Page 82 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 82
°ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. f
Plenara Comitetului Calitatea activităţii din zootehnie se reflectă
ELI
judeţean de partid în mod nemijlocit în rezultatele ce se obţin
(Urmare din pag. 1) Hunedoara, I.M. Barza, 20.00 Tclcji
20,20 Bilan
C.T.E. Mintia, E.M. Deva, (Urmare din pag. 1) Nu prea are ce răspun ma perioadă o uşoară creş Unitatea a intrat în sta-
Perşi)
Vorbitorii au subliniat „Vidra" Orăştie;, I.M.P., de din moment ce din lu tere a producţiei de lapte, bulaţie cu un deficit de 80 20,25 Imn
însă, în spirit critic şi Tesătoria de mătase, să. Indicele de natalitate na august pînă la zi s-au unitatea livrînd în 24 de tone. fibroase. Dar nu a- blicii
autocritic că în activitatea l.F.E.T., I.J.P.I.M.P.S. De a ajuns la 72 la sută, pre- obţinut doar 27 de viţei. cembrie 670 litri. Anima ceasta este adevărata cau siunc
de producţie s-au perpe va se impune o mai judi conizîndu-se ca pînă la lele aflate într-un stadiu ză a scăderii vertiginoa versu
tuat şi unele deficienţe, cu cioasă structurare a pro sfîrşitul anului să- ajungă Aceste aspecte şi altele avansat de gestaţie sînt in se a producţiei de lapte 20,45 Efigii
repercusiuni asupra rea blematicii din planurile de la 75 la sută. Starea fizio descoperite cu prilejul rai troduse în maternitate şi marfă, care de la 112 1, cît 21.00 Film
lizării sarcinilor de plan, muncă, stabilindu-se atent logică a efectivului este dului au fost dezbătute, în furajate diferenţiat. se livra la începutul lunii,
atît pe anul în curs, cit şi responsabil priorităţile bună, în fiecare zi cfec- încheiere, cu întregul per a ajuns la 40 1, în ziua rai Ultim
şi pe întregul cincinal pe în analize şi dezbateri. tuîndu-se curăţenia corpo sonal muncitor din com C.A.P. Simeria. Ferma 21,50 Teleji
care, nu peste multă vreme Mult mai intens trebuie rală a animalelor. Viţeilor plex, stabilindu-se măsuri zootehnică de aici la ora dului nostru. Conducerea
îl vom încheia. Pe lingă acţionat în majoritatea u- de vîrstă pînă la şase luni concrete, care, aplicate ri actuală raportează depăşi unităţii şi a fermei trebuie
greutăţile de natură o- nităţilor economice din li se acordă mare atenţie, guros în perioada imediat rea planului la zi a pro să exercite un control
biectivă — îndeosebi în judeţ pentru perfecţiona aceştia fiind hrăniţi cu fin următoare, să garanteze ducţiei de lapte marfă cu permanent asupra modului ItAC
compartimentele de aprovi rea organizării producţiei de lucerna de bună cali creşterea producţiei zilnice 50 hl, precum şi realiza în care îngrijitorii îşi fac
zionare şi transport —, şi a muncii, întărirea dis tate şi concentrate. Stocul de lapte livrat la fondul datoria.
neajunsurile în producţie ciplinei şi a spiritului de de gestaţie este la ora ac de stat. rea unui indice de nata Ferma nr. 6 Lăpuşnic a Bucura
au fost cauzate de o se angajare muncitorească, re tuală de peste 60 la sută. litate de 90 la sută. Pro I.A.S. Mintia. Nu avem dioprogrâi
rie de carenţe în activita voluţionară, în toate între C.A.P. Brănişca : Atît în gramul de ieri dimineaţă 6,30 La io
tea de organizare şi condu prinderile, la toate nive grijitorii, cît şi specialiştii s-a desfăşurat In bune con nimic de reproşat în pri agriculturi
cere a producţiei, în sti lurile. C.A.P. Le.şnic. Orele diţii, fiind coordonat de vinţa modului în care s-a jurnal; 7,1
8.00
Rcvls
lul de muncă al unor or Este necesar să se pună 6,25. La programul de Lucian Albu şi Cornel Al- şefa de fermă, tovarăşa derulat programul de grajd, Curierul 1
gane şi organizaţii de un accent cu totul deose grajd sînt prezenţi toţi măşan erau prezenţi la Florina Bălşan. Starea fi la care au participat ingi Buletin <
partid, al unor consilii ale bit pe utilizarea intensivă îngrijitorii. Dau o mînă programul de dimineaţă. ziologică a animalelor în nerul Radu Mihuţ, şeful RAspundei
10.00 Bulei
oamenilor muncii, insufi a capacităţilor de produc de ajutor Virginia Belea, Animalele sînt lotizate. general este corespunză fermei şi medicul veteri Tineri ini
cientei exigenţe şi respon ţie şi promovarea mai lar preşedintele unităţii, şi Mulsul se face în condiţii toare. Chiar în aceste con nar Elisabeta Feneş. în tecului 1 ]
Din
ţArile
sabilităţi scăzute în urmă gă în muncă a progresului Gheorghe Irimie, ingine schimb sîntem obligaţi să Formaţii.
