Page 83 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 83
744 ® MIERCURI, 25 DECEMBRIE 1985 Pag. 3
STILUL DE MUNCĂ AL CONSILIULUI POPULAR
Manifestările întreprinse —
VIZIUNE
mnan Sure analiză şi dezbatere să fse supuse rezultat al acumulării
rnal de cunoaştere şi experienţă
>81—’85. ceie mai stringente probleme ale comunei!
ctive ’86—’90 După o prezenţă merito stat. Pot fi menţionate dez gada ştiinţifică, acţiunile
ii stema Repu- Privit prin prisma câtor tivului consiliu popular, principiile autofinanţării rie în ediţia precedentă a baterile organizate la Tur cu cartea şi filmul.
(«olor). Emi- va din indicatorii econo în special în sfera deci- impun o urmărire atentă Festivalului naţional „Cân daş şi Pricaz, pe teme ca: în domeniul artistic, s-a
«le cintcce fi mici de bază, stilul de zională. a îndeplinirii prevederilor tarea României", Căminul „Sarcinile ce revin comu încercat reVitalizarea unor
i» muncă în conducerea ac în cele şase sesiuni cîte acestui program. Anul a- cultural din Turdaş şi-a nei din cuvîntarea secre datini şi obiceiuri folclo
ale muncii tivităţii economice pe ca- au avut loc în acest an, cesta o asemenea proble intensificat activitatea cul- tarului general al parti rice locale, a dansului şi
ierial (color). re-1 practică Consiliul s-au analizat următoarele mă nu s-a aflat pe ordi tural-educativă, şi-a du dului, tovarăşul Nicolae cîntecului popular de pe
ti £. copii". popular al comunei Rîu de probleme cu caracter eco nea de zi a nici unei se blat şi consolidat potenţia Ceauşescu, la Plenara C.C. Valea Mureşului. în spec
1 episod Mori poate fi apreciat fa nomic: planul de dezvolta siuni sau şedinţe de birou lul artistic, prin atragerea al P.C.R. din 13—14 no tacolul prezentat în prima
mal. vorabil. Astfel, în acest an re econom ico-socială şi bu executiv. la munca de creaţie şi in iembrie", „Contribuţia in decadă a lunii decembrie,
s-au obţinut depăşiri ale getul comunei pe 1985, Sarcinile economice şi terpretare a unui număr telectualilor din comună, prin care a fost declan
producţiilor planificate la pi'ogramul de autoconduce- edilitar gospodăreşti ale cit mai mare de locuitori. în lumina documentelor şată noua ediţie a Festiva
grîu-secară, la lapte şi re şi autoaprovizionare. comunei sînt împărţite pe “Este rezultatul unei acu Congresului ştiinţei şi în- lului naţional „Cîntarea
carne. La grîu-secară şi stadiul pregătirii campanii deputaţi şi circumscripţii. 6 mulări de cunoaştere şi văţămîntului, la dezvolta României", au fost aduse
carne s-au predat în avans lor agricole de primăvară din cele 18 circumscripţii experienţă a conducerii a- rea economico-socială a pa- în scenă „Cununa griului",
unele cantităţi către fon şi de vară, preocuparea şezămîntului de cultură, obicei de muncă, cunoscu
ŢI I: 6,00 Ha dul de stat. Efectivele de consiliului de conducere al nu-şi realizează sarcinile în primul rînd a directo tele învârtite care în aceas
ni dimineţii ; la producţiile agricole şi rului, tovarăşa Rodica Cră
[linca zilei in animale sînt şi ele depă C.A.P. Clopotiva pentru la fondul de stat — res larna la sate — tă zonă dobîndesc un far
7,00 Radio- şite. furajarea animalelor şi pectiv cele din Rîu de ciun, secretar adjunct cu mec aparte, melodii inter
iAzi, in ţară; Pentru finanţarea activi creşterea producţiei de car probleme de propagandă al anotimpul unei pretate de grupul vocal
i!. presei; 8,10 ne şi lapte. Ne oprim pu Mori, cea din Unciuc, comitetului comunal de folcloric şi taraf. Un grup
clodiilor; 9,00 tăţilor economico-sociale două din Ohaba-Sibişel şi intense activităţi
ştiri; 9,05 comuna primeşte dotaţie ţin la această analiză, foar partid. Este deopotrivă re de colindători a prezentat
ascultătorilor; la bugetul judeţean, dar te necesară. Normal este una din Clopotiva. Aceasta zultatul sprijinului perma cultural-educative un recital de colinde lai
i ide ştiri; 10,05 este situaţia acum, la sfîr nent şi calificat al cadre ce, printre care variante
rpreţi ai cîn- ea prezintă o situaţie spe să întreprinzi o analiză pe şitul anului. Pe parcurs,
