Page 88 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 88
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 745 9 JOI, 26 DECEMBRIE 1985
iici'Mliaite
Convorbiri româno — chineze Pentru pace şi dezarmare
BEIJING 25 (Agerpres). niul relaţiilor comerciale LUANDA 25 (Agerpres). DELIII 25 (Agerpres). — COMPUTER a căror ocupaţie este le- \
— La 24 şi 25 decembrie şi economice româno — — Toţi să oamenii planetei ■ Scriitorii- trebuie' să-şi adu CARE COMUNICĂ
depună
trebuie
eforturi
■la Beijing, au avut loc con chineze, stabilindu-se mă pentru asigurarea păcii, că o contribuţie tot mai gată de scris. \
vorbiri economice între suri menite să contribuie pentru progres social, li activă în lupta pentru salv DIRECT CU OMUL ENCICLOPEDIA \
tovarăşul Vasile Pungan. la dezvoltarea în continua bertate şi independenţă, gardarea păcii în lume, ) r
ministrul comerţului exte re a cooperării economice împotriva unei catastrofe împotriva cursei înarmări In Marea Briianie a lost ..LIMBILE LUMII" j
rior şi cooperării econo şi schimburilor bilaterale lor şi pentru înlăturarea realizat un computer care
mice internaţionale, şi to de mărfuri. nucleare, a declarat, la pericolului unei catastrofe reacţionează la vocea u-. La institutul de lingvişti- \
varăşul Zheng Tuobin, mi Miniştrii comerţului ex Luanda, David Meroro, nucleare — s-a relevat în mană, iăcirid aproape inu
nistrul comerţului exterior terior ai celor două ţări preşedintele naţional al Or cadrul unei reuniuni inter că de pe lingă Academia ţ
şi relaţiilor economice al au semnat protocolul între ganizaţiei Poporului din naţionale a oamenilor de tilă claviatura de scriere a de ştiinţe a U.R.S.S. au in- Ij
R.P. Chineze. guvernele român şi chinez A f r i c a de Sud-Vest litere, ale cărei lucrări se textelor, informează agen cepul lucrările la enciclo- ţ
desfăşoară la Deliii.
Ministrul român a avut, privind schimbul de măr Reprezentantul Indiei a ţia Associated Press. Firma pedia „Limbile lumii", pre- ^
de asemenea, întîlniri de furi şi plăţile pe anul (S.W.A.P.O.). Opinia publi evidenţiat rolul operelor „Plessey Electronics" a a- văzută a fi elaborată in- i
lucru cu conducerile Co 1986, document ce pre că progresistă din Africa, literare care conţin un vi
misiei de Stat a Planifică vede o creştere impor a spus el, susţine orice brant apel la unitatea mi nunţat că producţia unor tr-o perioadă de 20 de ani. ?
rii şi Comisiei Economice tantă a livrărilor reci propunere în direcţia înce litanţilor pentru pace de asemenea computere care Primul volum va cuprinde /
de Stat Chineze. proce de mărfuri în com „asigură comunicaţia direc limbile europene şi asiati- 1
paraţie cu anul 1985. tării cursei înarmărilor pe toate continentele în
Convorbirile cu oficiali Ministrul român a fost lupta în favoarea lichidă tă intre om şi maşină" este ce. Specialiştii au inche- \
tăţile chineze au avut ca primit de Wan Li, mem şi se pronunţă hotărît îm rii arsenalelor. nucleare şi avută in vedere pentru iat deja lucrările de pu- \
obiect realizarea înţelege bru al Biroului Politic al potriva militarizării spa folosirii energiei atomice anii '90. Directorul tehnic nere la punct a acestuia, ţ
rilor şi hotărîrilor adopta C.G. al P.C. Chinez, vice- ţiului cosmic. exclusiv în scopuri paşnice.
te la nivel înalt la Beijing, premier âl Consiliului de ai Urmei a precizat că In prezent, în,., cartoteca i
.
