Page 98 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 98
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 74 f
REPUBLICA IN ANUL L EPOCII NICOLAE CEAUSESCU
DUIW
29 DE'
nale oţel in peste 100 mărci ca cei mai rodnici ani din tăţirea continuă a condi că pentru export. Am înce 11.30 Telex
La împlinirile Republicii şi peste planul anual 100 istoria patriei, anii ,,Epocii ţiilor de muncă şi viaţă ale put să producem 25 mode 11,35 Lumea
de tone. Sint succese pe Nicolae Ceauşescu". tuturor locuitorilor din Va le de tricotaje, pentru ca Raport
sărbutr
care le dedicăm celei de-a lea Jiului. astăzi, in anul 38 al ani cii * 1
{Urmare din pag. 1) continuării trudei spre ridi 38-a aniversări a Republi IOAN PREJBAN, Intrată in funcţie la nu versării Republicii, să reali de co
carea pe trepte mai înalte mai un an după vizita din zăm 150 de modele. In nu-’ că... ?
prim-topitor,
rituale, autori ai faptelor a binelui şi bucuriei, aşa cii, celor 20 de ani de via O.S.M. 1 din 1977, unitatea noastră, bi mai 6 ani am reuşrf să bucurii
ţă liberă şi demnă inmă-
de existenţă demnă, care cum este înscris în docu nunchiaţi in inimile noastre C.S. Hunedoara ne dotată tehnic, a urmat creştem la 85 la sută pon isteţilo
C*— le
dau zi de zi viaţă cuvîn- mentele celui de al Xlll-lea un curs ascendent, de per derea produselor destinate tn^« *
tului partidului. Congres al partidului. Este fecţionare continuă pe toa exportului. de ghi
Sărbătorindu-şi ziua, Re vrerea exprimată vibrant şi Dimensiunile viguroase ale noului te planurile. Aici au fost Sint doar cîteva elemen „Taina
Iui"
publica noastră îşi reafir în cele cîteva scrisori pe încadrate aproape 1 000 de te care vorbesc de la sine 12.40 Muzică
mă dreptul la viaţă, la pa care le publicăm în pagina muncitoare şi muncitori, ca despre evoluţia colectivului 13.00 A 1 b u
ce şi la linişte, pentru a da de faţă, scrisori cu forţă Pe noi, constructorii, cel ne şi apartamente confor re s-au calificat. Femeile nostru, evoluţie care ne (p. c):
oamenilor săi condiţia de simbol. mai bine ne defineşte ceea tabile, casa de cultură şi stema
ce lăsăm in urma noastră ; spitalul, sala de gimnastică şi bărbaţii au căpătat sta umple inimile de bucuria Momcii
obiectivele pe care le du şi hotelul „Deva", marile tutul demnităţii şi al min- împlinirilor prezente şi vii şi poes
răm cu braţele şi cu min artere de circulaţie, finali- driei de a fi utili societăţii. toare. nul în
Corole de lumină şi frumuseţi tea, cu bucuria ide a avea zind cu bulevardul „Dece- In numai doi ani, colecti cunde
cu ce ne minări noi, azi, bal", o amplă reţea termi vul nostru a ciştigat o bu ELENA ANTAL, tru ţar
mapam
De 38 de ani de cind a sebi in ultimii 20, întreaga urmaşii noştri, miine. Şi, că şi de canalizare. nă experienţă de muncă, secretarul comitetului dorii r
devenit Republică, ţara Vale a Jiului a cunoscut fără falsă modestie, pot Acum, împreună cu oa inscriindu-se pe lista colec de partid din întreprinderea găre di
noastră îşi adaugă perse prefaceri înnoitoare de ne spune, in numele construc menii din subordine — cu tivelor capabile să produ- de tricotaje Petroşani siuni 1
verent şi durabil noi cu imaginat. Au apărut cartie torilor din Deva, indeosebi destoinicii muncitori din e- vesel d
nuni de bogăţii si frumu re noi, cu blocuri moder al celor din cadrul brigă chipele lui Stan Ciubotaru ză ★
seţi, devenind tot mai cu ne şi confortabile, impor zii nr. 1 — cea mai mare şi Dumitru Chelase, loan Luceafăru! energeticii româneşti tru tal
noscută şi respectată in lu tante unităţi economice şi a T.A.C.C.M. Deva — că Adascălu şi Alexandru Chi- nlei *
me. Eu fac parte dintr-o obiective social-culturale, avem motive de mulţumire ţescu, loan Filip şi losil
generaţie mai tinără a cla viaţa minerilor, a noastră acum, la încheiere de an Manţ, cu mulţi alţii, sintem Scriu cu emoţie şi deo noastră bucurie, luceafărul istoria
Secven
