Page 9 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 9
Telegrame şi scrisori de felicitare
proletari din toate tarile, uniti-vâm
adresate tovarăşei Elena Ceauşescu
cu prilejul desemnării în funcţia
fă }
«unul HUMDGS8IE
de preşedinte al Consiliului Naţional
S O C I A L I S M U L al Ştiinţei şi Invăţămîntului
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C T o v a r ă ş e i academi litate de preşedinte al Con şi practică, de o mare bo
cian doctor inginer Elena siliului Naţional al Ştiinţei găţie de idei, care anali
Al SIL IU LUI POP U LA R JUD E TE A Al Ceauşescu, membru al Co şi Invăţămîntului, organism zează în chip strălucit mer
mitetului Politic Executiv unic de conducere demo sul construcţiei socialiste
al C.C. al P.C.R., prim cratică a întregii activităţi în patria noastră, precum
viceprim-ministru al gu din aceste domenii esenţia şi problemele fundamenta
Anul XXXVII, nr. 8 726 MIERCURI, 4 DECEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani vernului, i-au fost adresa le pentru progresul multi le ale vieţii internaţionale
te, cu prilejul desemnării lateral al patriei, pentru actuale — oprirea cursei
în funcţia de preşedinte al creşterea necontenită a ni înarmărilor şi înfăptuirea
Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul Consiliului Naţional al velului de civilizaţie şi bu dezarmării, asigurarea pă
Ştiinţei şi Invăţămîntului, năstare al naţiunii noastre cii, instaurarea unui climat
numeroase telegrame şi socialiste. de destindere, securitate,
ştiinţei şi învâţămîntului — însufleţitor program de muncă scrisori de felicitare de Congresul ştiinţei şi în- înţelegere şi colaborare pe
şi acţiune revoluţionară către comitete judeţene, văţămîntului — se subli continentul european şi în
şi
In
întreaga
niază în scrisori şi tele
lume.
orăşeneşti
municipale,
acelaşi
comunale de partid, minis grame — eveniment de timp, ampla expunere sta
direcţiile
bileşte
mare însemnătate în viaţa
de
bază
tere, instituţii centrale, or
Cercetarea ştiinţifică şi ingineria ganizaţii de masă şl ob social-politică şi cultural- în orientarea pe mai de
parte
şteşti, academii de ştiinţe,
ştiinţifică a ţării, organizat
a
întregii
activităţi
institute de cercetare ştiin din iniţiativa secretarului din domeniul ştiinţei şi al
tehnologică - în avangarda progresului că şi proiectare, alte uni şedintele Republicii, tova invăţămîntului, constituind
ţifică,
general al partidului, pre
inginerie
tehnologi
un însufleţitor program de
acţiune
tăţi de cercetare, şcoli, li
a
cee, institute de învăţămînt răşul Nicolae Ceauşescu, a susţinută pentru promovarea
teh-
revoluţiei
pus încă o dată, cu preg
Ampla cuvîntare pe care fnfăptuirea obiectivelor sta nă, orientările formulate de superior, consilii judeţene nanţă, în lumină preocu nico-ştiinţifice, pentru in
secretarul general al parti bilite de Congresul al XIII- secretarul general al parti ale educaţiei şi învăţămîn- parea statornică a parti tensificarea cercetării şi
dului, tovarăşul Nicolae lea al partidului impune an dului vizează domenii prio tului, comitete judeţene de dului şi statului nostru perfecţionarea procesului
Ceauşescu, a rostit-o de la gajarea fermă pe calea noii ritare în economia judeţului. cultură şi educaţie socialis pentru perfecţionarea de instructiv-educâtiv, pentru
tribuna. înaltului forum al revoluţii tehnico-ştiinţifice, de In primul rîhd intensificarea tă, centrale industriale şi mocraţiei muncitoreşti re* creşterea rolului acestor
ştiinţei şi învâţămîntului se organizare a vieţii economi- cercetării geologice şi elabo întreprinderi economice, voluţionare, care asigură, factori primordiali în dez
constituie intr-un însufleţitor co-sociale pe baza celor mai rarea de noi tehnologii de personalităţi ale vieţii po într-o concepţie unitară, voltarea economico-socială
program de muncă şi acţiu noi cuceriri ale ştiinţei şi teh valorificare economică a mi litice, ştiinţifice şi cultu- participarea activă a şt in a ţarii, în înflorirea patriei
:
ne revoluţionară, ce reliefea nicii. Referindu-se la aceste nereurilor cu un conţinut util ral-artistice din ţara noas iei şi invăţămîntului la dez noastre socialiste.