rirea înfăptuirii la toate tehnic — aşa cum a indi rul şef. Animalele sînt în igienice. Raţiile de furaje diţii, hrănirea animalelor, consemnăm o serie de as Buletin <1(
nivelurile, a hotărîrilor de cat secretarul general al • tr-o stare fiziologică bu sînt afişate şi în bună în special a celor cu lapte, pecte negative întîlnite blieitate;
partid şi de stat, în res partidului, t o v a r ă ş u l nă, furajarea se face co parte se respectă. Stocul trebuie să se facă în stric aici, care ţin direct dc mo ştiri ; 12,(
iu lui xx;
pectarea legilor ţării. în Nicolae Ceauşescu, la Ple respunzător. în depozitul de furaje, fîn şi suculen tă conformitate cu raţiile dul în care conducerea moara foi
multe centrale industriale nara C. C. al P.C.R. din de furaje există o neorîn- te este îndestulător. stabilite, iar a viţeilor cu fermei se implică în acti Avanprem
şi unităţi economice, con noiembrie a.c. şi la primul duială de ncdescris. Se furaje de mai bună cali vitatea cotidiană. în primul 13.00 Dc
d
siliile oamenilor muncii, Congres al ştiinţei şi în- aşteaptă o mînă de gos Ferma nr. 4 Orăştie a rînd cele 900 de bovine, cu Buletin in-
Clubul
comitetele sindicatelor nu-şi văţămîntului —, în scopul podar. tate. Nu toţi îngrijitori' excepţia unei anumite ca Radiojurn.
exercită cu toată exigenţa creşterii productivităţii I.A.S. Simcria. în cele trei aveau halate, în general tegorii de tineret, nu sînt mindră rc
. şi răspunderea funcţiile muncii şi îmbunătăţirii C.A.P. Sîrbi. Harnicii în adăposturi pentru anima lipsea echipamentul ne Republicii
conducerii, atribuţiile cu calităţii produselor, al spo grijitori Aurel Manea, An- le, programul de diminea cesar igienei mulsului. lotizate, din această cau — progra
16,35 C001
care sînt învestite prin lege. ririi eficienţei întregii ac dronic Farcaş, Patrafina ţă s-a desfăşurat în condi întrucît unitatea a in ză furajarea acestora fă- mice; 16,:
Acţionîndu-se defectuos în tivităţi economice. De a- Rusu, Viorica Roz, Valen cîndu-se nediferenţiat pe ni;- 11
sectoare de bază ale eco semenea, se impune acor tin şi Leontin Dane, Va- ţii normale, sub coordona trat în stabulaţia actuală categorii de animale şi • 17,0:
nomiei judeţului, îndeo dată mai multă grijă, mai sile Bora şi Ilie Covaci se rea ing. Eugen Lăzărescu, cu un deficit de fibroase, starea fiziologică a aces ,.«,30 Ciut.
