Page 89 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 89
PPDiPTARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA
IN INTIMPINAREA ANIVERSARII REPUBLICII
CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT bustibililor, întăririi or
dinii şi disciplinei Ia toa
te locurile de muncă.
40 UNITĂŢI ECONOMICE DIN JUDEŢ Printre unităţile econo
JUDI 1 Ul.HUNtOOftRRj mice care au raportat în
Răspunzînd prin fapte tat finalizarea înainte de deplinirea sarcinilor dc
de muncă înflăcăratelor termen a sarcinilor de Plan înainte de termen
îndemnuri şi chemări ale plan pe 1985.
secretarului general al Avansurile dobîndite se se numără I.R.E. Deva,
partidului, t o v a r ă ş u l datoresc în principal creş C.M. Deva, I.P.S.R.U.E.M.
Nicolae Ceauşescu, de a terii lot mai accentuate Petroşani, I.A.C.M.M. Pe
Hune
I.A.C.R.S.
troşani,
încheia cu rezultate cit a productivităţii muncii, doara, I.P.I.L.E. Haţeg,
mai bune în producţie a- utilizării la parametrii I.L.F. Deva, „Plafar”
cest an şi cincinal, şi, pe optimi a capacităţilor de Orăştie.
s i 5! c o i u s i n i n u i p o p u l a r j O o e ţ e a n această bază, a aborda cu producţie din dotare, a
De subliniat că pînă la
forţe sporite îndeplinirea timpului de lucru, folo încheierea anului, cele 40
sarcinilor primului an din sirii cu simţ gospodăresc de unităţi economice vor
viitorul cincinal, 40 de a materiilor priinc şi ma realiza o producţie su
Anul XXXVII, nr. 8 746 VINERI, 27 DECEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani colective muncitoreşti din terialelor, economisirii e- plimentară în valoare de
judeţul nostru au rapor nergici electrice şi -com peste 350 milioane lei.
IDEILE Şl ORIENTĂRILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU -
ÎNSUFLEŢITOR PROGRAM DE MUNCĂ Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ
Ieri, la Deva şi-a desfă nifestat în activitatea de în cadrul amplului pro
şurat lucrările cea de-a sistematizare a teritoriului gram de dezvoltare econo-
IlI-a sesiune a celei de-a şi a unor localităţi. mico-socială a judeţului au „Pregătim forţă de muncă specializată
noua legislaturi a Consi S-a scos în evidenţă fap sporit preocupările consi
liului popular judeţean. tul că în anii actualului liilor populare pentru sis
La lucrările sesiunii au cincinal au fost construite tematizarea comunelor şi pentru agricultura judeţului”
participat în calitate de in şi date în folosinţă oame satelor. Accentul a fost
vitaţi, deputaţi ai Marii nilor muncii 17 823 de a- pus pe dezvoltarea satelor
Adunări Naţionale care îşi partamente în 48 de loca centre de comună, în care Puternic mobilizaţi de culturii, tinerii sînt in fermelor I.A.S, din locali
au circumscripţiile în ju lităţi ale judeţului. Siste trăiesc şi muncesc în pre obiectivele puse în faţa struiţi, prin cursuri liceale tăţile Cîrneşti, Orăştie,
deţul nostru, activişti de matizarea platformelor in zent aproape 50 la sută învăţămîntului românesc, de şi şcoală profesională, pen Luncoiu de Jos, Geoagiu.
partid, conducători ai unor dustriale ale localităţilor a dip locuitorii satelor. Un secretarul general al parti tru ă deveni mecanici agri Vaidei, Dobra, Ghelari, Ră-
unităţi economice sau orga necesitat în această perioa accent deosebit au pus dului, tovarăşul Nicolae coli şi agronomi-mecaniza- duleşti, Romos, Brad, Roş-
nizaţii de masă. şi obşteşti, dă investiţii în sumă de consiliile populare pe res Ceauşescu, în cuvântarea tori. Prin absolvenţii pe cani, Grind, Aurel Vlaieu
cadre cu munci de răspun peste 33 miliarde lei. Tot pectarea schiţelor de sis rostită la Congresul ştiin care şcoala i-a dat pînă în ş.a. La sfîrşitul actualului
dere în aparatul Comitetu în anii actualului tâncinal tematizare, a disciplinei ţei şi învăţămîntului, colec momentul de faţă. puterni an şcolar, prima promoţie
lui executiv al Consiliului a fost completată reţeaua construcţiilor. tivul de profesori, ingineri, ca zonă agricolă a Văii de agronomi-mccanizatdri
popular judeţean şi al or de unităţi comerciale cu Dezbaterile din cadrul mai'ştri-instructori de la Li Mureşului, ca de altfel a- va fi repartizată şi ea.
