Page 94 - Drumul_socialismului_1985_12

DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Pag. 2

C ă l ă t o r (III) naţională pe care am a-
cum ocazia s-o văd la ea
acasă, într-o transmisiune 0
Hotelul „Rossia" - imens dirii Consiliului de Miniştri, directă de la Teatrul Aca­
patrulater, cu 6 000 de flutură lent un mare dra­ demic din Leningrad. Ar 13,0<
locuri, adevărat oraş în oraş pel purpuriu. Prinsă cum e merita un comentariu apar­ 13,05
- e în plin centrul Mos­ in bătaia reflectoarelor, in­ te numai arta incorporată
covei, in imediata vecină­ tr-un ecleraj savant elabo­ în acest spectacol, de la
tate a Kremlinului, între rat, ca într-un spectacol de scenografie pînă la arta
rîu şi strada ce poartă sunet şi lumină, priveliştea coregrafică propriu-zisă,
numele lui Stenka Razin, are o măreţie incontesta­ dar, din păcate, spaţiul nu
un fel de Horia al ruşilor. bilă de care mi-e greu să mi-l îngăduie.
Mă instalez cit mai rapid mă desprind, cu atit mai Tirziu, am rămas înde­
şi mă grăbesc să cobor mult, cu cit intervine in­ lung în faţa ferestrei des­ î
OMAGIU REPUBLICII intr-o primă plimbare de tr-adevăr şi sunetul. Cunoş­ chise, contemplînd nemiş­
recunoaştere. Sint cuprins team Orologiul Kremlinului cat panorama vastă a Mos-
de febrilitate, ca in pra­ incă de mult, din piesa ,covei nocturne. De fapt,
CĂTRE PATRIE UNIŢI ÎN CETATE gul unei intilniri sentimen­ omonimă a lui Vinogradov. ceea ce vedeam erau mii
tale, şi, nu ştiu de ce, în- Şi iată, acum îl aud aie- de ferestre luminate, pri­
Patrie, tu ştii că ard din tine Am fost soldaţi la porţi şi pe ziduri tiiul lucru pe care vreau velişte care m-a fascinat
Fără scrum. Lumină care vine. sub umeri de piatră am tras în duşmani. să-l văd e rîuI Moscova. pretutindeni, pentru că am 11,40
Vindecat de aripi cred în zbor Din cămăşi albite pe margini de rîu Ies prin holul de nord, V L& M ââĂ aă încercat, zadarnic de fie­
Rcspirîndu-ţi cerul viitor. ne-am dus cu floarea zăpezii sub ani. n-am decît să dau ocol ho­ care dată, să ghicesc viaţa 19,00
care-şi urma cursul in spa­
Patrie, tu ştii: din tine-s parte telului şi mă aflu pe splai. ^PRIVELIŞTI 19,20
Nu pot ştii ca să mă tem de moarte. Cei rămaşi la plugul primăverii S-a întunecat, vremea e tele lor. Singurul lucru pe
Tu răinîi. Eternitatea ta au început pe holdă arsă de sînge uscată şi rece, iar pe fi­ vea, bătînd de opt ori cea­ care îl puteam presupune
Se răsfrînge şi-n lumina mea şi n-au muşcat din miezul duleei pîini rul apei bate un vini sub­ sul de seară. Sunetele sale acum fără risc era acela 19,35
Ard încrezător şi nu mă doare — fără a gîndi la griul ce se frînge. ţire. Strins între cheiurile unduiesc solemn peste vu­ că peste tot aici se afla
Trup din taina ta', nemuritoare. masive de granit, rîu! se ietul oraşului, melodioase probabil şi un samovar, 20,00
EUGEN EVU Ne-a rămas cîmpia pentru vremi de pace petrece sub ochii mei, larg şi grave, ca un memento începea să fulguiască şi 20,40
şi creasta de piatră pentru temelie. şi tăcut, purtînd în undele al statorniciei în curgerea pe neaşteptate m-am sur­