sei noastre muncitoare şi a tuturor este tot mai pros şi cincinal. in stadiu de finalizare cu sebit respect aceste rinduri, energeticii româneşti. In a- torului
sint mindru să văd, să simt, peră. De fapt, exprimindu-mi cel mai înalt bloc din De in numele encrgeticienilor nii „ E p o c i i Nicolae 14.45 însemn
să ştiu că anii cei mai fer împlinirile noastre pe gindurile la aniversarea Zi va — A1 - probabil al de la Mintia, amintind că Ceauşescu", centrala de la timp <
tili ai devenirii patriei noas planul muncii — şi mă re lei Republicii, vreau să spun 30-lea la care am lucrat „Steaua de pe Mureş" a Mintia s-a dezvoltat şi mo Report;
tre sint ultimii 20, după fer aici la cele ale minei că şi in acest domeniu al din 1965 incoace, de cind răsărit in constelaţia de lu dernizat continuu, şi-a îm 19.00 Tclejur
Congresul al IX-lea al Lonea şi sectorului IV in construcţiilor, anii cei mai sint incadrat la T.A.G.C.M. mină şi forţă a patriei la bunătăţit parametrii de 19.30 Ţara n
partidului, de cind destine care lucrez — se numesc plini sint ultimii 20, cind pe Deva. indicaţia ctitorului Româ funcţionare, producind, din lor). D
le naţiunii sint conduse cu producţii din an in an mai harta municipiului reşedin VASILE FLORICEL, niei socialiste moderne, cel tre toate termocentralele 19.50 Cintare
strălucire de cel mai de mari de cărbune, utilaje de ţă de judeţ au apărut car maistru, mai iubit fiu al poporului ţării, cea mai mare canti (color)
seamă fiu al său, tovarăşul inaltă productivitate intro tiere noi, cu blocuri moder brigada 1, T.A.G.C.M. Deva nostru, tovarăşul Nicolae tate de energie electrică. 20.40 Film a
Nicolae Ceauşescu. duse in abataje, cantităţi Ceauşescu. Rememorînd Sint izbînzile celor mai rod ..Consp
Mă lac mesagerul gîn- sporite de cărbune asigu î scurta dar bogata istorie nici ani din istoria moder
durilor şi simţăminietor ce rate economiei naţionale. m m W " vS mm a termocentralei in care am nă a României, pe care le ne *
lor ce muncesc in adîncu- Intre realizările cu care in- ,\ iii cinstea să lucrez împreună aducem cu îndreptăţită 21.50 Tclejur
rile de cărbune ale Văii timpinăm Ziua Republicii § u ||j cu alţi 700 de tineri, tre mindrie patriotică la cea
Jiului, aducind — la ceasul se inscrie plusul de aproa buie arătat că au trecui sul de sărbătoare al Zilei
solemn al aniversării Repu pe 14 000 tone de cărbune Iii 16 ani de cind primul grup Republicii şi pe care sin LUNI, 30 :
blicii — omagiul nostru de extrase de mina noastră de de 210 MW, dintre cele tem hotărîţi să le amplifi 20.00 Tclejur
suflet ilustrului conducător la începutul anului — din şase existente, a furnizat căm an de an spre pro 20.30 E ţara
de partid şi de stat, Mi care circa jumătate il are cei dinţii kilowaţi, că din gresul şi prosperitatea pa re : (c
nerului de Onoare al ţării la activ brigada pe care o 1980 funcţionăm la Întrea triei dragi. popula:
pentru rivna şi neodilma cu conduc in sectorul IV — şi ga capacitate. An de an 20.45 Kepubl
care militează pentru pro îndeplinirea înainte de ter C.T.E. Mintia a produs tot MARIA FLOREA, al E
gresul şi bunăstarea patri men a sarcinilor anuale. secretar adjunct „Căuşe
ei al cărui fiu este. GRIGORE MÎNDRUŢ, mai multă energie, deve al comitetului U.T.C., Dociim
In anii Reoublicii, indeo- şef de brigadă, I.M. Lonea nind acum, spre marea C.T.E. Mintia 21,05 Odă Ia
blicil
Spectar
Vie recunoştinţă deschizătorului zical-ci
Formarea omului nou — cat cel
ani vers
şi călăuzitorului de drum mării I
obiectiv educaţional major 21.40 Tclejur
spre mai bine Orâştia, important centru tluri de laureaţi au venit S S ’ ' 'mmuou
J
cultural in trecut, a cunos să răsplătească munca
Am simţit pentru india eroii neamului, tovarăşul tCwe
dată dogoarea focului din Nicolae Ceauşescu. cut o nouă strălucire spi noastră, talentul interpre
vetrele cuptoarelor in care Ca oţelar, prefacerile din rituală in perioada pe care tativ al locuitorilor.