ză forţa ideilor novatoare importante obiective, secre mai redus. Pentru Institutul tră. voltarea economico-socială Mesajele sosite de pe în
proprii gindirii social-politi- tarul general al partidului a de cercetări, inginerie tehno In aceste mesaje, în nu tot mai puternică a Româ treg cuprinsul ţării se con
ce a conducătorului partidu subliniat cerinţa ca cerceta logică şi de proiectare a lu mele a milioane de cetă niei socialiste. stituie într-un vibrant o-
lui şi statului nostru. Este e- rea ştiinţifică să se anga crărilor de construcţii şi in ţeni ai .patriei, de cele mai In mod unanim se dă cea magiu adus tovarăşei aca
jeze cu toată hotărirea în stalaţii pentru minereuri De diferite profesii, bărbaţi şi mai înaltă apreciere ma demician doctor inginer
videnţiată şi cu acest prilej va — instituţie cu un presti
cuvîntări
Ceauşescu,
rostite
Elena
preocuparea statornică a se realizarea noului plan cinci gios potenţial creator, care a femei, tineri şi vîrstnici, gistralei v a r ă ş u l Nicolae om politic, ilustru eminent
savant,
nal şi a perspectivelor pînă
t o
de
cretarului general al parti în anul 2000, pentru soluţio pus în valoare, parţial, pe sînt exprimate, din adîncul
inimii, cele mai calde şi
dului pentru fundamentarea, narea şi introducerea mai baza tehnologiilor proprii, ză respectuoase felicitări tova Ceauşescu de la tribuna a- de largă recunoaştere in
cestui larg şi reprezentativ
ternaţională, care, cu înal-
într-o concepţie originală, a rapidă a rezultatelor cerce cămintele de la Roşia-Po- forum, document de o ines
liniilor care direcţionează răşei Elena Ceauşescu pen
tării şi a tehnologiilor avan ieni, Valea Morii, Coranda- tru desemnarea sa în ca timabilă valoare teoretică (Continuare in pag. a 4-a)
progresul multilateral al ţă sate, în vederea ridicării ca Hondol, iazurile de decan
rii, a rolului pe care ştiinţa, lităţii şi nivelului tehnic al tare nr. 1 de la Uzina de
tehnologia şi învăţămintul îl tuturor produselor. preparare Teliuc, pentru ob- I
au în dezvoltarea întregii Pentru activitatea de cer
noastre societăţi. cetare ştiinţifică hunedorea- (Continuare in pag. a 3-a) \ Cu planul cincinal îndeplinit J
\ î
\ . .. 7"
LA ZI IN AGRICULTURA lioneze în două zone dife \ Grupul întreprinderilor de gospodărie comunală şi locativă \
rite. Prima formaţie trans
portă gunoiul şi-l împrăş \ Căutînd mereu în pro naiului 1981—1985. în oraşe din Valea Jiului şi
pe
a
Deva
municipiului
coopera
tie
ogoarele
şi
Organizare temeinică, ritmuri tivelor Cinciş, Boş, Izvoa \ pria activitate şi rezervele felul acesta, pînă la sfîr- este pe cale de finalizare
şitul anului se va realiza
integrîn-
ncvalorificate
sistemul de captare — tra
rele, Hăşdat ş.a. Pînă la
echivalent
activităţi
această dată mecanizatorii \ du-le în efortul de a sa suplimentar un volum de tare— aducţiune a apei
cu
tisface tot mai bine ce
\
susţinute la fertilizarea ogoarelor Nicolae Mărgărint, cu ,.Ifro- \ vele de oameni ai muncii S-au dezvoltat în acest potabile în sistem gravi
80
rinţele populaţiei, colecti
peste
lei.
milioane
Petru
Drămnescu,
nul".
