Page 81 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 81
CU PLANUL
CINCINAL
ÎNDEPLINIT
I.M.C. DRV A
An de an în actualul
cincinal, colectivul de
muncă de Ia întreprinde
rea de materiale de con
strucţii Deva, printr-o
bună organizare a activi
tăţii în secţii şi ateliere,
o preocupare sporită din
partea lucrătorilor pentru
îndeplinirea ritmică a
sarcinilor de plan, a ra Muncitorii Drăgan Năuciră şi Constantin Poiană culluiiea-
Anul XXXVII, nr. 8 744 MIERCURI, 25 DECEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani portat importante sporuri ză vagoanele de minereu pe circuitul puţului nr. » la
de producţie. Şi perioada mina centrală Gliclari. Foto GELU IZBAŞA
trecută din 1985 a fost
rodnică pentru acest har
PLENAfiA COMITETULUI IUDETEAN DE PARTID nic colectiv de muncă.
Producătorii de materiale
de construcţii de la I.M.C.
Deva vor încheia actualul
Ieri a avut loc, la Deva, mism şi eficienţă întregii de partid de la toate ni cincinal cu o producţie La locul de muncă să fim
plenara Comitetului jude activităţi economice. S-a velurile folosesc o gamă marfă suplimentară în
ţean Hunedoara al P.C.R. evidenţiat faptul că, in ca largă de metode şi acţiuni, valoare de peste 18 mi
Au participat membrii şi drul larg şi fertil al mă cum sint repartizarea mem lioane lei, concretizată în gospodari ca la noi acasă,
membrii supleanţi ai Co surilor de continuă întări brilor birourilor şi comite mai mult de 15 000 mc
mitetului judeţean de re şi puternică afirmare telor de partid pe unităţi total prefabricate, 2 000
partid, primii secretari şi a democraţiei muncito şi subunităţi economice, o- tone vată minerală, 4 500 si chiar mai buni!
secretari ai comitetelor mu reşti, revoluţionare, pro biective de investiţii, lo mc stîlpi I.RA, alte pro
nicipale şi orăşeneşti de movată consecvent de se curi de muncă şi schim duse. 7
partid, secretarii comitete cretarul general al parti buri, constituirea de co în raidul întreprins în ţine o evidenţă foarte
lor de partid şi directorii dului, organele şi organi lective care analizează pe I. T. A. oraşul Călan avînd ca te strictă, pe zile, a energiei
unităţilor economice şi an zaţiile de partid din mu riodic activitatea unor u- mă grija „micilor consu consumate. Ni s-au reparti
treprizelor de construcţii, nicipii şi oraşe, din în nităţi economice şi urmă IICNRDOARA-DRVA matori" faţă de energia e- zat pentru consum 3 000 kW
conducători ai organizaţii treprinderi şi de pe şan resc soluţionarea efectivă lectrică, am avut în aten pe an, dar nu consumăm
lor judeţene de sinteză, alte tierele de construcţii şi-au a problemelor, organiza Oamenii muncii din ţie cîteva unităţi de ali atît“ — ne spune lucră-
cadre din activul de partid intensificat eforturile în rea unor întîlniri de lucru cadru] întreprinderii de mentaţie publică şi alte toarea. Pataki Ema. Este
şi de stat. direcţia mai bunei orga cu factori de conducere, transport auto Ilunedoa- cîteva prestatoare de ser normal. Din două plite e-
Plenara a adoptat urmă nizări a producţiei şi a folosirea unor sisteme in ra-Dcva, ferm hotărîţi să vicii. lectrice funcţionează doar
toarea ordine de zi : muncii, punînd un accent formaţionale adecvate’ cu facă tot ceea cc depinde Restaurantul Călan-Băi una (încărcată la capacita
Raport privind preo deosebit pe întărirea or noaşterii operative a stă de ci pentru a-şi înde nu duce lipsă de consuma te). Din do'uă frigidere
plini în condiţii cît mai
cuparea organelor şi orga dinii şi disciplinei, deter- rilor de lucruri ce apar în bune sarcinile trasate, ra tori. Nici de simţ gospo funcţionează doar unul
nizaţiilor de partid, de minînd o mai puternică activitatea de producţie — portează realizarea în a- dăresc. Nimic nu trădează (şi acela încărcat la capa
masă şi obşteşti, a consi mobilizare a colectivelor, a toate menite să asigure vans a planului pe cin risipa. E foarte bine apro citate).