se plămădeşte oţelul, acum „Epoca Nicolae Ceauşescu" cu mindrie o numim „Epo Sărbătoarea de la 30 De A: cat
20 de ani, ca ucenic la le-am simţit inglobate in ca Nicolae Ceauşescu". cembrie constituie pentru Ps a (Patr
şcoala profesională şi elev- continua creştere a calităţii Prezenţa oraşului in Festi noi un prilej de a ne in ţie de drar
HUNEDOAR
practicant in secţia O.S.M. metalului elaborat. Dacă r v ** .......... «iiiiiifiliii valul naţional „Cintarea tensifica eforturile, de a o- rizează străl
I din C.S. Hunedoara. Era in 1965, peste 50 la sută HHM II României" a evidenţiat ne nora sarcinile puse in faţa dern — sal;
in anul istoricului Congres din producţie o deţinea o- bănuite rezerve creatoare noastră de Congresul al salamandrele B);
—
sala
al IX-lea al partidului, ca ţelul necalmat (de calitate Agricultură modernă, Intensivă, pe ogoarele judeţului. ale oamenilor muncii. Da Xlll-lea al partidului, de (Flacăra); ,
re marca începutul unei mai slabă), astăzi elabo că la prima ediţie a am Congresul ştiinţei şi invâ- PETROŞANI
noi perioade, unei epoci răm in totalitate oţeluri a- Satele hunedorene pe drumul plei manifestări, Orăştia ţămintului, pentru împlini (Paring); Gr
de aur cum numim astăzi liate şi înalt aliate. Şi in- participa cu 50 de colecti rea amplelor obiective edu cet (Unire
pentru Ron
cu mindrie şi simţire pa că un exemplu semnifica ve artistice, interpreţi in caţionale ce ne revin. I-II (7 Noier
triotică cele două decenii tiv : împreună cu colegii progresului şi bunăstării dividuali, astăzi potenţialul PENI: Pas
de cind in fruntea partidu mei Viorel Dumitrică şi său s-a dublat, ajungind la PETRU PAVEL, tural) ; VU
comisar acu
directorul
lui şi a ţării se află primul Dan Arman, in anul 1985 In urmă cu mai bine vizionare teritorială. In a- 110 formaţii, creatori şi in Casei de cultură Orăştie rul); LONEA
bărbat al tării, eroul intre am dat economiei naţio- de douăzeci de ani cest an, de exemplu, fer terpreţi individuali. 12 ti gana (Mitici
LA :
Zbor
Dobra era o comună oare ma legumicolă a C.A.P. (Muncitoresc]
\ 8 care. Unităţile agricole ob Dobra a obţinut o produc S^. : • Prob
ţineau producţii mici, re ţie in valoare de 1,6 mi sonalc (Muu
ţeaua comercială şi de lioane lei. Pe baza dez RICANI: A
Marea Nord:
prestări servicii avea puţine voltării economice, comuna zat); BRAD:
unităţi. An de an — in a progresat şi din punct în vacanţă
ultimele două decenii ale de vedere social. In cei şic); GURA
Republicii — s-au investit douăzeci de ani ai „Epocii rea (Minerul
Departe de T
fonduri mari în toate dome Nicolae Ceauşescu" s-au tria); Drept.)
niile de activitate. Agricul construit blocuri de locuin (Flacăra); G‘
tura — sector economic un ţe, reţeaua comercială şl Ca, "'emir *
roi..;m (Cas
de muncesc de mulţi ani de prestări servicii s-a ex ră); HAŢE
- a cunoscut o dezvoltare tins continuu, s-a introdus cruce (Dacii
întoarcerea
fără precedent. A sporit reţeaua telefonică automa puşneanu —
continuu dotarea cu trac tă. Astăzi Dobra este o co CALAN: Ci
toare şi maşini agricole, mună frumoasă, ce aspiră tată (Casa
SIMBRIA: >
fermele zootehnice şi-au la statutul de localitate ur bunurii (M
bană, făcind paşi fermi Sosesc păsă
modernizat baza materială, spre acest ţel. (Luminat • '
legumicultura s-a extins liţisţ s-
sporindu-şi mereu contribu SIDONIA PRISECAN, norul)
ţia la fondul de autoapro- membru al C.A.P. Dobra
Bucuria muncii
întreprinderea de tricota dezvoltare generală şi de a7.
je din Petroşani îşi are o- modernizare a întregului vri
riginea in vizita de lucru bazin carbonifer al Văii Jiu toa
efectuată de tovarăşul lui. înfiinţarea unităţilor de noro:..
precip.
Nicolae Ceauşescu in Va industrie uşoară la Petro ploaie,
lea Jiului, în toamna anu şani, Vulcan, Lupeni, Petri- modera,
vestic. Ten
lui 1977. Atunci, secretarul la sint o expresie concretă
nime vor
general al partidului a ini a grijii partidului şi statu tre minus
Termocentrala Mintia — ctitorie dc prestigiu a ulti Secvenţe de pp Bulevardul „Republicii" din Petroşani —
milor douăzeci de ani. ţiat un program amplu de lui nostru pentru îmbună demn dc numele cc-1 poartă. de, Iar cel
plus 8 şi '
■i