Page 99 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 99
•UMINICĂ, 29 DECEMBRIE 1985 Pag. 3
RODNIC RAPORT MUNCITORESC Colinda ţării pentru • locuinţe din Gurabarza,
• In modernul bloc de
(Urmare din pag. 1) la huilă, 30 la sută la lectivul U.U.M.R. Criş a • • -ir- • • "r • ® recent construit lingă clu
minereu de fier şi tot 30 cior încheie anul 1985 cu minerii Van Jiului . bul „Minerul", Cooperati
la sută la minereuri ne depăşirea tuturor indi va meşteşugărească „Mo
IE cocs metalurgic şi mai feroase. catorilor de plan: 2,1 ţul" Brad a deschis trei
mult de 30 000 tone fontă milioane lei la producţia Petroşaniul, străvechea şani a avut loc parada | noi secţii prestatoare de
peste sarcinile de pro DEPĂŞIRI vatră de cultură şi civi portului popular. # servicii : croitorie coman
[or : marfă, 532 tone maşini şi lizaţie românească, astăzi în semn de înaltă cinsti-
îrcsc Ia ducţie prevăzute pentru LA TOTI utilaje miniere, 4,5 mi o modernă citadelă a mi ( dă pentru bărbaţi, cea
tepubli- acest an. Silit succese pe lioane lei la piese de re faţă de a 38-a aniver- sornicărie şi reparaţii ra-
#
n inimi care le dedică, din toată INDICATORII schimb, 3 000 vagoneţi neritului, a îmbrăcat sare a Republicii, în sala dio-tv. • Cu un plus de
Ştiaţi din nou haina sărbătorii Casei de cultură din Pe-
1
anţă — inhi;.? sărbătorii Repu Mobilizîndu-se exemplar de mină echivalenţi. Pentru ei, minerii, au troşani, începînd cu ora • 500 mc materiale lemnoa
Clubul blicii, succese care în în activitatea productivă, se transportate din Poia
sene a- tregesc realizările notabi colectivul I.P.S.R.U.E.E.M. AŞEZĂMINTE venit după datină stră 16, s-a desfăşurat spec- i na Ruscăi şi cu alte rea
- n pa- le pe care siderurgiştii din bună colindători din toa tacolul festiv intitulat#
a Petroşani şi-a îndeplinit DE CULTURĂ lizări se prezintă, la acest
(color). Cetatea de foc a Hune în acest an, lună de lună, tă ţara spre a le ura un „Obicei străbun pe ma- ’ final de an şi de cinci
narinu- doarei le-au obţinut în prevederile de plan, în ÎN HAINE NOI an nou prosper şi noi rea scenă a muncii". Au® nal, colectivul Coloanei
acest an : intrarea în cheind anul şi cincinalul în urma unor ample împliniri în muncă. „Co fost prezenţi în specta- l auto Teliuc a U.M.T.C.F.
iară funcţiune a secţiei forjă cu înseninate producţii linda ţării pentru mine col, alături de pârtiei- ® Deva • După 31 de ani
iminical grea, dublarea capacităţii lucrări de modernizare, rii Văii Jiului", parte in
îuiiă la suplimentare. Ei finali la Hunedoara au fost date panţii la „Colinda ţării * de subteran, destoinicul
ilicii ★ de producţie a distilăriei zează acest an cu o Pro în folosinţă sălile de tegrantă a Festivalului pentru minerii Văii Jiu-® brigadier Gheorghe Nis-
muzică de gudroane, dotarea oţe- ducţie marfă peste plan spectacole ale casei de tor, de la mina Uricani,
Cotidia- lăriei electrice nr. 2 cu o obiceiurilor laice de iar lui", interpreta de folclor 1
[c se în valoare de 27,5 mi cultură şi clubului „Si- nă, a reunit formaţii ar pionier al lucrărilor de in
re pen- modernă instalaţie de lioane lei, concretizată, derurgistul", fapt ce va tistice din 16 judeţe ale transilvănean Veta Biriş, * vestiţii din această zonă mi-
Corvin Alexe, Margareta J
port pe tratare în vid a oţelului, între altele, în următoa conduce la intensificarea nieră, şi-a luat rămas bun
Casca- asimilarea în producţie a rele sporuri de produse activităţii cultural-educa- ţării, la care s-au adău Boghiu şi Doru Zamfi- # de la ortaci, s-a pensionat.
