Page 77 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 77
proletari din TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! încheierea vizitei prietenie
in ţara noastră
17 I U lix
w Xlf 1 JS B L w JL V JSL v 9 > / Todor
S O C I A L I S M U L ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE CEREMONIA
Duminică s-au încheiat manifestat hotărîrea de a PLECĂRII
convorbirile oficiale dintre se acţiona pentru înfăp Duminică s-a încheiat
t o v a r ă ş u l Nicolae tuirea în cele mai bune vizita de prietenie în ţara
Ceauşescu, secretar genei-al condiţii a măsurilor sta noastră, la invitaţia tova
al Partidului Comunist bilite, pentru a conferi răşului Nicolae Ceauşescu,
Român, preşedintele Repu noi dimensiuni colaborării secretar general al Parti
blicii Socialiste România, economice reciproc avan dului Comunist Român,
şi tovarăşul Todor Jivkov, tajoase între România şi preşedintele Republicii So
secretar general al Comi Bulgaria în diferite do cialiste România, a tova
tetului Central al Partidu menii de activitate de in răşului Todor Jivkov, se
lui Comunist Bulgai’, pre teres comun. cretar general al Comite
şedintele Consiliului de Tovarăşii Nicolae tului Central al Partidului
Ceauşescu şi Todor Jivkov Comunist Bulgar, preşedin
Stat al Republicii Populare
au convenit să continue tele Consiliului de Stat al
Bulgaria. Republicii Populare Bul
rodnicul dialog româno —
Tovarăşii Nicolae bulgar la nivel înalt, care garia.
Ceauşescu şi Todor Jivkov are un rol determinant în Tovarăşul Nicolae
Plusuri care işi aşteaptă şi-au exprimat satisfacţia promovarea largă a bunelor Ceauşescu şi tovarăşul
Todor Jivkov au sosit îm
faţă de rezultatele con raporturi dintre partidele, preună la aeroportul Oto-
adevărata punere în valoare vorbirilor purtate, precum ţările şi popoarele noas peni, unde s-a desfăşurat
ceremonia plecării.
convingerea
tre.
înţele
că
şi
gerile stabilite cu prilejul Convorbirile s-au desfă Numeroşi locuitori ai
Oamenii muncii din Com resurselor energetice re- trice. Acest fapt a fost noii vizite vor contribui, şurat într-o atmosferă de Capitalei aflaţi pe aero
binatul siderurgic Hunedoa folosibile termice în ca- consemnat şi în ziua do- caldă prietenie, de stimă port au făcut o caldă şi
ra dovedesc un real simţ zanele recuperatoare indi cumentăi’ii noastre (18 de asemenea celorlalte întîl- entuziastă manifestare de
gospodăresc, o înaltă res că o economie de 9 664 to cembrie a.c.): în palierul niri la nivel înalt, la dez- şi încredere reciprocă. prietenie celor doi con
ponsabilitate în folosirea ne combustibil convenţio ce corespunde vîrfului de voltarea mai puternică a în legătură cu rezulta ducători de partid şi de
judicioasă a energiei elec nal. Sînt cifre cai-e cumu sarcină de seară, respec conlucrării dintre Partidul tele vizitei, ale convorbi stat, dînd glas satisfacţiei
trice. Iată ce ne declară lează, de fapt, rezultatele tiv între orele 17—22, s-au rilor purtate între tovară pentru rezultatele noului
în acest sens ing. Solomon preocupărilor asidue ale economisit 51 115 kWh şl Comunist Român şi Parti dialog româno—bulgar la
Moacă, şeful serviciului e- fiecărui colectiv din sec s-au produs peste plan a- dul Comunist Bulgai-, la şul Nicolae Ceauşescu şi nivel înalt care se consti
nergetic al C.S.H.: „Cu ţiile şi uzinele combinatu proape o mie de kilowaţi- extinderea colaborării multi- tovarăşul Todov Jivkov, cu tuie într-o contribuţie im
ajutorul calculatorului ur lui nostru pentru folosirea oi'ă ; economii Ia consum latei-ale dintre România şi înţelegerile Ia care s-a portantă la dezvoltarea
mărim zi de zi, în fiecare raţională a bunului de şi producerea în centralele ajuns a fost adoptat un continuă a relaţiilor de
clipă aş putea zice, pa mare preţ care este ener proprii a unor cantităţi su Bulgaria pe plan politic, fructuoasă colaborare din
rametrii de referinţă ai gia electrică". plimentare de energie e- economic, tehnico-ştiinţific, comunicat. A fost, de a- tre partidele, ţările şi po
consumului şi producţiei La dispeceratul central lectrică au fost înregisti’ate cultural şi în alte sfere semenea, adoptată Decla poarele noastre.