Eremia;
sebi privind planificarea ales acum, cînd mai sînt găseau în plină activitate tora. în nici un grajd nu romane; 11 1
şi organizarea muncii, sta puţine zile pînă la înche la programul de diminea există tăbliţe tehnologice, ★ Buletin
bilirea măsurilor corespun ierea anului şi cincinalului ţă. Eră de faţă Teofil Po BRIGADA „FULGER" IN ZOOTEHNIE după care să se urmă an şi un
zătoare care să asigure — planificării muncii, pre pa, secretarul biroului exe ■ . ■ ■ .... •. . . ~ rească situaţia fiecărui a- tcază ★ M
desfăşurarea normală a gătirii temeinice, din cutiv al consiliului popu nimal. Mai grav ni se ţii; 19,00 II
activităţii şi îndeplinirea timp, a condiţiilor de în lar comunal. Pînă la ora şeful fermei. îngrijitorii au conducerea cooperativei tre pare însă că 75 la sută 19,20 Spoi
20
jurnal;
ritmică a prevederilor de deplinire a sarcinilor de 6,50 nimeni din conduce fost la program la ora sta buie să se preocupe de a- din efectiv are o stare fi ducţii cit
plan, neurmărirea fermă a plan, respectiv asigurarea rea cooperativei nu sosise bilită, au curăţat grajduri coperirea balanţei furajere toate scct
înfăptuirii obligaţiilor con bazei tehnico-materiale şi (preşedinte Aron Toc, şef le şi furajat animalele con la nivelul necesarului. în ziologică precară. în graj zonele, in
in.-iitoru
tractuale şi întăririi disci contractarea producţiei, e- de fermă Viorelia Socol, form raţiilor stabilite. Pro spatele adăposturilor se dul nr. 4 instalaţia de eva 21.0 :La su
plinei de producţie au făcut laborarea documentaţiilor contabil şef Laura Andrei- ducţia zilnică de lapte a află aproximativ 1 500 to cuare a dejecţiilor nu’ era O zi într
ne de gunoi de grajd care
ca în minele din Valea de execuţie şi încheiere a caj. Tehnicianul veterinar scăzut, faţă de 1 decem trebuie grabnic transpor în funcţiune, cu urmări Nocturnă 1
24.00 Bule
antrepriză
de
contractelor
brie, cu 100 de litri. Cali
Jiului, ca şi la I.M. Bar Petru Luncan, care, con tat şi administrat în u-p directe asupra curăţeniei
za, E.M. Certej, C.S.V. Că- în investiţii, intensificarea form programului, era de tatea laptelui este slabă: din incintă. De altfel nici
cooperării
între
lan să se acumuleze mari tori, furnizori şi producă serviciu pe fermă, nu s-a grăsimea a oscilat în de A.E.I. Grind. Programul starea de curăţenie corpo
benefi
restanţe la producţia fizică ciarii produselor şi ni o- prezentat nici pînă la ora cembrie între 2,6 şi 3,6, iar s-a desfăşurat în condiţii rală a animalelor din fer iCiNI
de cărbune, minereu şi biectivelor de investiţii, 9 (!). Tot nemotivat a lip densitatea între 1,018 şi bune, în prezenţa ingi mă nu este corespunzătoare.
fontă. Asemenea deficien defalcarea sarcinilor şi sit de la program şi îngri 1,025. Lăptăresele Elena nerului Iuliu Moise, di Unitatea are un deficit
ţe de organizare şi con pregătirea cadrelor. jitoarea Maria Staicu. Ba Cibian (în concediu) şi rectorul asociaţiei, a medi substanţial la fibroase, pe DEVA :
ducere s-au manifestat şi za furajeră este asigurată, Maria Hatman nu lucrea care surplusul de sucu repetiţie >(
la I.U.M. Petroşani, I.P.L. Plenara a relevat că se dar pregătirile de iarnă nu ză cu simţ de răspundere, cului veterinar Teodor Ra torc cocoi
NEDOAHA
şi I.L. Deva, „Vidra" Orăş- impune ca, avînd în vedere sînt încă încheiate. Gea fac analizele în mod su da, a celorlalţi factori de lente nu-1 poate compensa ză străbui
hrană
în
Dacă
totalitate.
tie, întreprinderea de în sarcinile mobilizatoare ale muri sparte, uşi care nu se perficial. O probă „pe răspundere din complex. nu este, animalele sînt aşa sala A);
călţăminte Hunedoara, Ţe- judeţului nostru în noul închid, acoperişuri prin ca viu“ în acest sens ne-a e- Cu excepţia îngrijitorului îngheţate* Pe
la
B);
sătoria de mătase Deva, an şi cincinal, stabilite de re se vede cerul... Ce se dificat. La această unita Ioan Belea, care a lipsit cum sînt, atunci cum să căcf Tat
A.C.H. Păclişa, I.T.A., Congresul al XlII-lea al mai aşteaptă ? te trebuie să se acorde nemotivat şi împotriva că dea lapte ? Conducerea mi :url
l.F.E.T. Deva, unde consi partidului, să se acţioneze mai multă atenţie exploa ruia conducera unităţii tre I.A.S. Mintia trebuie să TR. .iNl
(Parîng);
liile oamenilor muncii şi cu maximă exigenţă şi A.E.I. Ilia — Bacea. Pro tării corecte a instalaţiilor buie să ia măsurile de ri intervină urgent, cu răs bată (Uni
birourile executive ale a- răspundere, la toate nive gramul de grajd începuse de adăpat, curăţeniei ani goare, tot personalul mun pundere maximă, pentru pentru Ri
cestora, directorii, celelal lurile în direcţiile planifi la ora 5,30. Dimitrie Ios- malelor (în special la vi citor a fost la datorie. redresarea activităţii de I-II (7 N.