★ Şla- noi mărci de oţeluri, fizice: 6 405 stîlpi hi tive, de formare a omu gat cele ale căminelor rescu, actori ai Teatru- Evenimentul a avut loc
promi- tehnologii şi tipodimen- draulici, 300 tone ţevi lui nou. culturale din Geoagiu, ( recent, la rampa puţului
Teatru siuni de laminate ş.a. flanşate, 246 tone tuburi La efectuarea lucrări Boiu — Gurasada. Iiăr- iui de Stat Valea Jiu-# nr. 4 ai minei, unde săr
ă-amia- MAI MULTE de aeraj, 244 tone plasă lor de la casa de cultură lui, ansamblul „Parîn- I bătoritul a fost aşteptat
5e pen- RESURSE de sîrmă, un volum de şi-au adus contribuţia ţăgani — Băiţa, Dealu gul" al casei de cultură* la ieşirea din ultimul său
Româ- MINERALE UTILE reparaţii la maşini şi uti I.G.C.L. Hunedoara (an Mare — Vălişoara, Bur- şi solistul de muzică folk • schimb de pionieri, ortaci
il din laje miniere de 9,7 mi treprenorul g e n e r a 1), juc, Paroşeni, C.U.A.S.C. Virgil Stratulat. Specta-®
ului ★ Colectivul I.P.E.G. De lioane lei. Aceste im I.P.L. Deva (secţia de Toteşli, corul „Armonii
cspccta- va, situat consecvent în portante depăşiri au fost m o b i l ă Nalaţi — Ha tinere" al I.U.M. Petro colul a constituit un 1
acest cincinal în fruntea obţinute pe seama pro ţeg), „Marmura" Simeria, omagiu adus de artiştii *
î unui întrecerii socialiste pe ductivităţii muncii, care „Decorativa" Bucureşti, şani, formaţiile de colin profesionişti şi amatori 1 REMEMBER
(color). ramură, încheie şi anul înregistrează o creştere I.A.C.R.S.H., Cooperativa dători ale pionierilor măreţelor împliniri socia
1985 cu apreciabile depă faţă de plan de 948 lei meşteşugărească „Drum Văii Jiului şi ale şcolilor
şiri de plan. în hotărîrea pe lucrător. nou", întreprinderea de generale nr. 4 Petroşani liste ale patriei.