• ' • fţ. ’ h- i
în octombrie a.c., în dome stat al R. P. Chineze. Agendă energetică textul transmis robotului de lucru a institutului
prin viu grai va apărea gurează denumirile a 15 000 '
DAKAR. — Criza ener permite asigurarea energiei afişat pe un ecran. Ulte de dialecte, grupuri de \ .
care efectua o cursă pe getică mondială, care a în termice necesare noului
una din liniile locale ale ceput în anul 1973, a ac cartier de locuinţe din rior textul va putea ti co limbi, grupuri de dialecte *
SiJSQ^D „Aeroflotului" a fost silit, celerat activitatea de pros oraş, care are aproximativ preciază că realizarea a- limbi separate. \
rectat
şi
redactat.
Se
a- şi aproximativ 5 000 de \
sub ameninţarea unui cri
pectare
de
300 000 de locuitori. Tot
a
resurselor
minal înarmat aflat la bord, energie primară în Africa, odată, ea va permite în cestui nou robot va influen Potrivit agenţiei TASS, l
să-şi schimbe destinaţia şi subliniază agenţia pnnafri- chiderea unui număr de
13 NAŢIUNILE UNITE. - să aterizeze în nord-estul cană de presă PANA. 252 puncte termice, ceea ţa puternic munca secre enciclopedia va li inche- l
Consiliul de Securitate se R. P. Chineze. Partea chi- Combustibilii solizi sînt ce vă duce la economi tarelor şi altor persoane iată in anul 1995. i
va reuni luni pentru a exa nează a întreprins măsuri încă insuficient exploataţi sirea unei cantităţi de
mina cererea prezentată de în vederea localizării a- în Africa, dar activitatea 700 000 de tone de com
Lesotho privind agresiunea vionului şi a revenirii de de prospectare a lor este bustibil convenţional.
întreprinsă de forţe armate urgenţă în patrie a pa în creştere.
sud-africane împotriva a- sagerilor şi echipajului. Resursele disponibile de
cestui stat, informează a- Partea sovietică şi-a ex hidrocarburi ar putea per PHENIAN. — în R.P.D.
genţia Reuter. Sesiunea primat recunoştinţa pentru mite Africii să-şi satisfa Coreeană creşte volumul GRUPUL ÎNTREPRINDERILOR
va fi precedată de consul spiritul de colaborare de că necesităţile de ener producţiei de cărbune. în
tări între cele 15 ţări care au dat dovadă în gie. Potrivit unui raport special în bazinul Ancijou, DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
membre, permanente şi ne al Comisiei economice a unde se află cele mai mari
permanente, ale Consiliu această situaţie autorităţi O.N.U. pentru Africa, re zăcăminte carbonifere ale Şl LOCATIVĂ
lui. le R. P. Chineze. zervele de petrol ale Afri ţării, termenul de deschi
cii erau la 1 ianuarie 1983. dere a noi exploatări a fost
SAN SALVADOR. - 13 BAGDAD. - Avioane de 8,4 miliarde tone, iar redus considerabil. Anul
Frontul Farabundo Marti militare irakiene au bom cele de gaze naturale — trecut, aici au fost date Aduce Ici cunoştinţa consumatorilor de
de Eliberare Naţională din bardat terminalul petrolier de 6,9 miliarde metri cubi. în funcţiune minele Enp- apă din municipiul Deva şi oraşul Simeria,
Salvador a anunţat că res ★ hun, Cihandon, Sohoi şi
pectă, începînd de marţi de pe insula iraniană MOSCOVA. — In apro altele. In prezent, întin că vineri, 27 decembrie a.c. se sistează fur
d e c i z i a de încetare a Kharg, a anunţat un pur piere de oraşul Gorki se derea totală a construcţii
focului anunţată săptămîna tător de cuvînt militar de construieşte prima centra lor subterane este de peste nizarea apei între orele 8—16, în vederea
trecută, informează agen la Bagdad. lă nucleară de termoficare, 25 000 m. De pe acum a-
ţiile Reuter şi UPI. relatează agenţia TASS. In cest-bazin carbonifer li executării unor amenajări în scopul racordă
Totodată, a fost atacat
De asemenea, guvernul cadrul ei vor fi instalate vrează economiei naţio rii alimentării cu apă din sursa Rîu Mare —
de la San Salvador a fă „un important obiectiv na două reactoare a cit? nale milioane de tone de
val" din apropierea coas 500 000 k\V- fiecare, care combustibil, urmînd să se Orlea, în conducta de apă a municipiului
cut cunoscut că va înceta
telor Iranului. vor furniza aproximativ atingă un nivel al produc
ostilităţile pe o perioadă Deva şi oraşului Simeria, pentru începerea
860 gigacal.orii pe oră. ţiei de 100 milioane tone
de 10 zile de la finele a- ^ TEHERAN. - Agenţia Realizarea centralei va anual. probelor tehnologice la noua sursă (Staţia
cestui an şi începutul lui de presă iraniană Irna a
1986, adaugă agenţiile anunţat, citind un comuni Realităţi social-economice din ţările de tratare Orlea).