CUVÎNTUL PARTIDULUI Ţară rotunjită de veacuri — Cetate sale răsfrîngerea scăpără­ ireversibilă a vremii. prins gîndindu-mă la cei 22,00
cuvînt iluminat de o stea — ROMÂNIE. toare a luminilor de pe Cînd revin intr-un tîrziu de acasă, de care mă des­ 22,10
Cuvîntul partidului arde-n istorie ANDREI CAUCAR mal. Priveliştea sugerează in camera mea, mi se a- părţeau aproape trei mii
cu flacără roşie e scris peste vreme, forţă şi calm. In amonte, duce — într-un samovar de kilometri. Nu e încă o
cuvîntul partidului e semn de izbîndă LUMINEAZĂ-MĂ linia largă, elegantă a Ma­ autentic — ceaiul fierbinte, distanţă ameţitoare, atita
ce n-a încetat niciodată să cheme, relui Pod al Moscovei, în omniprezent aici la orice doar că, de la un anumit
punct, expresia numerică a
în ţara aceasta din inima noastră Luminează-mă patrie aval Podul Ustinsk, cu sal­ oră din zi sau din noapte. depărtării îşi pierde semni­
partidul e zidul şi zid sîntem noi cu lumina vetrelor din adîncuri, bele lor de lumini. La în­ Şi, cum sub tumultul im­ ficaţia: trei, cinci sau zece
BU
clădim veşnicie din boabe de grîu cu ţărîna năduşită şi rouă făcută toarcere, am în laţă col­ presiilor nu mi-e somn, mii de kilometri. devin pur diopi
cetăţi de lumină şi oameni eroi. ţul de sud al Kremlinului, aleg dintre cele patru pro­ 6,30
pe trupul bătrînilor mei, turnul Spaski cu lumina ru­ grame tv. baletul CISELLE. şi simplu aceeaşi depărta­
Cuvîntul partidului e drumul din zi cu graiul tău, luminează-mă. binie a stelei din vîrf şi cu­ Nu pentru muzica lui A- re abstractă născătoare de ugric
jurnf
Şi ţara întreagă se simte în el, Cu pădurile, cu taina apelor tale, polele aurite ale catedra­ dam, ci fiindcă baletul e dor. 9,00 l
e dreptul de-a cere naţiunilor pace luminează-mă. . . lelor. Sus, pe cupola clă­ pentru ruşi un fel de artă RADU CIOBANU Curii
ridicînd peste frunţi tricolorul drapel. Lasă-mă să răsfoiesc adîncul Bulei
Audi
ULIANA PETRUŞ ca pe o carte de istorie lc<;-
pînă cînd osul meu albit tetic
ÎNDEMN NE ESTE ca o literă se va aşeza v :!
P<-, ,
în fiinţa-ţi eternă. de şl
Am fost, sîntem şi vom fi mereu CECILIA TAMAŞ într-i
Patria ce-şi împlineşte zborul, mulţi
11,35'
Nedespărţiţi, Ia bine şi la greu, ISTORIE Bulei
Punîndu-ne în faţă Viitorul. Atlas
como
Din lumina libertăţii-rămuriiid Scînteia martirilor noştri Avan
Flamura de pace şi de bine curcubeu peste grîu. 13,00'
Noi victorii-nmugurind Albi de milenii, Bulei
Merii
în timpul patriei de mîinc. ne-nchinăm Ia steaua din ei dioju
Purtăm în noi o inimă fierbinte — ţărani şi neţărani... ' — p)
Cînte
Dragoste de tricolor şi de progres, Cu piramide de suflete muzi
Uniţi în crez şi în simţire — şi palme, letin
Mergem înainte trudim statui tricolore zică
îndemn ne este cel de-al treisprezecelea în forma zborului voasl
rii:
Congres. de mîine. 18,30
MIRON ŢIC IOAN DICU inter
★ il
19,00:
Radi
"RON1CA LITERARĂ tura!
dv. :•
Una dintre cele mai 22,10
MIRCEA DINESCU tinere formaţii de fanfare de <3
din judeţ — a G.I.G.C.L. letiil
Deva — s-a impus în via­
ţa spirituală a munici­
Rimbaud negustorul piului.