Alexandru Gruia, Eugen din cadrul Grupului între interval de timp activită taţional Sîntămăria Orlca
O lucru re do mare im hai, Sabin Crăciunescu şi Florincaş, Dumitru Mihai, \ prinderilor de gospodărie ţile existente, au fost — Deva, la a cărui rea
portanţă iii această perioa Andrei Tămaş au fost cei Dorin Pop, Simion Stoica \ comunală şi locativă ra create altele noi. lizare G.I.G.C.L. a con
dă în agricultură, menită care, organizaţi în forfna- şi Ion Grădinărit — cu \ portează realizarea cu o S-a realizat un mare vo tribuit hotărîtor cu forţe
să contribuie la obţinerea ţii compuse clin cîte două remorcile, au transportat lună mai devreme a sar lum de investiţii, între umane şi materiale, cu
unor recolte bogate în a- M. A. 3,5, au executat lu în cîmp şi împrăştiat, pe \ cinilor aferente cinci- care tcrmoficarea unor maşini şt utilaje. s
nul viitor, este fertilizarea crări de bună calitate, a- terenurile ce urmează a fi s *
ogoarelor. în Consiliul unic sigurînd 60 kg substanţă semănate cu porumb, 800 Sectorul XI al I.M. Petrila
agroindustrial Hunedoara activă la hectar. Precizez tone de gunoi la C.A.P. \
acestei lucrări i s-a acor că lucrările amintite au Cinciş şi 250 tone la C'.A.P. \ De mai mulţi ani, sccto- portînd, în aceste zile, în şi Iosif Szilagy, coordonate
rul X) al I. M. Petrila se
sarcinilor
dat pe tot parcursul toam fost încheiate, cu cîteva Boş. număr& printre sectoarele deplinirea curs şi pe pe a- de maistrul loan Stanciu.
în
întreaga
nul
subliniere:
Şl
nei şi i se acordă şi în zile în urmă, pe toate cele \ tle investiţii fruntaşe din perioadă 1981—1983. Pe cele păşirile încă de o pian au de
fost
continuare cea mai mare 850 ha însămînţate cu Cea de a doua formaţie \ mineritul Văii Jiului. Mi 11 luni din an ci au rea obţinute în principal pe
nerii
atenţie. cereale păioase în consi- ■acţionează pe terenurile \ noile de aici, care deschid lizat peste prevederile de seama creşterii productivi
cooperativelor
de
cărbu
orizonturi
plan o producţie de 20 mi
tăţii
marchea
— Astfel — .arăta ingi lhîl nostru. Mare, Pestişu din Pestişu ne, asigurind linie activă lioane lei şi 220 ml la lu ză un muncii, care de plan
Nan
faţă
spor
Mic,
nerul Gheorghe Viţă, di în aceste zile se acţio ei ru, Buituri, Mînerău, \ de front pentru ortacii lor crările de deschideri, plu- de peste 5 la sută. Men
rectorul S.M.A. Hunedoa nează la administrarea în -\ de Ia producţie sînt con sul pe cincinal la acest ţiuni se cuvin pentru a-
ra — imediat după ce .s-a grăşămintelor organice. şi Răcăştie. Pe mecaniza ştienţi lor de şi importanţa mun zi indicator fiind de 1 530 ml. ccste bune rezultate şi ad
se
cii
străduiesc
sector,
încheiat semănatul griului Pentru ca lucrarea respec torii Cornel Dudaş, cu uti \ de zi să-şi îndeplinească De menţionat că toate junctului Stela şefului de care a
Naidin,
ing.