pular; 10,30 cialii. în bugetul său sînt o problemă atunci cînd lor didactice, care a dus locale ale Mioriţei. Au e-
Ocialistc; 10,45 incluse şi cheltuielile cu mai poţi interveni spre co un număr de nouă depu în final Ia crearea unei at triei", „Cunoaşterea şi voluat, deopotrivă, forma
corale; 11,00 activitatea de învăţămînt rectarea minusurilor. Cu taţi au informat în sesiuni mosfere de muncă respon popularizarea legilor — ţii artistice ale elevilor şi
ştiri; 11,35 Pu- asupra realizării sarcinilor, sabilă generatoare de re factor hotărâtor în preve
,00 Bulotin de şi de sănătate ce se des ce se mai poate ajuta a- între aceştia s-au aflat şi tinerilor, care au pus în
iştiinţa seco- făşoară în coloniile mun tunci când o asemenea a- zultate pe măsură. nirea actelor antisociale". evidenţă bogate valenţe e-
12,25 Din co- citoreşti de pe amenajarea naliză se întreprinde la dintre cei ale căror cir „Iarna va însemna, la S-au adăugat expuneri, ducaţionale: montaj lite-
lorului; 12,45 hidroenergetică din Rete sfîrşitul lui octombrie ? cumscripţii nu şi-au reali Turdaş, . cu certitudine o simpozioane, purtînd ge rar-muzieal, recital de poe
ră radio-tv.; zat sarcinile. De schimbat nerice ca: „Epoca. Nicolae
II la 3; 15,00 zat. Autofinanţarea terito Iată deci că oportunitatea perioadă de intensă activi zie patriotică, brigadă ar
I ştiri; 15,05 rială rămîne în aceste con analizelor ce se fac atît în însă nu s-a schimbat ni tate cultural - educativă. Ceauşescu — epoca unor tistică, dans modern. Pen
taţilor ; 1G,00 diţii un deziderat în sen sesiuni cit şi în şedinţele mic în circumscripţiile res Pentru aceasta, s-au luat măreţe împliniri socialis tru tineri a fost deschis un
5 1G,15 Horă sul creării de venituri pro biroului executiv este o pective. O metodă bună de te", „Noua ordine econo club, unde au posibilita
lânească; 1G,25 lucru cum este informarea măsurile necesare. Toate mică internaţională în con
năreaţă vatră prii pentru reducerea în problemă de gîndire îiv căminele de pe raza comu tea să practice jocuri de
de cintecc ; mai mare măsură a dota- perspectivă. Prin contrast în sesiune trebuie să se nei au fost pregătite cum cepţia preşedintelui Româ şah, rummy, tenis de masă,
ornate ccono- ţiilor de la bugetul jude — plăcut — cu acest exem soldeze cu rezultatele scon se cuvine pentru a oferi niei socialiste". popice.
iSfatuI medi- ţean, efort pe care comuna tate; dar aceasta numai Prin activitatea lor, că Agenda culturală a co
0 Rup de plu, analizarea în biroul dacă se perseverează, dacă ambianţa necesară actului minele culturale au parti munei va cunoaşte în pe
ttepor 985; l-a făcut şi-l face în con executiv a stadiului lucră de cultură. Am realizat a-
o de oergiu tinuare. cheltuielile cu res rilor do toaletare şi ferti biroul executiv strînge le cest lucru cu sprijinul con cipat intens la viaţa eco rioada următoare alte nu
10 Odă limbii pectivele activităţi ridicîn- lizare a pajiştilor- şi fîne- găturile cu deputaţii în nomico-socială a comunei, meroase manifestări care
00 Orele serii: du-se la 4,3 milioane în - ţelor întreprinsă în ianua cauză, incit aceştia să se siliului popular comunal", prin acţiuni ce militează vor duce la ridicarea spi
lie ştiri * *• Un simtă mereu sprijiniţi, dar ne spunea directorul cămi pentru realizarea obiective rituală, la formarea noii
imeinai rapor- timp ce dotaţia de la bu rie vădeşte şi o asemenea nului cultural coordonator.
fică, informa- get este doar de 2,9 mi capacitate la factorii de şi controlaţi. lor din planul economic personalităţi a omului de
letin de ştiri; lioane lei. decizie ai organului local Acestea sînt cîteva din în luna decembrie, pon în profil teritorial, buna pe aceste meleaguri de
L 20,00 Radio- Avem aşadar de a face al puterii de stat. perfecţionările posibile în derea acţiunilor au con- gospodărire a aşezărilor. străveche istorie, vatră a
n Pentru pro- cu un stil de muncă cu stituit-o manifestările po- Acestui deziderat îi răs cunoscutei „Culturi» Tur
mai bune în între programele adop stilul de muncă al Con pund cursurile universită daş" .