te cadre de conducere nu cării şi organizării pro chici, directorul complexu ţei), a jgheaburilor, reali aici. PENI : R;
(Cultural)
acţionează cu toată fermi ducţiei, întăririi disciplinei lui, Marian Pintea, medi zării indicelui de natalita Animalele au o stare fi Trandafiri
tatea şi răspunderea pen muncii şi respectării severe cul veterinar, Florica Pă- te, evitării pierderilor din ziologică bună, sînt lotiza C.A.P. Teiu. Nu există fărul); o
te şi furajarea acestora se
pentru
tru planificarea temeinică a disciplinei contractuale, răoan, operator însămîn- gestaţie. îngrijitori decît la vacile ANINOAS.
urmăririi
a
consecvente
a activităţii, nu gîndesc îndeplinirii sarcinilor. Re ţător, tehnicianul veterinar face diferenţiat, conform cu lapte, îngrijirea tinere lele averii
prospectiv la evenimentele centele hoţărîri ale parti Drianuţa Mihuţ erau de A.E.I. Beriu. După cum raţiilor stabilite şi afişate tului bovin făcîndu-se cu italieni îr.
eitoresc) JS
economice viitoare, tratînd dului şi statului nostru, faţă, ca şi tovarăşul Alexe arată animalele şi adăpos în fiecare adăpost. Remar rîndul satului. Ieri, coo ia fericiri;
problematica economică îndemnurile şi indicaţiile Mariş, vicepreşedintele bi turile se poate spune că căm grija deosebită care peratoarele programate să BRAD: Gc
unilateral, de la o zi la adresate întregii naţiuni roului executiv al consiliu îngrijitorii se ocupă de ele. se acordă viţeilor, ordinea vină în zootehnie au sosit fon (Sta:
alta, ceea ce a condus la de către secretarul general lui popular comunal. în Aici mulsul se face ma şi condiţiile foarte bune la program doar la ora 8,15. RAŞTIE: ■ !
(Patria);
pierderea controlului asu al partidului să se consti grijitoarele Maria Buga, nual, în condiţii de igie în care sînt îngrijite ani cate (Fiat
pra fenomenelor din uni tuie în reale programe de Elena Bătrînca, Angelica nă, iar animalele sînt hră malele în maternitate. Me Starea de curăţenie a adă GIU-BAl:
tăţi şi neluarea la timp a lucru pentru toate orga- I Chiţan, Vaselina Lăsăn- nite corespunzător. Nici o ritul revine în bună parte posturilor şi a animalelor parte de:
cultură);
măsurilor necesare. într-o nele şi organizaţiile de J ciuc, Lucia Tămaş se do justificare din partea ca harnicilor îngrijitoare Floa este necorespunzătoare, iar ţia interv
serie de alte unităţi eco partid, pentru consiliile 5 vedesc zi de zi cele mai drelor de conducere, în rea Plecat şi Florica Bol igiena mulsului nu se res BRAZI: C
nomice. pe şantiere, în oamenilor muncii şi cele- » harnice. Doar Ion Vlad legătură cu producţia de pectă. Prevederile la lapte clreţe; CA
şi cei 40
activitatea de aproviziona lalte organizaţii de masă, | obişnuieşte să întîrzie me lapte, nu poate fi luată în ea. De la începutul lunii marfă sînt îndeplinite în riile I-II 1
re şi transport se anali iar acţiunile întreprinse, . reu. Alteori nu vine deloc. curente producţia de lapte procent de 60 la sută şi, ră); SIMI
zează frecvent în cadrul măsurile adoptate să vizeze j considerare. în 1 decembrie marfă este în creştere, de de la începutul lunii, pro la Krong
şedinţelor consiliilor oa La datorie erau şi tracto s-au muls 440 litri lapte, la 160 vaci în lactaţie sul); ILl.