liilor oamenilor muncii tuturor oamenilor muncii desfăşurarea normală a vizionat cu produse de car Da restaurantul „Streiul"
pentru îmbunătăţirea sti la înfăptuirea hotărîrilor Vieţii economico-sociale în cinalul în curs la princi ne, dar numai unul dintre (fost rotiserie) — lumini
lului şi metodelor de de partid şi de stat, la în municipiile, oraşele „şi în palii indicatori de pro cele două dulapuri frigo aprinse şi unde trebuie şi
muncă, întărirea discipli deplinirea ritmică, inte treprinderile din judeţ. ducţie. Astfel, în perioa rifice funcţionează. „Cînd unde nu trebuie. în bucă
nei şi creşterea răspunde grală a sarcinilor de plan. Ca urmare a măsurilor da care a mai rămas e frig afară, îl scoatem şi
rii în exercitarea atribu Rezultate mai bune în a- şi acţiunilor întreprinse, a pînă la finele anului şi pe acesta din priză" — ne tărie — lumina naturală
colectivul
cincinalului,
ţiilor ce le revin în do ceastă privinţă au obţinut, preocupărilor • perseverente spune Ilortenzia Bistrian, ar fi suficientă pentru ori
meniul activităţii econo în' anii actualului cincinal, şi responsabile pe linia acestei întreprinderi va ajutoarea şefului de uni ce îndeletnicire specifică
mice ; organizaţiile de partid din perfecţionării conducerii, realiza suplimentar la tate. acestui spaţiu, ard mai
Informare privind ac întreprinderile miniere Hu diversificării şi îmbună producţia marfă peste 2 multe becuri dar pe nici
milioane lei, iar. Ia călă
tivitatea desfăşurată de nedoara, Barza, Paroşeni, tăţirii stilului şi metodelor Da restaurantul „Şuria-
organele şi organizaţiile Do nea. Petrila, C.T.R. Min de muncă de către orga tori transportaţi mai mult nul" — şef de unitate Ion una dintre cele 3—4 lu-
de partid pentru înfăptui tia, C.S. Hunedoara. I.P.E.G. nele şi organizaţiile de de 500 000. (Ioan jura, Bîrceanu — aceeaşi grijă
rea Programului ideolo Deva, I.M.M.R. Sirheria, partid, de consiliile oame corespondent). responsabilă de a nu con ION CIOCLEI
gic al Partidului Comunist „Mecanica" şi „Chimica" nilor muncii, a soluţionă suma inutil energia elec
Român ; Orăştie, I.M.C. Deva, „Con rii operative a multiplelor
fecţii" Vulcan şi „Tricota probleme economice, so trică. „Şeful de unitate (Continuare în pag. a 3-a)
Informare asupra activi je" Hunedoara, E.M. Deva,
tăţii biroului Comitetului I.P.I.C.C.F. Deva, T.A.C.R.S. ciale, tehnice si organizato
judeţean de partid între Hunedoara, T.A.G.C.M. De rice apărute în unele în
cele două plenare ; treprinderi şi pe şantiere, I. PRINCIPALII INDICATORI AI DEZVOLTĂRII
va, A.C.R.M. Deva ş.a., în cincinalul 1981—1985
Probleme organizatorice. care s-au implicat cu fer s-au obţinut o serie de re
Pe marginea ordinii de mitate şi înaltă responsa zultate bune, între care I ECONOMICO-SOCIALE A ROMÂNIEI IN ANUL 1986
zi au luat cuvin tul tovară bilitate comunistă în acti , creşterea producţiei marfă,
şii : Alexandru Oiorogaru, vitatea efectivă de pro în J985, cu 7.0 la sută
Ioan Rob, Ionel Vlad, Iacob ducţie, începînd de la fun faţă de 1980, obţinerea P R O D U C Ţ I A . A G R I C O L Ă
Toplician, Leorenn Oncsc, damentarea planurilor şi unor sporuri la producţia G L O B A L Ă N E T Ă
Aurel Dăpuşcă, ' Dumitru cţefalcarea sarcinilor, pînă de huilă netă, cocs meta
Bogdan. la asigurarea condiţiilor lurgic, utilaj minier, uti
Participanţii la dezbateri tehnico-mâteriale, promo laje pentru industria meta
au analizat, în lumina o- varea progresului tehnic şi lurgică, produse din b.c.a.,
rientărilor şi indicăţiilor îmbunătăţirea calităţii pro % 1 0 6 - 1 0 7 « % 1 1 0 - 1 1 2 '
date de secretarul general duselor, creşterea produc placaje din marmură, ţesă
al partidului, tovarăşul tivităţii muncii, a eficien turi din mătase, tricotaje, în
Nicolae Ceauşescu, la Ple călţăminte etc. Au fost puse
nara C. C. ai P.C.R. din ţei economice, perfecţio în funcţiune numeroase 1 0 0 _ / ^ S ' 1 0 0
13—14 noiembrie a.c.. Ia narea pregătirii profesiona
recenta Plenară a Consiliu le a cadrelor. Preocupări obiective şi capacităţi de