rele, în toate o bună finalitate în activi tate de consiliul popular se siliului popular al comunei litico-educative, de cunoaş
Oatc unităţile tatea economică. Totul este numără şi cel ele dezvol Rîu de Mori. tere şi aprofundare a sar ţii cultural-ştiinţifice, bri MllNC- v yutA
an "gricol ; insă perfectibil, inclusiv tare a industriei mici. Re cinilor cuprinse în docu
istia > <j ; 22,00
oră ; 23,00 stilul de muncă al respec sursele comunei, dar si TH. MĂRCUŞ mentele de partid şi de
[Zicală; 23,55—
u de ştiri.
ENERGIA ELEGTBIGÂ Marginalii la o expoziţie m ssxm sm
S-Q ECOHOMIStM PE TOATE CAllE !
Astăzi, la Sala sporturilor din Deva
Căsătorie cu La locul de muncă să fim personală de pictură F.C. CORVINUL —SELECŢIONATA
ttria); Sc in- Holul mare al Casei de atmosfera şi parfumul lo-
(Arta); HU- DIVIZIONARILOR HUNEDORENI
Alo, aterizea- gospodari ca la noi acasă cultură din Deva găzdu- cului în care pictorul a
Kt (Modern — ieşte pînă la sfîrşitul a- meditat cu uneltele în
tmarea mării cestui an expoziţia per- mină în faţa motivului Fotbalul de vacanţă îşi ţionata jucătorilor divizio
todern — sa- face din nou simţită pre nari hunedoreni vor evo
în doi (Fla (Urmare din pag. 1) crezare. Orice funcţionare sonală de pictură în ulei ales — exemple edifica-
me -ne ter- în gol... a artistului timişorean toare: „Piaţa Operei din zenţa în faţa iubitorilor a- lua, printre alţii, Klein,
(Ai : PE- crătoare prezente în dife O observaţie generală: Aurel Ţară. Prezent pen- Timişoara”, „Casa cizma- cestui sport. Astăzi, de pil Gabor, Mateuţ, Petcu, Nic-
Pa. .n doi dă, cu începere de la ora şa, Văetuş, Rednic, Ando-
egina schim- ritele spaţii anexă ale u- deşi a trecut de ora 12, tru a doua oară cu o per- rului din Geoagiu-Băi",
a); Bătălie nităţii nu le deranjează în toate atelierele din com sonală la Deva (prima în peisajele cu Băile Ilercu- 18, la Sala sporturilor din ne, Varga şi alţii. Un nou
ia — seriile acest consum inutil. Este plex arde. lumina. E lumină 1975 la Galeriile de artă lane sau cele două pei- Deva vor evolua cei mai prilej de a vedea pe unii
imbrie); LU- ale Fondului plastic), ar- saje industriale „Hune- buni fotbalişti care s-au dintre cei mai tehnici ju
2 pe gheaţă interesant că acolo unde de la corpuri de iluminat ridicat de pe meleaguri cători români, iar fotbalul
VULCAN : se manifestă grijă pentru cu neon, mici consumatoa tistul reînnoieşte dialogul doara" şi „Reşiţa". Şi în
sărat (Lucea- dintre pictura sa şi pu- cele trei portrete vădeşte hunedorene. In meciul din de sală este recunoscut
iNEA: Domn a elimina orice consum re de energie, dar educa blicul devean prin cele acelaşi interes pentru tre F.C. Corvinul şi Selec pentru spectaculozitatea sa.