ganelor locale de speciali spaţii însumînd peste sesiunii au scos în eviden ceul agroindustrial din gricultura întregului, judeţ, Aici, probabil mai mult
tate, primari ai oraşelor şi 97 000 mp. A fost, de ase ţă că deşi s-au realizat Ilia îşi intensifică efortu a primit un sprijin pre şi mai repede ca în alte
ţios. Numai în ultimii cinci
ai unor comune, ziarişti. menea, extinsă reţeaua u- foarte multe lucruri bune rile pentru pregătirea în ani au absolvit liceul 160 licee industriale hunedo-
dc
Sesiunea a adoptat ur nităţilor şi prestatoare dat din programele de dezvol bune condiţiuni a forţei de mecanizatori cărei alături rene, se văd roadele unei
servicii
s-au
temeinice pregătiri teore-
mătoarea ordine de zi : tare economico-sociale ale muncă specializată pentru
în f o l o s i n ţ ă spa de absolvenţii şcolii pro
1. Raport privind acti ţii noi şi moderne desti localităţilor, rezultatele ac agricultura judeţului. Cu fesionale, pot fi întîlniţi MINEL BODEA
vitatea desfăşurată de con nate activităţii de sănăta ţiunilor destinate- acestui sprijinul Trustului jude pe ogoarele cooperativelor
siliile popufarc şi organele te, de învăţămînt şi cul scop au fost diminuate ţean de mecanizare a agri agricole de producţie şi (Continuare în pag. a 3-a)
de specialitate pentru sis tură. de unele; minusuri. Ast-
tematizarea teritoriului şi Tel, datorită lipsei de fer
localităţilor; măsuri pentru Echiparea tehnico-edili- mitate în aplicarea legii
aplicarea sarcinilor şi o- tară a localităţilor a dez sistematizării, în unele o- l PRINCIPALII INDICATORI A! DEZVOLTĂRII •
ricntărilor reieşite din do voltat şi creat funcţionali raşe şi comune au-avut loc
cumentele celui dcr-al III- tăţi noi oraşelor şi satelor abateri de la normele de
lca Congres al consiliilor hunedorene. 19 localităţi sistematizare. Realizarea 1 ECONOMICO-SOCIALE A ROMÂNIEI ÎN ANUL 1986 !
populare ; din judeţ sînt în prezent obiectivelor de investiţii
echipate cu reţele de gaze din teritoriu nu a consti
2. Informare cu privire naturale, 8 cu reţele de ter- tuit o preocupare perma
la aplicarea măsurilor din moficare, iar 55 cu reţele nentă pentru toate consi COMERŢ EXTERIOR
Programul dc creştere a de apă şi canalizare.
natalităţii şi îmbunătăţirea liile populare, rămînerile
situaţiei demografice a Gospodărindu-se mai bi în urmă la punerea în
populaţiei ; ne teritoriul localităţilor —• funcţiune a unor capacităţi
s-a subliniat în dezbateri de producţie afectînd va
3. Proiect de Hotărâre — a fost eliberat teren lorificarea resurselor loca
pentru alegerea unor jude pentru agricultură, supra le, durata de atingere a
cători la judecătoriile din parametrilor proiectaţi. Sînt
Deva şi Petroşani. faţa arabilă în cultura a
judeţului fiind în prezent rămîneri în urmă şi în rea
Analizînd în spiritul exi cu 15 la sută mai mare lizarea programelor de dez
genţelor din documentele ca în 1950, iar faţă de 1970 voltare a viitoarelor centre
celui dc-al III-lea Congres înregistrînd o creştere de industrial-agrare. De ase
al consiliilor populare ac- peste 5 000 ha.
’vitatea desfăşurată pen- menea, nu s-a acţionat
-ru sistematizarea teritoriu Sistematizarea teritoriu convingător pentru reali
lui şi a localităţilor, se lui — s-a arătat în rapor zarea programului de lo
1
siunea a scos în evidenţă , tul prezentat — a însemnat cuinţe în mediul rural.
atît prin raportul prezen un echilibru judicios între
suprafeţele scoase din cir
tat cit şi prin dezbaterile cuitul agricol pentru reali în problemele dezbătute,
la care au participat to zarea unor investiţii cu sesiunea a adoptat măsuri
varăşii : T.eofil Bogdan? caracter industrial sau so corespunzătoare.
Nicolae Muntoiu, Viorel cial şi repunerea în circuit în încheierea .lucrărilor
Păcurarii, Lazăr -Filip, Mi- a altora. Toate investiţiile sesiunii a vorbit tovarăşul
nică Neagoe, Maria Medrea, de care s-a vorbit ca şi Radu-Bălan, prim-secretar Activitate
Eugenia Lazăr, importan altele, au determinat scoa
tele realizări obţinute la terea din circuitul agricol al Comitetului judeţean de CALENDAR 1986
nivelul judeţului şi al lo a 1 037 ha, dar, în acelaşi partid, preşedintele Comi (pag. a 4-a) asigurarea
calităţilor şi, totodată, U- timp, au fost repuse în cir tetului executiv al Consi
optime
nele lipsuri care s-au ma cuit aproape 1 000 ha. liului popular judeţean.