înregistrează
şi orzului s-a trecut la tivă să se desfăşoare în lajul de încărcat şi cei care \ prevederile de plan. brigăzile producţie, cele spo coordonat perseverent şi
mai
de
ruri
.Şi în acest an, ca în fie
fertilizarea ogoarelor cu condiţii de calitate şi în transportă în cîmp guno- \ care din actualul cincinal, mari avindu-le formaţiile autoritar lucrările din sub
îngrăşăminte chimice com ritmuri hune au fost con minerii din sectorul XI al conduse de Constantin Borş teran, sectorul înscriin-
între
de
pe
plexe si superfosfaţi. Me stituite două formalii, com M. LIONEL \ I.M. Petrila şi-au depăşit şi loan Pop, cele de elec du-se mai bune acum Valea
cele
din
ale
tromecanici
lui
canizatorii Ion Pleoţ, Vn- puse din cîte un „Ifron" \ lună de lună planul Ia lu cisc Tliiriung, Eugen TOlli Fran- Jiului.
crările de deschideri, ra-
sile Hohor, Gheorghe Mihai, şi şase cupluri de remorci. {Continuare în pag. a 2-a) I
Laslo llamzo, Costieă Mi- Ele au fost dirijate să ac-
ENERGIA S-O ECONOMISIM PE TOATE CĂILE <
SĂ PRODUCEM Cir MAI MUtîft 1
Economisirea energiei — îndatorirea dunările generale ale gru
pelor
şi
organi
sindicale
zaţiilor de tineret" — ne
de onoare a întregului colectiv spunea tovarăşul. Dumitru
secretarul
comi
Arsinte,
tetului do partid al sec
Măsurile staiîilite în şe orientările şi sarcinile for colectiv al Oţelăriei Sie ţiei. Şi, ceea ce este mai
dinţa Comitetului Politic mulate de secretarul gene mens—Martin nr. 1, din
Executiv al C. C. al P.G.R., ral al partidului, tovarăşul cadrul Combinatului side important, aceste propuneri
din octombrie a.c., privind Nicolae Ceauşescu, în ma rurgic Hunedoara, îndrep au depăşit imediat graniţa
producerea şi folosirea cit gistrala cuvîntare rostită tarul tuturor acţiunilor or teoreticului, regăsi ndu-se
mai eficientă a energiei Ia plenara C.C. al P.C.R. ganizate în scopul folosi eficient în activitatea de
electrice au declanşat o din 13—14 noiembrie a.c. rii eficiente, raţionale a producţie de fiecare zi.
adevărată campanie, la toa au stat la baza întocmirii energiei electrice. „Fie împreună cu tovarăşul
te nivelurile de desfăşu unor programe proprii de care dintre acţiunile cu Grigorie Lazăr, inginer
rare a vieţii economico- acţiune in vederea utili prinse în programul pro principal cu întreţinerea,
sociale româneşti, de pu zării cu maximum de ran priu de măsuri are drept am refăcut, la faţa locu
nere în valoare -a spiritu dament a fiecărui kilowatt- suport propunerile formu
lui de bun gospodar ce oră, încadrării riguroase late de oamenii muncii din lui, drumul parcurs de la
întreprinderea mecanică Oră.şlie. Strungarul loan Dră-
goi a reuşit să reducă consumul de metal la o serie de caracterizează poporul nos în consumurile do energie secţie în cadrul adunări
repere, realizind din economii 100 de repere în plus la fie tru. Pentru consumatori electrică aprobate. lor dc dări de seamă a- MIRCEA DIACONU
5
care alte <100 executate. industriali, mari şi mici Un astfel de program nuale ale celor patru or
Foto NICOLAE GHEORGHIU
deopotrivă, aceste măsuri, constituie, pentru întregul ganizaţii de partid, în a- (Continuare în pag. a 2-a)