Page 75 - Drumul_socialismului_1985_12

12 © DUMINICA, 22 DECEMBRIE 1985 Pag. 3

Simpozion ştiinţific „Florile daibe“ Obiceiuri de iarnă (li!)
ac­
©
Ia
VIZIUNE tualului De cincinal începutul pînă
şi
Obiceiurile şi datinile de materia list-ştiinţifică" — cer­ rile de iarnă specifice copii­ în preajma Anului nou cunse sub cîte un blid în ziua de 10 decembrie
iarnă constituie în perma­ cetător dr. Alexandru Popes- lor şi tineretului, intensifica­ calendaristic (1 ianuarie) (sînvăsîiul) sau împereche­ 1985, harnicele colective de
nenţă o sursă mereu nouă. cu, institutul de Cercetări rea preluării, practicării şi se mai practică cîteva o- rea unor inele (verigi) din cnergcticieni de la Mintia
.UNICA, şi Paroşcni au furnizat în
CEMBRIE inepuizabilă şi interesantă de Etnologice şi Dialectologice păstrării lor, valorile educa­ bieeiuri ale căror rosturi diferite materiale într-o sistemul naţional o pro­
cercetare. De o deosebită Bucureşti ; „Semnificaţia e- tive, contribuţia acestora ia iniţiale ne apar astăzi vag, oală cu apă. Fiecare inel ducţie suplimentară de
atenţie, prin ineditul şi acu­ ducativă a obiceiurilor popu­ îmbogăţirea spiritualităţii na­ dar care ţin de tradiţie, li­ era al unui tînăr (fecior- 842 448 000 kWh energie c-
t copiilor. Te- nele sînt întreţinute dato­ fată) participant ; erau a- lectrică! La mai multa... lu­
tteca de ghioz- rateţea ştiinţifică a informa­ lare" — conf. univ. dr. Flo­ ţionale. ţ mină I & Mai presus de
jTaina subma- ţiei, s-au bucurat comunică­ rin Georgescu, Institutul de S-a evidenţiat, în acelaşi rită spectaculozităţii, fru­ mestecate cu o vergea şi orice, cinstea şi omenia !
ii“ (color). E- rile din cadrul simpozionu­ medicină şi farmacie Bucu­ timp, importanţa pe care museţii lor intrinseci. scoase cu „dibăcie" două Pionierul Dan Bîrlca este
t 2 partidul şi statul nostru, per­ Cerbul. Se pare că obi­ cîte două (invergelatul). elev în clasa a IV-a C la
sununa cînte- lui „Florile dalbe — obice­ reşti ; „Obiceiurile laice de Şcoala generală nr. 5 din
i românesc — iuri şi tradiţii laice de iarnă iarnă între tradiţie şi inova­ sonal secretarul general al ceiul are rădăcini în pre­ Cîndva existau şi eîntece Petrila. Intr-una din seri­
I populară — mijloc de educare mate- ţie" — prof. Traian Dinorel partidului, tovarăşul Nicolae istorie, provenind la noi (colinde) pentru înverge- le trecute se întorcea aca­
rialist-ştiinţifică a elevilor Stănciulescu — Liceul indus­ Ceauşescu, o acordă păstră­ prin filiaţia unor manifes­ lat. să de Ia cumpărături. In
i 'duminical drum a găsit 8 000 lei. Aşa
li po' ir). Din prin păstrarea datinilor stră­ trial nr. 3 Hunedoara ; „Co­ rii şi îmbogăţirii datinilor şi tări dionisiace practicate Un moment emoţionant cum l-au învăţat părinţii
s : bune", organizat la Deva de lindele — argument al con­ obiceiurilor folclorice ale de traci. Semnificaţia ori­ al învergelatului era (este !) şi dascălii săi, pionierul a
teiodii, trei in­ Inspectoratul şcolar judeţean, tinuităţii şi permanenţei poporului român, puternic ginară s-a pierdut — pro­ „numărarea inversă a pa­ predat banii Ia miliţie. O
ii babil a avut rol de „pro­ rilor". Mai în glumă, mai faptă deosebită a unul
nbun cu acto- Casa personalului didactic şi noastre pe plaiurile româ­ stimulate de Festivalul na­ pionier. • Aproape 280 de &
tsile Muram Consiliul judeţean al Orga­ neşti" — prof. Ovidiu Popes- ţional „Cîntarea României". tector" al vegetaţiei. în în serios, fiecare fată (mai diplome de onoare au fost »
ît folcloric nizaţiei pionierilor. A fost cu, inspector la Inspectora­ Comunicările au fost înso­ orice caz, prezenţa cerbu­ ales) se gîndea că „parul"
lica, ţară de înmînate în aceste zile ic y \
— moment evidenţiată forţa acestor tul şcolar judeţean. ţite de exemplificări practice lui este spectaculoasă cînd ci poate să se nimerească minerilor, cleclrolăcătuşi- ‘
< manifestări sociale transmise în continuare, lucrările ale desfăşurării şi conţinu­ cei ce practică obiceiul o a fi jerpelit, strîmb... urît lor, maiştrilor şi ingine­
ce pe note eu din generaţie în generaţie, simpozionului s-au desfăşu­ tului unor obiceiuri de iarnă fac în virtutea tradiţiei, a- sau. dimpotrivă... Majorita­ rilor de la I.M. Aninoasa,
la Star 2 000 colo unde s-a născut sau tea practicilor erau prile­ tuturor celor care, în a' l\ .