i (Minerul) ; fără folos de energie elec ţia pentru economie în
Incredibi 35 de lucrări expuse: materia picturală, lucrate
li ale unor trică, se manifestă grijă cepe de la stingerea becu peisaje, naturi statice (în dezinvolt şi cu îndrăznea- De vineri pînă duminică, la Deva
Rusia (Mun- deosebită şi pentru cele lui care arde degeaba. Să special flori) şi portrete, lă cromatică — „Bătrînul
îlCANI: Che- lalte aspecte gospodăreşti,
[R e t e z a t) ; nu uităm acest lucru. Pictura sa se remarcă cu mustaţă verde". Expo- „CUPA 30 DECEMBRIE" — LA FOTBAL
‘ralul Grarao- ceea ce nu putem consem în hala de vopsit a ate prin virtuozitate, obţinu- ziţia se distinge prin a-
i. roşie); O- na la „Streiul". tă prin mînuirea cu ourateţe, la care contri- Cum am mai anunţat, tată cu „Cupa 30 Decem
aţi de cruce lierului auto-service, în siguranţă a şpaclului în buie şi încadrarea pe-
liecte ferme- Complexul de producţie între 27—29 decembrie, brie", care se va desfăşura
a); GEOA- meşteşugărească al coope schimb, nu mai e vorba tuşe largi, viguroase, mi- dantă a lucrărilor, rarrie- Sala sporturilor din Deva după următorul program
atru zile dc- de consum neglijabil. Ard zînd pe efectul materiei le preluînd armonia de va găzdui competiţia de -— vineri: Minerul Ghe-
isă (Casa de rativei „Streiul" nu mai picturale şi raporturilor bază a tabloului,
AŢEG: Mili- poate fi socotit un „mic în plină zi becuri de cel fotbal rezervată echipelor lari — Minerul Certej (ora
s (Dacia) ; cromatice. Solid construi- ION CĂRJOI 10) ; Minerul Şt. Vulcan —
tndă de tan- consumator" cu activităţile puţin 150 waţi fiecare. De te, peisajele sale redau artist plastic divizionare „B" şi „C", do- Victoria Călan (ora 11,15);
.N: Aii Baba industriale ce se desfăşoa ranjează, ca să nu spunem
! hoţi — se- Minerul Lupeni — Dacia
tsa de cullu- ră aici. Se lucrează cu altfel încercarea şefului de Orăştie (ora 17,30); Minerul
;A: Incendiu Paroşeni — C.F.R. Sime-
(ung (Mure- motoare cu putere de or atelier de a ne convinge
Soarel-u alb dinul kilowaţilor. Cînd in că acolo, în acel spaţiu e ria (ora 18,45); sîmbătă:
(Luo> Sa) ; alături de învingătoarele
Locotenent trăm în atelierul de tâm- nevoie de multă lumină şi din prima zi vor juca Me
incrul).
plărie, circularul funcţio că ar mai fi nevoie de canica Orăştie, Mureşul
Deva, Aurul Brad şi .Jiul
nează dar... în gol. Un lu nişte rezistenţe electrice cu
iiES Petroşani. Meciurile încep
crător l-a oprit la intrarea care să se facă uscarea.
IEAQ dimineaţa, la ora 9. iar
«ffiESHXESÎ'î noastră în atelier. Discu O fi nevoie cînd se lu după-amiaza, de la 17,30,
tăm cu tovarăşul Ion Gre- crează. Dar cînd nu se lu vor avea loc semifinalele,
obabil pentru cu, locţiitorul şefului de crează, de ce un consum urmând ca duminică. de
îmbrie 1985 : la 11,15 să se dispute fi
eneral închi- atelier, despre încadrarea • de peste 1 kWh degeaba ? nala ..Cupei 30 Decem
îporar aco- în cota repartizată de e- De la asemenea atitudini brie".
slab, pînă la
est şi sud- nergie electrică. „Nu ne porneşte şi lipsa de grijă
raturile ml- încadrăm în ea" — ne răs pentru motoi-ul de mulţi Plătim — !a a! treilea
cuprinse în-
I şi minus 4 punde, dar nu cunoaşte kilowaţi lăsat pe alocuri „Balon de aur“
cele maxime PARIS 24 (Agerpres). —
2 şi plus 3 exact ce cotă s-a reparti să funcţioneze în gol şi
va semnala zat atelierului. îi dăm însă asta nu e bine. Ancheta revistei „France
va depune Footbnll" l-a desemnat
aţă care lo- drept cel mai bun fotba
sta şl ziua.
list european al anului pe
: vremea va Exigenţă sporită în producţie francezul Michel Platini,
cu cerul mai care câştigă pentm a treia
Spre sfirşi-
îlui cerul se Printr-o exigenţă sporită sit, în cele 11 luni şi două oară tradiţionalul trofeu
şi vor cădea manifestată de fiecare lu decade din acest an, 4 500 „Balonul de aur".
2. Vîntul va crător în parte în vederea kWh energie electrică. Ce Pe locurile următoare au
at din est şi fost clasaţi danezul Preben
leteorolog de evitării risipei de kilowaţi, le mai bune rezultate le-au
sgyalc Iuliu). colectivul de muncă al obţinut autobazele Pefcro- Aurel Ţară : „Hunedoara" — ulei pe pînzii. Flkjaer-Larsen ş ; vest-ger-
I.J.T.L. Deva a economi . şani, Hunedoara şi Deva. manul Bernd Schuster.