citate. Acceptarea de că cat militar, că avioane de în curs de dezvoltare
tre guvern a apelului lan luptă iraniene au bombar GEORGETOWN. — Co
BRAZZAVILLE. — Parla
sat pentru sistarea luptelor dat trupe irakiene aflate mentul R.P. Congo a apro misia pentru geologic şi
triste,
constituie o surpriză pen la nord de oraşul Al Airia- bat bugetul pe anul 1986, minerit a Guyanei a anun amintiri GÎNDURI comemorarea duioase
©
la
unui
tru observatorii politici, rah, din Irak. care se. ridică la 417 mi ţat că producţia de aur an de la decesul dragului
nostru
soţ
deoarece în anii trecuţi, De asemenea, comunica liarde franci CFA. în acest realizată în primele 11 luni FRANCISC. ‘ si tata MESZAROS
(49 IR)
din cauza presiunilor mili tul informează că forţele total, investiţiile repre ,alc acestui an a fost de DECESE
zintă 304,8 miliarde franci. ^ 9 106 uncii, în valoare to
tarilor, unităţile guverna irakiene au efectuat bom Se precizează că ele vor tală de aproape 3 milioa VÎNZĂRI
mentale nu încetaseră lup bardamentul asupra oraşu fi orientate către relansa ne dolari. Se aşteaptă ca © MULŢUMIM Comite
tele, relatează agenţia lui iranian Abadan. rea unor activităţi produc pe întregul an .să se de © VlND garsonieră confort tului municipal P.C.R.
organelor,
UPI. păşească 10 000 uncii. I, central, Orăştie, strada Eroi Deva, tuturor instituţiilor
organizaţiilor,
tive. Agricultura, industria De asemenea, producţia lor, nr. IV. 2 bis, apartament 13, şi persoanelor care au
Informaţii
etajul
la
te
|§j MOSCOVA. - Agenţia extractivă şi construcţiile de diamante a ţării a fost. lefon 41404. ' (4950) fost alături de noi cînd
condus
TASS transmite : Zilele tre SiSllii civile vor fi sectoarele care pînă în luna noiembrje © VÎND casă, dormitor nuc, l-am drum pe pe ultimul
său
nos
bunul
cute, un avion „AN-24" inclusiv, de 10 381 carate, argintărie, goblenuri. Hune tru soţ şi părinte, comu
se vor dezvolta cu prio în valoare de circa 400 000 doara, 9 Mai 3. (c. 1G) nistul cu stagiu din ile
ritate. dolari. O VlND Roland Juno — 10G, galitate
LAZAr miron.
sigilat
şi
- o - o - - o - o - o - © - ® - © Poly Sharp, model video cascto- Familia îndoliată.
fon
485,
nou.
Hunedoara, telefon 18G22 sau (4951)
1G4G9. (c. 18)
Economia mondială este confruntată cu probleme comerciale şi financiare
PIERDERI
O diversitate de grave lui, textilelor şi încălţă datorează ratelor dobîn- sută in. 1985, după ajus O FAMILIILE Dragota
probleme 'economice a mintei, de concurenţa zilot- şi dolarului, defi tarea la inflaţie. Rata a o PIERDUT legitimaţie de Ignat şi Conişa anunţă
cu nemărginită durere
dc
cuprins lumea în 1985. străină. Economiştii au cite care au urcat la 200 fost de 2,2 la sută în serviciu, eliberată Orăştie, între pe trecerea în nefiinţă a
„Vidra"
prinderea
Multe dintre acestea par avertizat însă că măsurile miliarde dolari în 1985. 1984. Comisia C.E.E. re numele Ioancş Floarea. O de dragei lor nepoate,
profesoara
sâ persiste în 1986 şi în protecţioniste ar putea Nu se întrevede însă o leva, însă, într-un raport clar nulă. (c. 5) ILIE ANGELA,
anii următori. Comerţul duce doar la măsuri de soluţie într-un viitor n- publicat recent : „Nu © PIERDUT legitimaţie de în vîrstă tic 43 aiji.