Optînd pentru un Rim- a lumii. Poetul este un me­
DE’
nud de dincolo de expe­ lancolic, dincolo de reali­ peliţl
rienţa poeziei, negustorul, tatea textului său se mişcă CRONICA FILMULUI Scena si oamenii ei ţie <
cel care „fugind de pro- mari melancolii transcrise 7 HUN)
rizea;
pria-i poezie" se încredin­ nu o dată în versuri cu dern
ţează în ultimă instanţă, adevărat memorabile: „în­ O spumoasă comedie Grupul întreprinderilor tit. în cinci ani de activi­ salair
fără nici o reţinere, la mo­ cotro, lemn de trandafir/ de gospodărie comunală şi tate a cunoscut succese ca­ — sa
dul analfabet, realităţii. tu carnea mea veselă şi a- locativă din Deva este una re au culminat cu obţine­ (Flac:
Mircea Dinescu propune nalfabetă" („Vîrsta zeilor"); Un prolog „alb-negru“ tică Popcscu, li se adaugă dintre unităţile economice rea titlului de Laureat în PEHB
(Paţîi
implicit programatic o a- sau „Zumzet al absentelor (secvenţe din „Buletin de ineditul „profesor de muzi­ care împleteşte fericit par­ Festivalul naţional „Cînta­ cet l
titudine care se motivează albine/ într-un rău mă­ Bucureşti"), realizat în că", alias Radu Gheorghc, ticiparea oamenilor muncii rea României". Membrii ei pentr
în raport cu realul. cu runt şi-un pic de bine/ maniera „marelui mut" şi evoluînd pe o inconfunda- la realizarea sarcinilor de — Elena Tămîianu, Cristi- l-n <
PENI
ipostazele acestuia şi nu cu moartea mea se plimbă fă­ un epilog color, o „foto­ bilă partitură de comedie producţie cu crearea şi în­ na Dumitrescu, Mariana tund)
referinţa literară. De a- ră mine" („Aer"); ori: „Gal­ grafie de familie executată pantomimată. Trama din treţinerea unui climat de Moldoveanu, Lelioara Ze- comâr
ceea, discursul poetic al lui ben amînat, de unde vii ?/ la cerere" pregătesc şi în­ „Buletin de Bucureşti" este caldă spiritualitate. Stau lenyac, Carmen Butuşină,- ml) ţ.
Bana
Mircea Dinescu nu con­ Şi tu somn cu gluga ta de cheie un film care este, continuată printr-o „situa­ mărturie în acest sens co­ Mitică Enache, Marius Mo- NOAl
tează atît ca „gramatică" gîde/ Chicotesc sperietori prin ele şi prin muzică, ţie comică" avantajoasă şi lectivele artistice consti­ goşan, Mircea Sav au de­ sonal,
ca spectacol, ci, în primul prin vii/ Lemnul lor de bune momente de haz se tuite în ultimii ani cu care venit artişti amatori cu RICA’
rînd, ca transcriere a unei carnea noastră rîde" („Pre­ propria sa parodie. consumă precipitat, înain­ unitatea activează în Fes­ certe calităţi. Marc
zat)!
conştiinţe profunde, a u- simţirile fugarului"). Personajele din „Buletin te de a dobîndi amploare. tivalul naţional „Cîntarea în ■
nei seriozităţi în faţa lu­ Autorul „Proprietarului de Bucureşti", cărora li se Prin inconsistentele scena­ României". Este o iniţia­ O formaţie prezentă la şic);
mii; poetul acordă atenţie de poduri" sugerează un adaugă un „profesor de tivă care se constituie în- multe manifestări artistice de T
Drep
cu luciditate realităţii, tot primat al realităţii, impor­ muzică" solitar şi straniu riului (Francisc Munteanu), tr-un exemplu demn de organizate la nivelul mu­ cilra.
ceea ce este joc textual, tant în toate ipostazele sa­ actorii par a improviza per­ urmat, pe măsura amplei nicipiului şi judeţului est?- Câni
virtuozitate formală îşi gă­ le, dar mai ales în unita­ prin inaderenţa sa la rea­ manent, şi arta improviza­ manifestări a spiritualită­ corul de femei care depă- • rom.
ră):
seşte o motivare de pro­ tea sa. Vechii greci sînt litate, se reîntîlnesc gra­ ţii româneşti create de se­ şeşte 80 de persoane, con­ ci
funzime. într-un fel. reu­ invocaţi pentru a spăla nu­ ţie întîmplării şi. într-o ţiei îi departajează pe Mir­ cretarul general al parti­ dus de prof. Gheorghe Bo- în
nind atitudini diferite, lim­ mele de pe lucruri, dife­ succesiune de situaţii cu cea Diaconu, Radu Ghcor- dului, tovarăşul Nicolae bocescu. O astfel de for­ pu.
