Page 86 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 86
DRUMUL SOCIALISMULUI ]
'Tq. 2
' ' ......................
numită
Aşa
poate
Activităţi politico-educative noua ihiţiativă fi biroului înlăturarea operativă
a
comitetului' de partid de
la Combinatul siderurgic a defecţiunilor
desfăşurate de sindicate Hunedoara. întîlnire vorba celor
Este
de
recenta
a
460 de absolvenţi ai şcolii (Urmare din pag. 1) muncă, hotărî tor în livra
• „Importanţa economi nerit". Au fost prezenţi prime, materialelor, com profesionale şi liceului, rea cocsului mărunt aglo- 20,00 Telc.
că a acţiunilor sindicale de inovatori, cadre tehnico- bustibililor şi reducerii promoţia 1985, repartizaţi trul Mihai Ungur răspun-' meratorului şi a celui pen 20,20 Bilat
recuperare a materialelor inginereşti, specialişti. cheltuielilor de producţie". şi încadraţi în combinat, de de activitatea de între tru furnale. Aceste mici Pers;
refolosibile la nivelul fie Au participat membri ai cu cadrele de conducere, ţinere la acest loc de mun „accidente" tehnice la uti 20,35 Tine;
cărui loc de muncă”. Sub • Propagandişti din în- activului sindical, conducă activişti de partid, specia că. A fost pe aici, dar a lajele din dotare, care au tiner
acest generic, comitetul văţămîntul politico-ideolo- tori ai formaţiilor de lu lişti. Rodnică, utilă, întîl- plecat... loc zilnic şi care sînt... tre Ceau
sindicatului de la uzina gic şi membri ai activului cru. nirea s-a transformat în- L-am căutat. Iată ce cute cu vederea de unele Emis
eocsochimică din cadrul sindicatului de la între tr-un dialog plin de învă ne-a spus : cadre de conducere cu a- Parti
Combinatului siderurgic prinderea de piese de • Comitetul sindicatului ţăminte între cei mai noi — Reparaţia la cardan tribuţii speciale în dome Bilio
Hunedoara a organizat o schimb şi reparaţii utilaje, de la Exploatarea minieră muncitori şi conducerea durează 16 ore. Rău este niu, lipsa pieselor de , *"3dh
masă rotundă. Au fost pre echipamente electronice Ghelari a iniţiat dezbate combinatului. Inginerul Ion că nu avem garnituri şi schimb necesare interven 21,50 Teici
zenţi organizatori ai gru rea „Fenomenul religios şi Binbea, şeful grupei de în- sînt foarte multe avarii. ţiilor operative, slaba im
pelor sindicale, conducători miniere Petroşani au luat implicaţiile acestuia în for văţămînt, a adus în faţa Acum le-am făcut, urmea plicare şi răspundere a lă
parte la colocviul de isto
ai formaţiilor de lucru, oa rie „Proclamarea Republi marea personalităţii uma celor prezenţi o seamă de ză să le montăm. Pînă la cătuşilor şi electricienilor
meni ai muncii din uzină. ne". La clubul unităţii din probleme legate de impor ora trei, staţia funcţio în efectuarea unor revizii
cii — act de majoră sem localitate au fost prezenţi tanţa sarcinilor economico- nează. şi reparaţii de calitate, a-
nificaţie în istoria poporu sociale care stau în faţa
• O utilă dezbatere a lui român”. Acţiunea a fost cu acest prilej membrii — înseamnă că terminaţi lălurate altor factori, au
fost iniţiată de comitetul iniţiată de comitetul sindi activului sindicatului, oa oamenilor muncii din com în aproape trei ore, nu în implicaţii mari asupra pro
sindicatului de la între catului din unitate. meni ai muncii din exploa binat în viitorul cincinal. 16... ducţiei de cocs metalur BUCURI
prinderea minieră Lupeni. tare. — Dacă avem ce ne tre gic. Trebuie luate măsuri dioprogral
Tema: „Utilizarea eficien buie... le care se impun pentru 0,30 La o
tă a timpului de lucru — • O nouă realizare a ino • „Sarcinile ce revin co Permanenta Conducerile secţiei şi u- întărirea disciplinei în a- agriculturi
jurnal; 7,1
condiţie a realizării unor vatorilor şi inventatorilor lectivelor de oameni ai zinei nr. 1 apreciau în cest sector de activitate, 8.00 Revif
producţii superioare de de la uzina 6 — Combina muncii din industria ex grijă pentru mod just, drept slabă, ac crearea unei atmosfere de Curierul I
cărbune". Au participat tul siderurgic Hunedoara : tractivă, în lumina hotărî- tuala stare de lucruri din colaborare şi întrajutorare Buletin 0
Răspunde)
organizatorii de grupe sin m a ş i n a de confec rilor Plenarei C.C. al P.C.R. compartimentul mecano- între lucrătorii de la ex lor; 10,00 (.