:i (co- de a asigura ţării canti UTILAJE MINIERE industrie mică, C.L.F. Au „Colinda ţării pentru
;ntar tăţi sporite de materii ÎN PLUS dat sprijin elevii liceelor şi Băniţa. minerii Văii Jiului" s-a şi de conducerea între
dăniei prime, geologii, sondorii, industriale nr. 1, 3, ina- în sălile de apel ale încheiat seara tîrziu prin- , # prinderii. în semn de re
minerii, cercetătorii, toţi Necesităţile crescîndc tematică-fizică, şcolii ge întreprinderilor miniere, cunoştinţă, i-a fost înmî-
(color), oamenii muncii din ca ale economiei naţionale de nerale nr. 5. Lucrările artiştii amatori au fost tr-un feeric spectacol sus- # nată macheta unei lămpi
^ro drul întreprinderii aduc materii prime şi resurse de la clubul „Siderurgis- ţinut în aer liber. Pe I de miner de care a fost
ii c la sărbătoarea Zilei Re energetice i-au determi tul" au fost efectuate de prezenţi cu tradiţionalele estrada din faţa casei de ® mai mult de trei decenii
». i-tru publicii sporuri de pro nat pe constructorii de I.A.C.R.S. Hunedoara cu urări de An nou, colinde cultură şi-au adus con- ■ legat sufleteşte • Cu for
ducţie de 3 000 ml la fo utilaje şi maşini miniere un substanţial sprijin în laice, jocul caprei, al cer ţe proprii, oamenii mun
raje miniere, 800 ml la de la Crişcior să-şi per forţă de muncă acordat bului, pluguşorul, sorcova. tribuţia toate formaţiile® cii din Secţia de mobilă
IBRIE galerii, depăşirea volu fecţioneze şi să-şi dez de C.S.H. Pentru efortul participante. 1 Haţeg a I.P.L. Deva, au
mului de creştere a re volte continuu producţia. lor, oamenii muncii de După-amiaza, pe bulevar construit o centrală ter
zervelor de substanţe mi Ca urmare a strădaniilor la aceste unităţi merită dul Republicii din Petro HORAŢIU ALEXANDRESCU , mică pe cărbune, care a-
Xrbătoa- nerale utile cu 23 la sută şi dăruirii în muncă, co toate felicitările. sigură încălzirea ateliere
Muzică
lor şi sediului unităţii.
Căldură„izvorîtă din vred
anul 20 nicia oamenilor... • Pen
Nicolae
tru lucrătorii din unităţi
le I.A.C.M.M., C.C.S.M.,
(color)
I.A.C.C.V.J.
I.C.P.M.C.,
şi
a Uepu- (Urmare din pag. 1) re ştiu întotdeauna ce au S.U.C.T. din Petroşani s-a
. de făcut şi fac întotdeau dat în folosinţă un nou
Tar-mu- de muncă al minei, ni se na, cu pasiune, ceea ce dispensar de întreprinde
fic <lecli- spune, intr-o zonă de ma ştiu, sint cei de la atelie re. El este amenajat în
a 38-a re adincime, cu inliltraţii rul mecanic producţie, incinta Antreprizei de
procla- puternice de apă şi condi coordonaţi de,jhaistrul prin construcţii şi. montaje mi
licii cipal Stan r.Dob’rin. Fi nu
ţii tectonice dure. ,,Execu niere şi este încadrat cu
sint mineri. Sint lăcătuşi,
tăm adîncirea puţului de doi medici, şase cadre cu
extracţie, prin care se va strungari, m e c a n i c i 4 6 la pregătire medie şi dotat
număr —, dar muncaJor ’se.Ţţ
transporta producţia de la desfăşoară zi de zi in sub cu aparatură adecvată
orizonturile inferioare la teran, pentru că atelierul • Timp de 15 ani, mine
suprafaţă, ne dă lămuriri rul Grigore Maxim, de la
Alexandru Chiriac. Acum lor de reparaţii este aco sectorul Brădişor al I.M.
sintem in rampa puţului, lo, la dreapta minerilor. Barza, s-a ocupat cu pa
a- unde executăm un bazin „Noi chiar zicem că sin siune de distribuirea zil
(Arta); pentru acumularea apei, tem mina dreaptă a mi nică a ziarelor şi reviste
lo, atc- după care vom continua nerilor, relevă Stan Dobrin. lor la care ortacii săi au
i (Mo- Şi ei ne consideră aşa, de
Cuibul lucrările de adincire pină fost abonaţi. Acum el s-a
Modern la 520 metri. E greu, însă oarece sintem tot timpul pensionat, dar a lăsat în
în doi nimeni nu dă înapoi. Avem umăr ia umăr cu ei, prin loc un difuzor voluntar de
(Arta); reviziile, reparaţiile şi între
în doi mineri unu şi unu, harnici ţinerea maşinilor, utilajelor presă la fel de inimos ca
e-te în- şi pricepuţi, cu chemare Livia Crişan, Carolina Stănescu, Maria Cătănici sint numele muncitoarelor frunta şi el • în bilanţul pe '85
Bătălic pentru acest gen dificil de şi instalaţiilor cu care lu şe de la linia de asamblări confecţii din velur, nume ce se alătură cu cinste întreprin al I.J.T.L. Hunedoara se
seriile crează, mai ales că mai derii „Vidra“ din Orăştie şi căreia ii fac renume şl peste hotare.