a fost ameninţat de febra represalii împotriva ex- propiat pentru deficitul există nici o perspectivă serviciu, eliberată de între înmormântarea a avut
pe
Orăştie,
„Vidra"
prinderea
crescândă a protecţionix- pc termen mediu privind numele Bodca Valcria. O de Ioc la Galaţi, în 22 de
cembrie 1985.
m-ului practicat de S.U.A. creşterea ratei .de dezvol clar nulă. Lacrimi şi flori pe . dru
şi alte ţări dezvoltate ; DIN PRESA STRĂINĂ tare în Piaţa , comună © PIERDUT legitimaţie, de mul ei fără întoarcere.
Asia şi Europa occiden peste 2,5 la sută... Aceas serviciu, nr. 33433, pe numele (4949)
de
Viorel,
eliberată
tală sînt îngrijorate în ta nu va duce la o scă Bănoiu instalaţii fixe tracţiu
Secţia
legătură cu dezvoltarea porturilor S.U.A.. cum ar bugetar. Pe de altă parte, dere importantă a ratei ne electrică Deva. O declar © DOINA soţie, Carmen fii
lor economică lentă, în fi produsele agricole. Fer rata şomajului în S.U.A. şomajului în actualul de nulă. (c. 1) că, Vcrner ginere cu nestin
timp ce Statele Unite sînt mierii americani se con este de 7 la sută, a in- ■ ceniu". Rata şomajului să durere anunţă trecerea
fulgerătoare
confruntate cu uriaşş fruntă deja cu cea mai flaţiei de peste trei . la este estimată la o medie COMEMORĂRI celui ce a fost în nefiinţă a
deficite ale bugetului şi grea situaţie financiară sută, iar produsul naţio de 11,2 la sută în 1985 CIUGUDEANU IOAN
comerţului exterior. de la marea depresiune nal brut • va înregistra, în comparaţie cu 10,8 la @ MINERVA soţie, Ho- soţ şi părinte de neasemuită
Pe măsură ce deficitul din anii ’30, ei fiind a- probabil, o creştere de sută în 1984. Indicele pre ria şi şi Voicu fii cu res omenie, pe care nu-1 vom
închinăm
tristeţe
pect
uita niciodată.
comerţului exterior ame fectaţi de ratele înalte numai 2 la sută in a- ţurilor de consum în pios omagiu neuitatului Inmormîntarca va. avea loc
rican a crescut enorm în ale dobînzilor pe plan in cest an. C.E.E., în perioada de 12 nostru drag sot, tată şi la Brad, vineri, 27 decembrie;,
NICOLAE,
1985, membrii Congre tern şi de dolarul supra în Europa occidentală, luni care' s-a încheiat în bunic BALEA o înaltă ţi orele 14,00.
judecător
cu
sului au propus peste 300 evaluat pe pieţele valu dezvoltarea economică a octombrie a crescut cu nută morală şi nobleţe © COLEGII de serviciu sini
de legi care să apere tare. Economiştii afirmă celor zece ţări membre 5,1 la sută. (Agenţia sufletească, la împlini alături dc Ciugudeanu Doina
industriile americane, că deficitele bugetare u- ale C.E.E. se aşteaptă să Associated Press). rea a şase luni de Ia la greaua pierdere suferită
deces, la 2G decembrie.
cum ar fi cele ale oţelu riase ale guvernului se fie, în medie, de 2,3 la (Agerpres) (4939) prin decesul soţului şi trans
fa
mit
sincere
condoleanţe
miliei îndoliate.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion CIocIgî, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redaclor şef). Lucia Elena LIcîu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Nicolae Tircob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢI Ai 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoanei 11275, 12157, 11585. Telexi72288. TIPARULu Tipografia Deva, str. 23 August nr. 275.