de energie electrică ne ne-am intei’esat de rezul şi în restul intervalelor. de activitate, la întărirea raţia—Apel a preşedintelui O gardă militară a pre
cesară bunei funcţionări a tatele obţinute în această Deci, în ansamblu, nu prieteniei tradiţionale din Republicii Socialiste Româ zentat onorul. Au fost in
acestui colos al siderurgiei ultimă lună a anului în mai aspecte demne de lau tonate imnurile de stat ale
româneşti. Producerea coc cui-s. Iată situaţia la prin dă. Şi atunci, s-ar putea tre popoarele român şi nia, Nicolae Ceauşescu, şi
sului, aglomeratului, fontei, cipalele cifre de control pune întrebarea, de ce mai bulgai-, în folosul şi spre a preşedintelui Consiliului Republicii Populare Bul
oţelului şi laminatelor im uimărite (pînă în ziua de intervin scoateri de sub binele lor, al cauzei gene de Stat al Republicii Popu garia şi Republicii Socia
pune, desigur, un mare 17 decembrie a.c. — n.n.) i tensiune, decuplări ale rale a socialismului şl lare Bulgaria, Todor Jiv liste România, în timp ce,
consum de energie. Dar • la consumul din siste agregatelor şi instalaţiilor?
nimănui nu îi este indi mul energetic naţional — Pentru că aceste cazuri păcii. kov, cu privire la realiza
ferent cum se consumă o economie de 3 752 000 sînt urmarea nerespectării Cei doi conducători de rea, în Balcani, a unei
aceasta, cu ce eficienţă. kWh ; • producţie de ener unui indicator foarte im partid şi de stat şi-au zone fără arme chimice. (Continuare în pag. a 4-a)
O dovedesc datele centrali portant — încadrarea în
gie electrică în centralele
zate la nivelul serviciului proprii plus 304640 kWh; norma de consum pe uni l
de specialitate : la energia • încadrarea în puterile tatea de produs. Cu excep 0
electrică din sistemul e- medii stabilite pe paliere ţia secţiilor cocserie, I PRINCIPALII INDICATORI Al DEZVOLTĂRII 1
O.S.M. 1, fabricii de var
nergetic naţional am eco (intervale de timp cu şi carierei de calcar Cră-
nomisit, pe 11 luni din prinse între orele 7—12, ciuneşti, toate celelalte ECONOMICO-SOCIALE A ROMÂNIEI ÎN ANUL 1986 •
acest an, 78 538 MWh; la 12—17, ’ 17—22 şi 22—7) — secţii din cadrul combi I
aceea utilizată din produc fără nici o depăşire. natului depăşesc normele P R O D U C Ţ I A I N D U S T R I A L Ă
ţia proprie economia rea Aşadar, plusuri semnifi
lizată, în aceeaşi perioa cative ia fiecare dintre MIRCEA DIACONU M A R F Ă N E T Ă
dă, se cifrează la 14 611 parametrii de consum şi l
MWh; situaţia recuperării producere ai energiei elec (Continuare în pag. a 2-a)
ETAPA INTERJUDEŢEANĂ A FESTIVALULUI
ÎN ZIARUL DE AZI:
„CĂLUŞERUL TRANSILVĂNEAN 11
■ Realizarea în devans a
sarcinilor de plan pe
0 sărbătoare a simţirii 1985 — puternic imbold
pentru activitatea din
1986
şi mîndriei de neam Bl Dialog cu cititorii
Expresie a simţirii şi a de la Oana Boldura, de ■ Omagiu poeziei hune
geniului creator al poporu- 4 anişori, la baci Loghin dorene
lui nostru, datinile şi obi Popa, ajuns la vîrsta se ■ Sport
ceiurile folcloi-ice de iarnă nectuţii. Le-au luat locul B La intervenţia ziarului
şi-au etalat din nou fru romoşenii, cu colinzi, că-
museţile şi valorile edu luşeri şi turcă, apoi fami
cative, făcînd ca, timp de liile de pădureni din Feregi
două zile, casa de cultură care, cu „Fei’iceanu" (co Reparaţia maşinilor agricole şi fertilizarea
a municipiului Deva să linda gazdei), Dăliana fată
vibreze de cîntec, de urări dalbă, cu urările dai-urilor ogoarelor — activităţi prioritare
şi joc. Aici s-a desfăşui'at de pe masă au cules în
etapa interjudeţeană a ce delungi aplauze. Iar cînd
lei de-a XVII-a ediţii a artiştii din Hărţăgani — şi Lucrătorii Staţiunii de fel încît să ne încadrăm cît şi mecanizatorii, în nomiilor ce se vor realiza
Festivalului interjudeţean ei, ca şi cei din Feregi, mecanizare a agriculturii în termenele stabilite şi, treaga activitate fiind co pe această cale urmează
„Căluşerul transilvănean", multilaureaţi — au pornit din Baia de Criş sînt mo totodată, să efectuăm lu ordonată îndeaproape de să se ridice la 115 000 lei.