i; LU- lucrări, ne organizăm bine mult de 98 la sută din lu înscriu şi deoăşirile obţi
>i (Cul- lucrul şi ne depăşim lună nute la transoortul cu au
J : Un de lună planul cu 5-6 la crările miniere se efectu tobuzele - de 4 la sută,
.ueeafă- ează mecanizat. Fiecare om
ta mor- sută". Apoi ni-i prezintă al atelierului — Petru Ma iar la transportul cu ta-
PETRI- pe cîţiva dintre minerii cei ximetrele — de 14 la sută!
lericulos mai buni din brigadă, ca nea, Tiberiu Poenar, Florin • Doina şi Gruia To'ică
NINOA- re înving zi de zi cerbicia Cernâianu, Gheorghe Stan, Boşorod — o comună in plin avint
pcu- Dorel Damian, ceilalţi — din Bobaia (comuna Bo-
:sc); U- adincurilor : lacob Oselin- sorod) sint alintaţi de să
iri în schi, Romulus Banciu, Şte îşi pune din plin capacita In anii luminoşi ai socia de radio, 200 televizoare, voltată o fermă zootehnică, i teni cu „mosulică" si „bu
(Rcte- fan Mafie, Anton Berei, tea de acţiune în slujba lismului, şi mai ales în pe 96 autoturisme proprietate care in prezent cuprinde '
jchetaril colectivului, a îndeplinirii nicuţa". Ei sînt cei mai
iun ro- Andrei Gyarmaty, Mihai sarcinilor. Eu spun că toţi rioada pe care cu legitimă personală. Casele oamenilor peste 590 bovine şi 2 700 ţ tineri socri din această
;a : Ho- Dîrvaru. mîndrie patriotică o numim sint . frumoase, spaţioase, ovine, avînd o contribuţie i localitate, (au cîte 35 de
tAŞTIE: sint oameni, meseriaşi de dotate cu tot confortul, iar însemnată la înfăptuirea J
ary (Pa- Inginerul Victor Bogdan, linia /". „Epoca Nicolae Ceauşescu", ani). De curînd si-au că
lanţuri şef secţie schimb, îmbracă comuna Boşorod a cunos viaţa lor nu se deosebeşte auioconducerii şi autoapro- ţ sătorit fiica. Mariana, cu
IU-BAI: repede hainele de şut, pri Discutăm şi cu alţi oa cut o dezvoltare multilate cu nimic de modul de trai vizionării teritoriale. Cetâţe- l Vasile Cuqerean. la nun
clici 1 ' ,-ul meni, cu alţi meseriaşi din al celor, ce locuiesc în me nii comunei participă activ i
i cu-,tu- veşte in grabă raportul linia I a minei Deva ; cu rală, o înflorire fără pre ta cărora a oartieînat în
rraţl de schimbului de dimineaţă şi cedent, aidoma tuturor lo diul urban. la dezvoltarea şi înllorirea 1 tregul sat • Dar-n sfnlin
BRAZI ; vorbeşte, mai mult pentru binecunoscutul Iulian Doţa, calităţilor rurale ale jude Firesc, la baza acestor continuă şi multilaterală a ^
odă Lă- care pune mare bază pe ţului şi ale patriei. A în localităţii. Mobilizaţi . de l de amplificare din orăşe
ile I-II; sine : „Deci, tot Apreotesei Costică Apreotesei şi Romei Înfăptuiri stă dezvoltarea in lul copiilor din municipiul
;ilc pe este in frunte. Frumos !". şira împlinirile înfăptuite ritm înalt a vieţii econo consiliul popular ei iau par- '
ultură) ; Apare şi Gheorghe Apreo Aur, cu Janos Bodo - ma de la 30 Decembrie 1947 mice a comunei. Mulţi oa te la materializarea tuturor ţ Deva, intens solicitată în