dicale, şefi de brigăzi, alţi ţionat bobine pentru e- din 13 —14 noiembrie schimbul electric. Acelaşi calificativ ploatare şi cei de la în 10,05 Sol
membri ai activului sin Iectromngneii. Concenută si a.c. — a fost tematica ex trebuie acordat nu numai treţinere, asigurarea con laureate;
corale;
11
dical. realizată cu forţe proprii, punerii organizată de co maistrului Mihai Ungur, ci diţiilor utilizării la întrea ştiri; 11,Oi
maşina aduce un spor de mitetul sindicatului de la de Mine şi inginerilor Liviu Stan- ga capacitate a instalaţii Soarelui.
9 La întreprinderea mi producţie de 25 la sută în întreprinderea minieră ciu, care răspunde de în lor şi utilajelor. în acest ţă“; 11,35 1
d
nieră Petrila, comitetul munca oamenilor de aici. Bărbăteni. Au participat Au fost abordate apoi as treţinerea mecanică la fel vor creşte producţia de Buletin como
Din
sindicatului şi comisia in membri ai consiliului oa pecte ale integrării socio- „sortare", mecanicului şef cocs, livrările spre aglo- 12,15 Ma(
• Casa de cultură a sin menilor muncii, organiza al secţiei cocsocliimice, merator şi furnale, aportul ştiinţific; ■
ginerilor şi tehnicienilor profesionale a tinerilor
dicatelor din Petroşani a tori ai grupelor sindicale, Ioan Teodorescu, cît şi ce cocsarilor la elaborarea u- mi eră rad
au organizat o consfătuire fost gazda unei dezbateri membri ai activului sin absolvenţi şi posibilităţi de lor 25 de mecanici grupaţi nor cantităţi sporite de la 1 la 5
de ştiri; ■
cu tema „Rolul şi locul organizate de comitetul dical. afirmare a acestora în ac la acest important loc de fontă cenuşie. vers’ 20;
tivitatea productivă şi pro
propagandei tehnico-econo- sindicatului de la între fesională. nai; ig,15i
dru
nur
prinderea de preparare a Rubrică realizată
mice în introducerea ope Secretarul comitetului 1G.25 Radi
cărbunelui Valea Jiului. cu sprijinul mică; 10,5
rativă a noilor cuceriri ale Teme : „Căi şi mijloace dc Consiliului judeţean U.T.C. din combinat, tova cuiul; 17
ştiinţei şi tehnicii în mi economisire a materiilor al sindicatelor răşul Gheorghe Angiu, a - factor ştiri; 17,05
prezentat tinerilor o parte trf '7,35
dintre formele şi modali ci atrh
giVu.
muz
tăţile de antrenare a mem in sporirea le serii :
brilor organizaţiilor la ac ştiri ★ Ur
ţiunile de muncă patrio cina] rap
Amfiteatru
tică, politico-educative. şi de furaje pe păşuni şi fineţe emisiune i
cultural-artistice. Posibili Radiojurns
tăţile de perfecţionare şi (Urmare din pag. 1) rigilor privitoare la în- dem ascut
continuare a studiilor, prin fiinţarea şi întreţinerea pa La sugesti
zi într-o >
formele specifice puse la tylis, Phleum, Lolium, tri jiştilor, va extinde cerce turnă mu:
dispoziţia tinerilor de com foi alb şi trifoi roşu, cu tările asupra raţionalizării, 24.00 Bule
binat (liceu, cursurile se producţii mai mari cu exploatării, astfel ca pajiş
rale de subingineri) au 10—15 la sută faţă de ce tile care reprezintă cultura
fost subliniate apoi de to lelalte amestecuri, fiind re agricolă preponderentă în
varăşul Gheorghe Şincu, comandat pentru zona so judeţ să-şi mărească con
directorul Liceului indus lurilor podzolice pseudo- tribuţia la asigurarea in
trial nr. 1 din localitate. gleizate. O atenţie deose tegrală a furajelor necesa
Din intervenţiile tinerilor bită a fost acordată legu re întregului efectiv de a-
absolvenţi Ion Chirilă, Şte minoaselor din pajişte, cu- nimale. DEVA: C
fan Tusa, Marcel Isăilă, noseîndu-se rolul deosebit petiţie (Pa
Unităţile
de
ţie
de
Ion Olteanu, Ion Dragomir al acestora asupra canti vor trebui ca în producţie HUNEDOA dr
această