lorii risului parte integrantă a culturii rat pe secţiuni, unde cadre înregistrate pe bandă de dineurile de cărbune îşi Ă
ort populare ce înglobează ex­ didactice din întregul judeţ magnetofon sau desfăşurate unde este valorificată for­ juri de amuzament. dovedesc vrednicia şi des- I
oul clapelor... perienţa poporului nostru, au abordat aspecte ale des­ pe viu prin prezenţa unor ţa sa educativ-spectacula- Pluguşorul. Este un obi­ toinicia in meserie. Dis- fc
Umlstul Dan ră. Şi cu cerbul se colin­ cei care în Moldova se tincţiile au fost acordate /
e spiritualitatea sa. făşurării obiceiurilor de iar­ grupuri folclorice ale elevi­ eu prilejul împlinirii a 100 ţ
mul in G00 in plenul simpozionului au nă hunedorene, modul în lor. A avut loc un spectacol dă la gazde urmînd un a- desfăşoară cu mult alai şi de ani de existentă a mi- /
mnde fost prezentate următoarele care acestea sînt valorifica­ de colinde laice, pluguşor, numit scenariu, o anume fast. în zona noastră fol­ nei, aniversare sărbătorită ţ
1 vesel de du. te in ampla acţiune de e- sorcovă, prezentat de elevi rînduială. Amintim doar clorică este practicat doar eu mindrie şi bucurie de »
iază. comunicări : „Valorificarea ca un fapt îndătinat că întregul colectiv al unită­
> din istoria obiceiurilor populare în ca­ ducare materialist-ştiinţifică. ai şcolilor generale din ju­ de copii, dar într-o formă ţii ® Intr-un posibil clasa­
ii drul activităţii de educare S-au făcut referiri la obiceiu­ deţ. fiecărui moment din obicei care, de cele mai multe ment al celor mai vîrstnici
;ţa tclespecta- îi corespunde o anume „zi­ ori, nu convinge, îl sără­ locuitori din judeţ, trebuie
.. inclusă şi bunicuţa Sulta­
ţea în timpul cală din fluier" (Mălăieşti). ceşte... Ceata este incom­ na Itacoviţă. din Deva. As- &
ci Împliniri ale I Invergelatul este un o- pletă iar recuzita redusă tăzi, cetăţean a noastră, ca- }
(color). Epoca bicei cate constă în mai la un... clopoţel. Unde este re este sănătoasă, citeşte 1
■seu — repor- o precizare care se impu- î multe practici. I se mai biciul ? Buhaiul ? Unde este şi se poate îngriji sincură 7
illzat în munl- j C a l a t o r (ii) ne. Căci turistul e un pro- | împlineşte venerabila vîrstă i
iBaia Mare dus al acestui veac tehni- * spune, la noi, sînvăsîiul. „plugul" (miniaturizat !) ?
erea progra- De regulă are loc în noap­ Sorcova este o altă prac­
I de mesteceni, cu trunchiu­ cizat şi standardizat, pe | tea Anului nou. Odinioară tică a Anului nou. Ea ar
mal Din avion păşim direct in cind călătorul descinde di- "
1 pentru vli- J clădirea aeroportului Şere- rile ei argintii, care par rect din romantism. Turistul I se practica frecvent. Obi­ trebui să se limiteze doar
oolor). Argu- I metevo, poarta internaţio- fragile in inserare şi-mi a- e dependent de ghiduri şl J ceiul era o îmbinare a pe­ la „sorcovîrea" vecinilor,
ale calităţii trecerii începutului Anului rudelor şi a cunoscuţilor Remember
itoastrc — do- ' nală a Moscovei. Nu e de- mintesc de un poem, pe ghizi, el nu umblă decit >
tnr J cit un loc de tranzit, dar, care-l credeam uitat, al prin locuri consacrate de I nou cu întrezărirea unui mai apropiaţi. Aşa se prac­
în României | pentru scurtul răstimp cit Rimmei Kazakova : „împre­ industria, turismului şi vede * viitor mariaj, prin scoate­ tică în locul ei de origine.