nul răz- tesei, cunoscutul şef de bri re specialist în lucrările de încoace este un lucru di meni din Boşorod muncesc obiectivelor de interes ^ aceste zile, mai face u-
i; ILIA: pregătiri, cu Nicolae Pe-
;ălătoare gadă de la producţie - ficil, de aceea ne vom opri in marea citadelă siderur obştesc. Numai in 1985 va- i neori feste micilor actori
'RI: Po- locul I pe secţie şi al ll-lea trescu - un alt pilon cen? doar asupra citorva. in gică de la Călan, realizind loarea muncii patriotice e- i
(Mi- trai al lucrărilor de Inves care prezintă aici soecta-
pe exploatare, cu o canti perioada de referinţă s-a venituri băneşti importante, fectuate se ridică la 2,1 1
tate suplimentară de mi tiţii, cu şefii de echipă Pe asfaltat şoseaua ce leagă dar sint foarte numeroşi şi milioane lei, depăşindu-se ^ cole, gala desenului ani
1 nereu extras, de la începu tru Lupaş şi Ioan Gabor. localitatea de Călan, s-au cei ce lucrează in cadrul substanţial angajamentul pe ^ mat, din fiecare duoă-a-
la
ei
vorbă,
Zgîrciţi
ştiu
tul anului, de peste 9 000 miază, este cu siaurantă
tone. „Toţi cei 53 de ortaci să-şi facă meseria, să sem construit cămine culturale, cooperativei agricole de acest an. Acum, in prag de i mult gustată de cei mari
muncim cu răspundere pen neze zilnic noi realizăriî, să şcoli, magazine comercia producţie din localitate. nou an şi de nou cincinal ) şi mici » De la începutul
tru a da ţării mai mult mi întărească prestigiul minei le. In prezent, în satele co Cooperativa agricolă din oamenii Boşorodului privesc 1
7U care i-a format ca oameni, anului, pe adresa redac
! 5 : nereu, apreciază brigadie munei există patru cămi Boşorod a ajuns astăzi la cu optimism în viitor, fiind. ^
..Dă rul. Fiecare ştie întotdeau în care. bat hotărit caden ne culturale, nouă şcoli, o valoare a avuţiei obşteşti totodată, unanimi in hotă- ^ ţiei ziarului nostru au so
ruit na, precis, ce are de făcut. ţa în linia I a muncii, a şapte magazine comercia de peste 10 milioane lei. sit peste 1 000 de scrisori
ea hărniciei, a realizărilor, rirea de a-şi consacra şi i
de Şi fac. Cu dăruire, cu- con le. In ultimele două dece Dotarea tehnică a secţiei in continuare forţele şi hăr / in prag de An nou, le
jfla ştiinţa datoriei. Numai aşa încheind cu succes un nou nii au fost construite 150 de mecanizare din comună nicia lor înaintării neintre )
.umil ne. putem menţine în pri an şi cincinal. Ei toţi sint o mulţumim tuturor celor
:e mi- de case noi, foarte multe a sporit de la an .. la an. rupte a României spre co- _ care ne-au scris. Aştep
anse în- ma linie pe frontul dătător forjă. Pe umerii lor puter altele au fost dezvoltate şi In acest fel s-a reuşit să munism. (j
us 3 gra- de împliniri al muncii". nici se sprijină în mare tăm şi-n noul an cit mai
ime între modernizate. In prezent în se obţină producţii tot mai
de. Alţi oameni de bază din măsură producţia minei Boşorod există 160 aparate mari la hectar. A fost dez TRAIAN BONDOR \ multe veşti bune.
subteranul minei Deva, ca Deva.