Acum, înainte de finele
Buchetul realizărilor productive actuale — anului, harnicul colectiv zile beneficiarilor pentru
anul 1985 — sublinia in
de muncă- al Uzinei de u- ginerul Viorel Poenar, di
11
„oglindă a nivelurilor planificate pentru 1986! tilaj minier prezintă cu rectorul convingător Este cel
reparaţii
uzinei.
şi
exemplu
se
Grişcior
măi
frumoase realizări de plan. al dăruirii în muncă, al
Acum, la încheierea vi taşilor pe ţară în întrece lului cincinal. Pentru că creşterea productivităţii Sarcinile la producţia mar botăririi ferme a colectivu
nei importante etape de rea socialistă, iar după 11 timpul rămas pînă la Anul muncii (o depăşire a pre fă, pe perioada trecută din lui nostru de a transpune
construcţie socialistă, în luni ocupă al II-lea loc nou se poate măsura chiar vederilor cu 13,7 la sută !).
mod firesc atenţia ne este pe podium. în... ore, putem raporta cu precum şi reducerea sub
atrasă în mare măsură de — Am reuşit acest lu certitudine depăşirea, pe stanţială a cheltuielilor UJU.M.R. GRIŞCIOI!
anul 1986, Mai exact spus, cru — ne-tf declarat ing. 1985, a producţiei marfă planificate la 1000 lei pro
observăm cu legitim inte ducţie marfă (la fiecare
res ritmurile productive „mie" : cu 86 lei — cheltu an, au fost îndeplinite in exemplar în viaţă orien
atinse în acest final ’85, Patriei — eî.t mai ielile totale, şi cu 31,2 lei proporţie de 100,72 la su tările şi indicaţiile de ma
dar le şi comparăm ime — cele materiale !). Şi, la ta, la producţia netă — re însemnătate date de se
diat cu imaginea celor care fimulte minereuri! buchetul împlinirilor mai 100,41 la sută. la utilaj mi cretarul general al parti
aşteaptă la „poarta" noului pot fi adăugate imaginile n i e r — 108,44 Ia sută, la dului, tovarăşul Nicolae
cincinal. Şi satisfacţiile sînt de muncă, vii, trepidante piese forjate — 123,60 la Ceauşescu. în aceste zile
de nedescris cînd constatăm Ioan Ştefănescu, directo cu 16,3 la sută, a produc culese direct de la locurile sulă, la vagoneţi echiva ne preocupăm cu toată se
că rezultatele activităţii rul unităţii — printr-o mo ţiei nete cu 23,2 ia sută, lenţi — 123,66 la sută, pro riozitatea de asigurarea
de muncă. De pildă, din
prezente au amplitudinea bilizare exemplară a tutu iar la producţia fizică — cadrul atelierului de pre ductivitatea muncii a fost condiţiilor corespunzătoare
— ori se situează chiar ror colectivelor din atelie obţinerea unor importante realizată. în proporţie de realizării sarcinilor pe a-
deasupra ! — celor plani- v rele, secţiile şi sectoarele cantităţi de metale şi alte parare Mintia — subunita 100,8 la sută, iar la chel nul 1986. Deşi stadiul- a-
ficate pentru anul viitor. exploatării. Sub conducerea substanţe utile peste- pre te care ocupă primul loc tuielile totale la 1000 lei cestor pfegătiri bste avan
Un astfel de tablou, de nemijlocită a comunişti vederi. Dintre acestea, a- în întrecerea socialistă pe producţie marfă s-au eco sat şi, apreciem noi. nu
constantă hărnicie munci lor, toţi oamenii muncii mintesc plusurile la zinc exploatare — trebuie reţi nomisit 55 de lei. vom avea probleme din
torească, ni-1 oferă colecti au fost antrenaţi la reali —- de circa 200 tone', plumb nute — abnegaţia şi devo- — Sin tem bucuroşi că punct de vedere al apro-
vul E.M. Mintia-Veţel. In zarea multiplelor sarcini ’ —; 800 tone, cupru — 110 am reuşit să ne îndeplinim
1985, oamenii muncii din de producţie şi investiţii tone, sulf — 225. tone ş.a. MARIN NEGOITĂ planul cincinal inaihte de LIV1U BRAICA
Cifrelor pozitive de mai
această unitate s-au aflat care ne-au stat In faţă în sus li se pot alătura şi rit termen, să onorăm în cele
permanent Ia panoul frun acest ultim an al actua- murile înalte obţinute în (Continuare in pag. a 2-a) mai bune condiţii coinen- (Continuare in pag. a 2-a)