i De pe marea jurimile Moscovei sînt rea norocoasă sau ne-no-
a ţării pe mi- * zăbovim aici, am senzaţia doar, suprafaţa lucrurilor. |
Ban. Emisiune i că am descins in universul transparente/ ca picătura Călătorul în schimb e li- * rocoasă, a unor obiecte as­ Prof. CORNEL BOGARIU
tă în colabo- „ literaturii SF. Poate din de rouă pe frunza de mes­ ber ca pasărea, el se inso- I de 100 de ani şi 120 de zi­
IConsiiiul Na­ teacăn...". Chiar aşa şi le. La mulţi ani, Sultana
ni Or- iza- | cauza atmosferei, — primul ţeste cu Intîmplarea, cau- J* Kacoviţă i © La I.M. Uri-
onieri'- ’ element pe care-l sesizez sînt, în ciuda luminii tot tă-drumurile nebătute' ş; cani, o clădire vecile, în
irtistic i „Ala- * cu toate simţurile deodată. mai molcome. Şi-mi mai re­ aspiră să alle, să simtă ‘ I care cindva funcţionau ci­
•ea“ (color) 8 O atmosferă de calm de- învie in memorie un cintec teva comprcsoare, a fost
mal şi să înţeleagă pulsul,'res-î transformată in vestiar şi
Mrea progra- ' săvirşit, de linişte, o linişte piraţia şi sufletul tainic ai | : uocată cţj acroterme pen­
| aproape siderală, ritmată locurilor pe care le strâ- » tru uscarea liaineior de
« doar de vocea voalată, lucru ale minerilor • Nu
DECEMBRIE bate. Călător am fost in | demult, la agiomcratorul
I confidenţială, care anunţă toate aceste zile şi de a- ,
nai * alte sosiri, alte plecări din ceea m-am bucurat de pri- j din Căian s-a consumat un
ti tehnico- şi înspre toate depărtările eveniment important : co­
tfc: In spiritul 9 vilegiul de a nu mă. fi J lectivul acestei secţii a
iilor si hotă- lumii. O linie arhitectonică de Soloviov Sedoi, in vogă simţit nici o clipă un străin, % rea»izat, într-o singură zi,
Coiv eresului > elegantă, in care pînă şi pe vremea cind eram li­ cu atit mai puţin un in- I 2 700 tone de aglomerat,
i şi Învăţa­ | detaliile — extinctoarele, de cean, în care tot despre adică cea mai mare pro­
ţi i irus. . r ■ , 4 ■ j ducţie de la punerea in
folcloric * pildă — au fost concepute împrejurimile Moscovei şi După ultimele canguri, 6 I funcţiune a agiomeratoru-
dintr-o perspectivă esteti- despre mesteceni era vor­ firmă imensă in dreapta [ Jui m Itcstaurantu* „Ai-an-
•(foileton: j ' că. Spaţii vaste, aerate, ba. De altfel, mesteacănul silvania“ a î m p l i n i t
w« (color). i autostrăzii ne vesteşte cu | miercuri, 18 decembrie,
J1 8 * secţionate frecvent prin e pentru ruşi copacul cel litere cit statul omului : s două decenii de ia deschi­
nai I pereţi transparenţi. Pe jos, mai aproape de inimă, em­ Moscova, capitala U.R.S.S. dere. Evenimentul a prile­
stea progra- • marmură şlefuită în care blematic precum arţarul Precizarea care însoţeşte 1 juit o masă tovărăşească
toţi
care
la
participat
au
I se reflectă totul: e ca şi pentru canadieni, şi nu cred numele oraşului ar putea , cei care au lucrat de-a lun­
* cum ai umbla pe ape in- să existe muzician, pictor să pară de prisos. Ea nu I gul timpului, la această
| cremenite. Servicii compu­ sau scriitor să nu-l fi evo­ trebuie luată însă ca o in- J unitate. # uospoaarul loan
terizate şi o politeţe cu cat măcar o dată. Dar formaţie, ci ca un titlu de > Vlad din Hunedoara, stra­
J mult ştaif, dar lipsită totuşi mesteceni sînt şi la noi — supremă nobleţe, pe care I da Voieu Cneazu nr. 46,
in vîrstă de 76 ani, este un
| de ostentaţia aceea care cum aş putea uita pilcuri­ un popor cu un foarte ac- J liarnic crescător de ani­
mpionul — se- male. în actualul cincinal
Tatrla); Drep- * ar putea-o face glacială. le lor singuratice din Mun­ tiv simţ al mîndrlei patrio- | el a contractat şi a prehat
iţurl (Arta) ; Pornim spre Moscova cu ţii Apuseni ? — şi probabil tice îl acordă metropolei » la fondul centralizat ai
A : Atenţie » o maşină a Uniunii Scrii­ din cauza asta tot ce văd sale. Am pătruns dinspre I statului patru bovine în
Vultur (Mo­ greutate de 1 920 Kg, patru