a reieşit cu pregnanţă ho- tăţii şi, mai ales, a cali perioadă cu volum de lu rizează str
tărîrea de a munci şi a de tăţii furajului.' Legumi crări redus în cîmp să-şi dern — st
pune toate eforturile pen noasele de pajişte consti concentreze atenţia asupra salamandre
tru a contribui tot mai tuie totodată şi un mijloc executării lucrărilor de îm — sala B)
(Flacăra' ■
mult la înfăptuirea mari important de economisire bunătăţire şi întreţinere şi PETROŞAF
lor obiective ale oamenilor a energiei, cercetările de- (Paring) ; (
muncii din combinat. Au monstrînd că prezenţa tri totodată să pregătească în cet (Uni
fost reliefate preocupările foiului alb în proporţie de cele mai bune condiţii ex p , ,7 Noi Ri
1
tot mai stăruitoare ale con peste 10 la sută în covorul ploatarea acestei mari bo PEciI: Pas
ducerii de a asigura mun vegetal are un efect pro găţii a judeţului. tural) ; x
ac
citorilor condiţii cît mai ductiv, echivalent cu apli comisar LOî
rul);
Berea de Ilaţeg devine un produs din ee în ce mai apreciat de consumatori. Fa bune de muncă şi viaţă, carea a cca. 100 kg azot intră în t
brica liaţcgană realizează în acest an o performanţă : 483 000 hl de bere fabricată ; o de afirmare şi împlinire Succese
producte record de la punerea în funcţiune. Productivitatea muncii pe lucrător se de în toate domeniile de acti la ha -anual. rul); PETF
păşeşte cu 40 000 lei. In fotografie, şeful secţiei depozitare,ing. Pavcl Amâriei şi operato în cercetările -viitoare, căsătorit
rul berar Marin Iliuţă controlează parametrii produsului depozitat. vitate. laboratorul de specialitate, în activitatea URICANI:
te
(Retezat
N. STELIAN pe lîngă -aprofundarea _ve- rorile moi
comercială roşie); să-ţi GUI
e
pot
nerul); OR.
Făcînd un bilanţ al
te de Tipp.
Dreptate
îr
într-un deceniu Furnizorii de utilaje să depună eforturi sporite propriei activităţi de-a Pietonii ; ae;
G
căra)
lungul unui an, colecti
I vul de oameni ai muncii cultură); î
tâţii. In aceeaşi relaţie (Urmare din pag. 1) de debit compensînd aceas rucioarele pentru palane. din cadrul întreprinde nia (Dacia)
sint creşterile şi la celelal tă putere calorică redusă. La comanda hr£ 99/1985, rii comerţului cu ridi ră pentru
Zece ani in viaţa unei furnizorul — S. C. C. M. I-II; CALA
cooperative agricole în te produse destinate fon oamenilor muncii şi ‘ am Utilajele au sosit în tota cata pentru produse me- şii (Casa d<
i seamnă o perioadă de timp dului de stat, fapt ce se stabilit măsuri menite să litate, frontul de lucru a Curtea de Argeş — dă asi talo-cliimice Deva ra MERIA: Ti
ducă la înlăturarea lor în
« relativ scurtă. Ultimele regăseşte ih sporirea volu cel mai scurt timp. Dar fost deschis şi s-a trecut gurări că acestea vor fi portează obţinerea unor şui); ILIAi:
gospodăreşte la treabă. Au
livx’ate în martie 1986 !
succese meritorii în în
veniturilor
mului
băneşti
\ două cincinale sint marca realizat anual de la 700— cu lipsa de solicitudine a Şi totuşi, maistrul Ser- trecerea cu unităţi de iile călăto;
* te insă de lapte deosebit 800 mii lei cu zece ani in celor ce ne furnizează o fost terminate în termenul profil. Astfel, Ia livră
de semniiicative pentru planificat lucrările de fun giu Nicolau, împreună cu
i dezvoltarea economică a urmă, la peste 7 milioane mare parte din subansam- daţii, iar muncitorii din montorii din echipele con rile de mărfuri cu ri
dicata
beneficii
şi
Ia
lei în acest an.
de
i cooperativei din agricole Sinte- Prin puterea lor de ex ble şi instalaţii — am ară subordinea maistrului Va- duse de Vasile Ember, A- s-au înregistrat creşteri
tat
principală,
sile Aurel, conduşi de şe
cauza
lexandru Olteanu şi Ştefan
aici
Brad.