manifestare care, în acest colindele „Sculaţi gazdă", bilizaţi în această perioa crări de cea mai bună ca conducerea staţiunii de me Cormanele, brăzdarele, cu
an, a avut o fizionomie a- „Fecioriţa“, „Ce te-ai gazdă dă la efectuarea reparaţii litate. canizare din Baia de Criş. ţitele etc. sînt aduse la a-
parte : pentru prima oară, veselitu", „Eu am 20 de lor şi reviziilor la tractoa Reviziile şi reparaţiile Această importantă acti telierul din Baia de Criş,
jocul căluşeresc transilvă oi" şi „urările de plecare", re şi la celelalte maşini a- se efectuează la atelierul vitate se desfăşoară în con unde sînt ascuţite şi re
nean s-a întîlnit cu festi frumuseţea manifestării a gricole din dotarea unită central din Baia de Criş formitate cu graficul întoc- parate.
valul obiceiurilor laice de cîştigat noi valori, căpă- ţii, precum şi la fertiliza în toate atelierele angre
iarnă hunedorene, în inspi tînd stx’ălucire la .intrarea rea terenului. nate în efectuarea de revi
rata şi lăudabila organi masivă a cetelor de dubaşi S.M.A. BAIA DE CRIŞ zii şi reparaţii se munceş
zare a Comitetului jude din Fîntoag, Stănceşti — — în această iarnă — te cu hărnicie şi respon
ţean de cultură şi educa Ohaba — Răduleşti, Lă- sublinia Remus Tabac;;, in sabilitate, acordîndu-se o
ţie socialistă şi a Centru puşnic, Boiu — Gurasada, ginerul şef al unităţii —• — unde se lucrează la pu mit. Ca urmare, pînă la 20 deosebită atenţie calităţii
lui judeţean de îndrumare Pojoga, Almaş-Sălişte, reu trebuie să efectuăm repa nerea la punct a combi decembrie au fost încheia lucrărilor efectuate. în a-
a creaţiei populare şi a niţi într-o impresionantă raţii la 22 tractoare (din
mişcării artistice de masă. fonnaţie de urători de pe tre care la şapte ypm în nelor, ca şi la şase din te reparaţiile şi reviziile la ceastă activitate-se eviden
Aşadar, sărbătoarea a Valea Mureşului. Iar cînd locui şi motorul), la 32 plu secţiile staţiunii. Repara 10 tractoare, 11 pluguri, ţiază Andrei Gligor, Stan-
început sîmbătă, spi’e în invitaţii de onoare — eă- guri, 44 grape cu colţi, re ţia tractoarelor a fost în opt grape cu disc, şapte ciu Clej, Nicolae Dan, IIo-
serare, în preajma pomu luşerii din Dobrun (Olt) glabile şi cu disc, 13 cul credinţată celor două ate cultivatoare, patru combi ria Cimpoaie, David Faur,
lui de iarnă luminat multi- — au prins să îndemne tivatoare, 10 semănători liere din Vaţa de Jos, iar ne, la alte maşini şi uti Petru Betea, Victor şi E-
coloi*, care a dat „Colin- „căluşii", admiraţia şi sa pentru păioase, li semă plugurile, grapele, semănă- laje agricole. Important de mil Drăgoi, Ioan Cioază,
zilor pe prispa casei“ (de tisfacţia sutelor de specta nători pentru porumb, trei torile şi celelalte maşini subliniat este faptul că în Traian Simion, Petru Oană,
cultură) o frumuseţe apar tori au fost făi’ă margini. maşini de cultivat cartofi, şi utilaje se repară la ate activitatea de revizii şi re Ioan Vlad, Nicolae Cră
te. Suita de colinzi au des Dimineaţa de duminică 18 combine pentru păioa- ciun şi mulţi alţii.
chis-o dubaşii din Dealu se ş.a. Ţinînd seama de lierele din Brad, Ţebea, paraţii se apelează la re-
Mare, purtători ai laurilor LUCIA LICIU volumul mare de muncă Rişca şi Lunca Moţilor. La condiţţonarea pieselor şi TRAIAN BONDOR
în „Cîntarea României", ce o avem de efectuat, am reparaţii iau parte atît me subansamblelor ce pot fi
veniţi cu mic cu mare — (Continuare în pag. a 3-a) organizat activitatea în aşa canicii secţiilor respective refolosite. Valoarea eco (Continuare în pag. a 2-a)