li ^a) pe- torilor Sovietici Vremea e acum ml se pare familiar, nord-vest, prin lungul bu- „
ler. îla B); ' uscată şi rece. Spre răsă- mă simt ca un călător pe levard al Leningradului, I viţei şi cîte 3 000 litri de
agos.^i — se- | rit s-a întunecat, spre a- un drum cunoscut cindva scăldat în lumini şi Iremă- J lapte in fiecare an. Feli­
Flacăra); Po citări, baci Ioane ! © O
nului (Arta) ; J pus cerul a dobîndit nuan- demult, cine ştie cind, poa­ tind de viaţă. interesantă întSLnire a a-
i: Un comisar * fe de un mov sidefiu. Văd te intr-o existenţă imagina­ vut 10c ieri la Combinatul
irîng); Ziua K de aproape intiia pădure ră. Călător şi nu turist: e RADU CIOBANU ‘ siderurgic Hunedoara. Este
rea); Iluzii vorba de cea dintre mem­
Noiembrie) ; brii echipei de alpinişti ai
Iptămlna ne- Clubului „Metalul**, cei
ltural); VUL- care în acest an s-au Bi-
turi în Marea tuat printre protagoniştii
(Luceafărul) ; escaladărilor din Himalaia,
ertismentul — Îngrijirea copilului prematur DIN TOATĂ şi cadre de eondueere, ac­
C (Minerul); LUMEA tivişti, instructori sportivi,
Adela (Mun- alţi oameni ai muncii din
1ANINOASA : combinat. Dialogul purtat,
ifile călătoare In articolul de faţă am sanguine, de nutriţie (tul­ mediu ambiant cu o tem­ medicală, şi alte produse • Cercetători de la Uni­ diapozitivele au adus în
a); URICANI: versitatea Leicester au pro­ atenţia celor prezenţi fru­
Muşclietarul dori să subliniem citeva burări de supt şi înghiţit), peratură şi umiditate co­ dietetice. Pe lîngă necesi­ museţea şi pitorescul a-
uzat); BRAD: particularităţi ale copilului capacitate redusă şi mişca­ respunzătoare şi cameră pus un nou procedeu de cestui îndrăgit sport, ima­
tigrul Malae- născut prematur, ca şi im­ tatea metabolică, copilul identificare a criminalilor gini, de neuitat din munţii
ua roşie) ; re lentă a tubului digestiv, bine aerisită. are nevoie şi de corecţia bazat pe „amprenta gene­ cu care orice alpinist vi­
A : poliţist portanţă ce trebuie .acor­ la fel, redusă, secreţia Manevrele efectuate eu sează să se confrunte —
ani (Minerul); dată îngrijirii şi creşterii anemiei care o prezintă de tică". Noua tehnică ştiinţi­ IlimaLaia. # „Sfatul pre-
Destine ro- acestuia. Ele sînt cu atît glandelor digestive şi o aceşti copii, ea de exem­ fică - afirmă specialiştii - marital‘% ce are loc Ia Po­
ătria); Mexi- mai necesar a fi cunoscute pronunţată deficienţă a plu îmbăierile, îmbrăcarea, la naştere şi prevenirea permite identificarea oficia­ liclinica din Deva în fie­
c5rl — seriile capacităţii de apărare îm­ alimentarea, trebuie efec­ rahitismului, deficienţe ce lă a unei persoane căuta­ care zi de joi a săptămî-
l) ; GEOAGIU- cu cît în 30 la sută din nii, a antrenat un număr
âle electronic potriva infecţiilor. tuate cu blîndeţe, în vede­ se corectează la recoman­ te pentru comiterea unei mare de medici pediatri şi
illtură) pjiHA- ameninţările de naşteri Cunoscind deficienţele rea prevenirii hemoragiilor dările medicale cu ocazia crime, identificare apre­ ginecologi Ia educaţia cu­
litanul tsvJ’u- premature, mijloacele de ciată ca mult mai sigură plurilor tinere. Este unul
a); BRAZI : organismului prematurului la care copilul este pre­ consultului periodic. decit cea realizată, pină din mijloacele de educaţie
oază străbuni- tratament preventiv sînt Respectînd aceste princi­ sanitară de Ia om la om,
f. : Toate ml ineficiente. Personalul me- acum cu ajutorul ampren­ ce se dovedeşte deosebit
i numai mie pii de îngrijire la diferite telor digitale. de eficient © Un cititor
cultură); SI- dico-sanitar şi familia tre­ SFATUL MEDICULUI ne întreabă : de ce nu e-
fleasnia ploilor buie să fie pregătite să etape de vîrstă, copilul năs­ • Paul Moller este in­ xistă în hiagazinclc co­
cşul); ILIA : cut prematur se va deba­ ventatorul şi posesorul unei merciale din Deva furtun
•uză străbunl- dea prematurului tot ce pentru aspirator „Ideal" ?
