comuna Cerbăl, adu­ aflate în garanţie. va, şi-a oferit televizorul VRE
nedoara confecţiile nece­ instalaţiile de care dis­ „Sus pe trepte, prima uşă sese la reparat un aparat Alături este situat ate­ vechi unităţii de reparaţii
sare. existând asigurări punem. Aşa cum a cerut verde la dreapta se repa­ de radio. lierul de reparaţii televi­ tv. din cartierul Dacia, un­ Timpul
certe că reparaţia se va secretarul general al parti­ ră radio-tv.“. In sfîrşit, — Este vorba de înlo­ zoare. Orar: 10—13 şi de a fost însă refuzat şi azi, 22
executa pînă la finele a- dului, tovarăşul Nieolae găsim atelierul. Orar : 8— cuirea unei lămpi ECL 82. 16—21. La ora 11,30, cînd îndrumat la cea din strada Vremea et
şoară,
cestui an. Ceauşescu, la plenara C. C. 14. Numai că lacătul de Nu avem astfel de piese, am intrat în unitate, fuse­ Lenin. Dar nici aici nu i-a Izolat si
— Ce reparaţii sînt în al P.C.R., vom acţiona pe uşă, în jurul orei 9,30— dar o vom recupera din­ seră aduse la revizuit trei preluat nimeni aparatul. precipitat
legătură mai directă cu permanent pentru ridicarea 10,00, determină la cale-n- tr-un aparat vechi. Reve­ aparate. Este doar un exemplu de formă sufla de
va
anotimpul friguros ? calităţii şi nivelului teh­ toarsă. Aşa cum au păţit niţi ■ peste o oră — o in­ „Le-am promis că pînă purtare pe drumuri a oa­ din vest.
minime
— Aproape tot ce s-a nic al producţiei, pentru înainte cu o zi cei cîţiva vită, amabil, depanatorul sîmbătă vor fi gata. Cîte menilor, în contrast cu ma­ între mii ’
făcut din acest punct de a ne înscrie pe deplin în cetăţeni veniţi să-şi repa­ Emil Boticiu. trei zile ţinem aparatele joritatea aspectelor întîl- grade, ia
vedere are legătură şi cu cerinţele dezvoltării inten­ re aparatele de radio. Pentru cîteva momente pentru reparaţii" — ne hite în raidul nostru. între 5 ş
preîntîmpinarea greutăţi­ sive, ce va caracteriza cel La unitatea „Electrocas- intră în unitate, solicitînd spune Tiberiu Polgar, res­ ţă freevi
lor pe care le poate aduce de-al 8-lea cincinal. nice” din cartierul Kogăl- reparaţia unui picup, alt ponsabilul unităţii. în ceea ESTERA ŞINA