CAl
bajul poeziei indică un renţele în unitate, poetul glie şi Mitică Popescu de Ceauşescu. Iniţiativa este maţie masivă nu se con­ fată
punct în interior unde a- însuşi propunîndu-şi o ge­ accente de comic irezistibil, ceilalţi actori care-şi „fac cu atît mai deosebită, cu stituie şi, mai ales, nu se SIM
titudinile au ca notă co­ nealogie în spiritul ames­ evoluează către deznodă- numărul" impecabil. cît a venit din partea con­ menţine cu uşurinţă. Un bunăi
Soses
mună seriozitatea şi gravi­ tecului dintre intelectuali­ mîntul programat, „căsăto­ ducerii G.I.G.C.L., (direc­ lucru deosebit este alcătui­ (Luni
tatea eului. Suprarealismul tate şi starea analfabetă, ria cu repetiţie". Cei doi Revendicîndu-se din com- tor general Viorel Răcea- rea unei fanfare, căreia i litist
transcris prin cîntecul de tineri, Radu şi Silvia, in­ media dell’arte prin aceas­ nu) şi a comitetului sindi­ s-au asigurat instrumentele norul
lume. amestecul fin de ex­ în egală măsură Arhimede tă autoparodie, filmul „Că­ şi costumaţia necesare.
şi soldatul ucigaş : „Cu un­ terpretaţi, în nota de cali­ catului (preşedinte Ana
perienţă dadaistă cu cîn­ ghiul mort din care nu se sătorie cu repetiţie" ilus­ Alba). Astfel, s-au găsit şi Condusă de Anton Toth,
tecul naiv şi sentimental, vede/ citind nisipul miş­ tate a primului film. de trează — chiar dacă mo­ interpreţi entuziaşti, în fanfara prezintă concerte
ironia, prozaicul, tonul fleg- cător şi laş/ cît sînge mai Catrinel Dumitrescu şi dest — „cinematograful cu prilejul „Zilei fruntaşi­
nvitic nu propun un spec­ păstrez din Arhimede/ şi Mircea Diaconu, prinşi în majoritate tineri, care să lor în producţie", în par­ Tin’
tacol gratuit ci trimit spre cît din vîna bravului os­ „jocul dragostei şi al în­ popular", un domeniu în activeze în formaţiile de cul oraşului, activează cu azi,
brigadă artistică, cor, fan­
un eu dispus să înlăture taş” („Genealogie"). care publicul aprobă orice rezultate bune în „Cînta­ vremi
aparenţele pentru a se con­ Prin „Rimbaud negusto­ tîmplării" sînt acompaniaţi reuşită, umplînd pînă la fară. rea României".
frunta în fond cu modelul rul". poezia lui Mircea în evoluţia lor de perso­ refuz sălile. Succesul de Beneficiind de texte a- Sînt colective artistice
real al lumii. La Mircea naje „esenţiale" : „mama decvate, cu reale valenţe care împletesc fericit miv­
Dinescu îşi subliniază di­ public al acestui film de­ educaţionale, montate cu
Dinescu ironia, detaşarea soacră" Leonora şi cumna­ ea productivă cu activ'
mensiunile care trimit în monstrează, dacă mai era pricepere în momente sce­ tea de creaţie şi ir'
ori nota flegmatică, ..băş­ tul Mitică. în bătălia rîsu- nice, brigada artistică a de­
primul rînd spre profun­ necesar, nevoia de come­ tare artistică, sp
călia". pe care o sublinia lui, acestor personaje, in­
zime. die a spectatorilor. păşit strţdiul de utilitate, lor.
Nicolae Manolescu, sînt terpretate irezistibil de constituind un spectacol
consecinţele unei receptări MIRCEA MOT Draga Olteanu-Matei şi Mi­ VERONICA PALADE artistic cu adevărat izbu­ MIN