t); GIIELARI: necesită şi Si trebuie la mo­ încă dinaintea naşterii sale dispus. rasa de deficienţele cu ca­ „farfurii zburătoare" ade­ Dar cremă neagră pentru
mă (Minerul). re s-a născut, mtrxnd in vărate care are 2 locuri, încălţăminte ? întrebări pe
notăm
„ră-
pe
mentul oportun, „iar el no şi după aceea, se impun Pentru a-1 feri de infec­ categoria copiilor normali se ridică la ciţiva metri care le pentru factorii un res­
vaş‘*
va onora cu cele mai mari numeroase măsuri de în­ ţii, copilul prematur va deasupra solului şi se de­ ponsabili © Oficiul jude­
grijire medico-sanitară de corespunzător vîrstei. Par­ plasează pe orizontală cu ţean de turism organizea­
satisfacţii profesionale şi evita contactul cu persoa­
specialitate. Aceste îngri­ ticularităţile de îngrijire viteza de 120 km pe oră ză revelioane în unităţile
împliniri familiale", cum ne bolnave sau purtătoare cu ajutorul a 8 motoare sale din Deva, Hunedoara,
jiri deosebite se acordă, în enumerate mai sus trebuie 9 : ntămăria-OrIea, Geoap-iu-
robabil pentru spunea Varangot. de microbi şi viruşi, în­ rotative, relatează agenţia Băi. Va ţa de Jos şi caba­
cembrie 1S85 : Pe lingă particularităţi­ primul rînd, în unităţile deosebi în sezonul rece, susţinute de devotament şi TASS. na Pietrele, pentru 2 000
l încălzire u- sanitare de strictă specia­ răbdare din partea famili­ Deocamdată produsul de oameni ai muncii din
nerul variabil. le lui morfologice (greuta­ cînd frecvenţa infecţiilor judeţ şi din alte judeţe.
vor semnala litate, dar în momentul în respiratorii cu potenţial de ei şi de mult profesiona­ ,,Moller Ca" este prea Şi-au anunţat participarea
slabe sub te. talie), copilul prematur care copilul, parţial recu­ lism şi conştiinciozitate scump pentru a putea fi grupuri din judeţele Cluj,
urniţă. Vîntul se naşte cu o mulţime de perat, soseşte în sînul fa­ transmitere este mare. asamblat in serie şi trans­ Dolj, Braşov şi Timişoara.
ib la moderat din partea personalului De asemenea, 400 de per­
Temperaturile deficienţe, cum sînt: defi­ miliei, ele se cer a fi con­ Asigurarea necesităţilor format in mijloc comun de soane din judeţ îşi vor
.• fi cuprinse metabolice se realizează medico-sanitar. transport, dar Moller sus­ petrece revelionul în sta­
î 2 şl plus 3 cienţa funcţiei respiratorii, tinuate sub o strictă su­ ţine că, în secolul viitor, ţiunile Hcrculanc, Sovata,
cele maxime a funcţiilor de termoregla- praveghere medicală. în cel mai bine prin alimen­ Dr. RUXANDRA CLEPCE preţul lor va „fi coborit" şi Buziaş.
10 grade. Cea­
tă. re, de coagulare a sîngelui acest sens, trebuie să avem taţia la sîn, la care so vor medic director pină in jur de 500 000 de
şi de fragilitate a vaselor în vedere asigurarea unui adăuga, la recomandarea Direcţia sanitară judeţeană dolari.