producţie
presie, cifrele arată con determinantă a rămîneri- fii de echipe Moise Biro, Budoy au redus efectul de 1 şi, respectiv, 25 la
i tizînd evoluţia unităţii in vingător drumul parcurs de lor în urmă în realizarea „scăpărilor" unora dintre sută, cheltuielile la cir
ultimul deceniu, Rozalia investiţiilor — mai avem Liyiu Macavei şi Emil Tri- furnizori la trei săptămî-ni culaţia mărfurilor s-au Timpul pr
pa au executat, în totali
i Bota, contabilul şef al unitate pe calea dezvoltării încă destule necazuri". tate, confecţiile metalice de întîrziere. Cu forţe pro redus cu 6 Ia sută. La azi, 26 doc
intensive a producţiei, mo
* C.A.P., ne-a relatat că in dernizării proceselor de Analizarea mai îndea necesare morilor noi (ca prii, ei au improvizat in baza acestor realizări vremea va;
s prezent valoarea avuţiei proape a acestei situaţii nale pentru aer cald, con stalaţii de ridicat, iar de stă preocuparea merceo închisă eu c
Loc
noros.
* obşteşti a ajuns la peste muncă în fiecare sector de- confirmă pe deplin cele curînd au transferat de la logilor şi lucrătorilor precipitaţii i
* 40 milioane lei. Ce impli activitate şi materializării arătate de directorul antre ducte aer-praf şi cărbu U.E. Paroşeni cîteva pala gestionari pentru o bună mu de plar
ne brut). La montare au
i caţii are sporirea an de dezideratelor formulate de prizei. în anul 1985, într-o apărut însă necazurile. ne, muncind acum în aprovizionare a depozi şi ninsoare;
moderat
fia
an a avuţiei cooperative’ secretarul general al parti primă fază, A.C.M.R.U.E. schimburi prelungite pen telor şi magazinelor cu nord-vest. i
vor
i agricole ? dului, tovarăşul Nicolae Deva a obţinut aprobarea Conform tehnologiei, ter tru a recupera cît • mâi mărfuri diverse solici minime mint
între
menelor scadente şi comen
- De la 70-80 tone le — ca sarcină de investiţii zilor făcute, întreprinderea mult din întîrzieri. O eloc tate de populaţie, a grade, iar
i gume, cit livram in urmă Ceauşescu, privind înfăp — pentru montarea a două ventă dovadă a prompti colectivelor de lucrători între zero ş
comerciali pentru o ex
Iaşi
* cu zece ani, am amplifi tuirea noii revoluţii agrare. mori de cărbune la caza mecanică să „Bucium" încă tudinii cu care oamenii punere corectă a măr de. Local v s
ceaţă
ce
livreze,
trebuia
i cat livrările la 700-800 to Avind creată o puternică nul B al grupului nr. 6. din noiembrie, palanele m u n c i i din cadrul furilor şi o servire pe chiciură.
de polei.
V bază materială, cooperato măsura exigenţelor.
ne in prezent, de la 500- Prin această lucrare se (instalaţii de ridicat de 8 A.C.M.R.U.E. Deva au tre
I 550 hl lapte predaţi am rii din Brad chibzuiesc cum vizează mărirea capacităţii şi 5 tone-forţă), dar iată cut la aplicarea măsurilor De menţionat că în fi La munte
genei-
în
* s-o folosească tot mai efi de măcinare a morilor de că în confirmarea comen cuprinse în planul propriu cadrul întrecerii socia cerul no î-or
ajuns acum la 1700-1800 liste dintre unităţile co ninge. Vint’
! cient în viitorul cincinal. la 20 la 30 tone pe oră, zii se răspunde că primele de redresare a situaţiei
« hl - ne spune ing. Mircea făcîndu-se posibilă utiliza patru bucăţi vor sosi la realizării investiţiilor, o e- merciale de profil nea moderat di
porar se va
Oprişa, preşedintele uni- NICOLAE TÎRCOB rea drept combustibil a u- Mintia în cursul... trimes limentar, I.C.R.M. Deva ţă cu depu
I difioatoare expresie a con a realizat un punctaj de eiură. (Metc
nui cărbune cu putere ca trului I al anului viitor I ştiinţei muncitoreşti în ac + 234 de puncte. viciu Al. Pi
lorică mai mică, surplusul Aceeaşi situaţie şi cu că- ţiune.
r