lui Naţional al. Oamenilor susţinute au existat şi In producţie, a crescut mult
Muncii, modul în care se productivitatea muncii, s-au
preocupă organele şi orr domeniul social, vizînd îmbunătăţit indicii tehnici
ganizaţlile de partid, con îmbunătăţirea continuă a
siliile oamenilor muncii condiţiilor de'lucru şi de şi de calitate ai produselor
din unităţile industriale şi viaţă ale oamenilor mun din majoritatea sectoarelor
de pe şantiere, pentru cii. economice. 1985 1 9 8 6 1 9 8 5 - 1 9 8 6
perfecţionarea conducerii,
a stilului şi metodelor de Vorbitorii au relevat că
muncă, • imprimînd dina organele şi organizaţiile (Continuare în pag. a 2-a)
!■ mmm mmm mmm mmm obm hm k
Calitatea activităţii din zootehnie se reflectă în mod nemijlocit în rezultatele ce se obţin
Din iniţiativa Biroului Comitetului judeţean de lor, care ar trebui să fie există un stoc important 2 548 1. Cum se explică o A.R.I. • Cliimindia. Da
partid, ieri dimineaţă s-a efectuat un control al ac mai bine hrăniţi. din acest sortiment de asemenea oscilaţie? în pe programul de grajd au
tivităţii din zootehnie, urmărind u-se cum se reali nutreţ în baza furajeră. în rioada trecută din această fost prezenţi toţi îngriji
zează furajarea şi îngrijirea animalelor, evoluţia C.-A.P. Bir cea Mică. A- adăposturi, în jurul aces lună, complexul n-a pri torii. După mulsul meca
producţiei de lapte şi a natalităţii, climatul de ordi nimalele sînt intr-o stare tora, în întreaga incintă, mit nici o cantitate de- tă- nic s-a efectuat şi muls
ne şi disciplină; alte aspecte ale actualei slabula- fiziologică bună, dar ar ar trebui mai multă ordine rîţe şi inia vi t şi a fost ne manual. Activitatea a fost
lii. Redăm, succint, constatările. trebui să se acorde mai şi curăţenie. Existenţa u voie să se tragă lapte coordonată de Gclu Po-
pentru viţei. Din planul a- peseu, directorul asocia
C.A.I’. Cristur. Ferma a- a animalelor. Aurelia Sto- nual de 14 985 hi lapte cît ţiei şi de Florica Ilcnţ şi
sigură un microclimat co ian şi Eufimia Cioară, şe BRIGADA „FULGER» ÎN ZOOTEHNIE trebuie să se predea la Aron Ilcnţ, şefii fermelor
respunzător pentru ierna- ful şi, respectiv, economis fondul de stat, se preconi zootehnice. Se mulg zilnic
rea animalelor, îngrijitorii tul de fermă, sînt prezente zează că se vor realiza 2 7U0—2 800 1 lapte, reve
— dintre care se eviden în unitate, reuşind o bună multă atenţie curăţeniei nei baze de nutreţuri su doar 10 200 lil. Fală de
ţiază Gyula şi Zoltan Ba- coordonare a activităţii. corporale a acestora. Vi- ficiente nu trebuie să de 1 03G viţei se vor obţine nind o producţie medie de
lint — muncesc cu hăr Se mulg zilnic 72 de vaci ţelele sînt bine îngrijite, termine risipă de furaje. circa 900. Da efectivul to 7,5 1 pe cap de vacă mul-
nicie, într-un bun climat de la care se predau la fapt ce se datoreşte hărni Complexul de vaci cu - tal de bovine se înregis
de ordine şi disciplină. fondul de stat 210 1 lap ciei dovedite de Petru lapte de la Bîreea al trează o depăşire însem Brigada fulger :
Deşi numărul de viţei pla te. Producţia a scăzut în Moloea. De la 34 vaci în I.A.S. Simeria. De la a- nată, efectivul matcă însă TRAIAN BONDOR,
nificat pe acest an a fost ultima vreme deoarece u- la’ctaţie se predau la fon proape 3 000 1 lapte cît a nu se va atinge. Unitatea GH. I. NEGREA,
atins, unitatea nu-şi reali nitatea nu a mai primit dul de stat 100 1 lapte zil livrat unitatea la 1 decem arc furaje suficiente, un M1RCEA LEPÂDATU,
zează efectivele stabilite borhot. Vacile adulte au o nic. Producţia ar putea brie a.c., producţia marfă colectiv bun de, oameni. VALENTIN NEAGU,
nici la total şi nici la mat stare fiziologică bună, lu creşte dacă vacilor eu lap a scăzut la 2 351 litri în 15 In aceste condiţii poate şi LIVIU BRAICA
că. Se acordă o mare a- cru ce nu este valabil şi te li s-ar administra mai decembrie, iar tn cursul trebuie să obţină rezulta
tenţi'e' curăţeniei corporale în ce priveşte starea viţei des şi fin de trifoi, fiindcă zilei de ieri a fost de te mai bune. (Continuare in pag. a 2-a)