pustiu:
menilor muncii o multitu dezvoltarea şi eficienţa în- ' riştii Ioan Stănilă şi Tra- în 20 — 370 1 şi în 24 de obţinîndu-se în prezent a- ducţia este în scădere. -sttELARI
tregii activităţi economice. J
dine de aspecte din uni ian Ilanta, din echipa de cembrie — 400 1. Aceasta proape 5501 lapte zilnic. Conducerea cooperativei, pe Crislina (
tăţi, dar nu se accentuea Pe baza hotărârii Corni- 3 servire. Complexul are a- în condiţiile respectării ra O problemă care trebuie lingă faptul că trebuie să
ză suficient asupra celor tetului Politic Executiv al ţ sigurată baza furajeră atît ţiilor de furajare, după cum să stea în atenţia condu participe, conform grafi
mai importante, nu se C. C. al P.C.R. de înfiin- f cantitativ cît şi calitativ. aprecia Titus Barb, direc cerii unităţii este buna cului, la programul de
iau operativ cele mai co ţâre a funcţiei de secretar ■ Dar cantitatea dc lapte torul asociaţiei, Nicolae gospodărire a furajelor, în grajd, va trebui sa ia mă
respunzătoare măsuri, nu şi a secţiilor pentru pfoble- j Cibian, medicul veterinar trucît unitatea are la a- suri urgente pentru asigu
se urmăreşte consecvent mele din agricultură, Co- livrată zilnic este foarte şi Ileana Petrescu operator ceastă dată un deficit de rarea de îngrijitori per
Timpul
înfăptuirea propriilor ho- mitetul judeţean de partid ţ mică : 215 litri, dc la 105 nutreţuri. De asemenea, azi, 25 C
tărîri. a cooptat în rîndurile meni- | vaci mulgătoare. Facem o însămînţător —, cu toţii manenţi la tineretul bovin. vreme în
brilor săi. a ales în birou comparaţie : în ziua de 24 prezenţi la programul de Direcţia agricolă judeţeană să. Cer f
Plenara Comitetului ju ( trebuie să sprijine unitatea + perit. Vîr
deţean de partid a consi-, şi în funcţia de secretar i decembrie 1984 de aici se dimineaţă. în vederea întăririi asis moderat ■
pentru problemele din a- '
rterat că este necesar ca livrau 600 litri lapte, iar tenţei sanitar-veterinare. Au mai fost, de ase est. Tem
la toate nivelurile de or gricultură pe tovarăşul f ieri numai 215. De ce ? A.E.I. Bobîlna. Anima menea, controlate fermele nime vor
Victor Ilerbei.
tre
ganizare şi conducere a ;— Am avut puţine fă- lele sînt lotizate pe cate C.A.P. Lăpuşnic. La pro C.A.P. Orăştie, Ilărău. grade, minu;
i
activităţii economico-sociale De asemenea, plenara a j tări — ne spune tovarăşul gorii de vîrstă şi se pre gramul de grajd, care s-a între min
să se acţioneze mai dina ales ca membru al birou- . Începînd din lu zintă într-o stare fiziolo desfăşurat în condiţii co Şoimuş, Turdaş, Pricaz, grade. S
mic şi mai exigent, să se lui Comitetului judeţean ( Iosehici. gică bună, zilnic fiind exe respunzătoare, au partici Deva, Rapoltu Mare, Ohaba. ceaţă, ca
chiciură,
folosească cele mai po de partid pe tovarăşul J na ' viitoare, apoi în fe cutat periatul şi ţesălatul pat Maria Cibu, preşedin Mărtineşti, ferma din Au cal va pe
trivite forme şi metode de Ilie Lavu, prim-secretar al | bruarie, martie,' aprilie vor lor. La program sînt pre ta cooperativei şi Nicolae rel Vlaicu a I.A.S. Simeria
La muu
mobilizare a oamenilor Comitetului municipal De fi foarte multe fătări. Fi fi frumon:
muncii, la îndeplinirea sar va al P.C.R. resc, va creşte şi produc zenţi toţi îngrijitorii, lip luga, economistul fermei şi altele, unde s-au stabilit mult seni
cinilor de plan, de urmă In încheierea lucrărilor t ţia de lapte. sind însă şeful fermei nr. zootehnice. Adăposturile măsuri în vederea obţine tul inter.\
rire a înfăptuirii hotărîri plenarei a luat cuvîntul * — Dar cum a fost con 2, Petru Simion. Cu toate sînt bine pregătite pentru rii unor rezultate cît mai va înnoui
si
ninsori
lor, de respectare a legilor tovarăşul Radu Bălan, | dusă activitatea de mon acestea, s-a muncit într-un iarnă, efectivele de bovine bune în realizarea indica sufla moi
ţării. în unităţi cum sînt prim-secretar al Comitetu- • tă, cea de reproducţie, în sînt apropiate de cele pla sud-est.
C.M.V.J. şi întreprinderi lui judeţean Hunedoara al 1 general ? — îl întrebăm pe climat de ordine şi disci nificate, atît la total cît şi torilor şi pentru buna ier- serviciu
le subordonate, la I.M. P.C.R. k medicul veterinar Pintea. plină. Se observă în ulti la matcă. nare a animalelor.