Page 11 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 11
/
>2 @ DUMINICĂ, 5 IANUARIE 1986 Fag. 3
care a ieşit în lume duminicale, 56 rubrica apariţii l
de
După
„Re-
member" se va numi, în-
cepînd cu acest număr,
i IANUARIE ai ziarului, ECRAN.
copiilor Receptarea modului în iui Decebal. „Zarmis", oraş © Primele familii înte
coJo.ţ) : care au cunoscut şi inter foarte mare şi odinioară meiate în acest început
pio '..esc — E firească emoţia pe judeţean al obiceiurilor malele celor ce şi-au asu pretat realităţile medievale de nou an în municipiul
î muzical- care o încercăm cu toţii laice de iarnă din Deva — mat sarcina de a duce mai strălucită capitală a rege Deva sint cele ale lui
>cegrafic <le- acum. Pentru că. se îm nu-şi poate ascunde emo departe arta populară a româneşti călătorii străini, lui dacilor, Decebal, în
Uriei, parti- care au străbătut cu diver cele din urmă a ajuns co Dumitru Cheşche cu Au
coiulucâtori- plinesc şase ani de cind ţia. Cum s-o poţi ascunde, satului. Că la Feregi oa se ocazii ţările româneşti, lonia Ulpia Traiana Au relia Nanu, Ştefan Vişan
(8, tovarăşul formaţiile noastre artistice cind aniversezi şase ani de menii sint neîntrecuţi în cu Adriana Iftode şi Mir-
i Ceauşescu, au păşit prima oară pe activitate artistică tot in grijitori şi crescători de are o importanţă deosebită. gusta Dacica". Pentru a-şi
i Elena animale şi vrednici gos Aceasta a fost subliniată în întări afirmaţia include în cea Pană cu Maria Pal-
:u scenă. Şase ani de cind tr-un cadru artistic, (cum a istoriografia noastră de per opera sa textul a două f<o. Tuturor, la mulţi ani,
c vacanţei generoasa manifestare o fost cel al festivalului dati podari ! Satul e prezent, sonalităţi de scamă ca N. inscripţii găsite dc Ioan cu fericire 1 ® Cei mai
spiritualităţii naţionale, Fes nilor şi obiceiurilor), cind şi la muncă şi la joc, cu norocoşi cîştigători la
animate toată suflarea. Cind au Bălcescu, B. P. Haşdeu şi, Mezerzius arhidiacon de
oteca «le tivalul naţional ,,Cintarea simţi dragostea, apropierea mai ales, N. Iorga, pentru Cojocna. Şi continuă: Pronoexpres, Pronosport
i (color) : României" ne-a scos în oamenilor care iţi aprecia primit ajutoare mecanice şi Loz în Plic, din ultima
submarinu- lume. ză strădaniile, cind le vezi şi materiale pentru repa a aminti doar cîteva nume „Aceasta reiese irmi clar
ultbnul epi- ilustre. ca lumina zilei din inscrip parte a anului trecut, in
— Timp in care... chipurile luminate de fru rarea celor 12 km de drum Importanţa acestor măr ţiile adăugate aici". De judeţul nostru, au fost
;ma cinlecu- — Da. Timp în care satul museţea cîntecelor şi jocu ce urcă din Muncel pină turii este deosebită şi pen altfel, această confuzie a Romolus Şuteanu - din
încsc (co- nostru a fost încununat, rilor pe care le interpretezi I în satul Feregi au fost
uzică popu- tru meleagurile hunedo- locului '*elor două capitale Vulcan (autoturism „Da
prin oamenii săi, de multe — Vedeţi, în aceşti şase umăr lingă umăr la lucru. rene, cu o bogată istorie este chiar simbolică pentru cia 1310"), Maria Popa
Ituninical ori cu titlul de laureat, ani am fost prezenţi nu Şi ce bucuroşi şi mîndri încă din cele mai vechi noi, ea semnificînd sim — din Romos, Lidia Bota
color), pentru locul I pe ţară cu numai pe scenele întreceri au fost cind, in septembrie, - din Orăştie, Zoltan Lo-
tar : autobuzul a urcat pentru timpuri, care se înscriu bioza daco—romană, ele
muzicale in cerit de creatorii populari, lor republicane din „Cin- intr-un cadru mai larg, mentul esenţial al etnoge rinez — din Petroşani,
de formaţia de dansuri. tarea României" ci şi ale prima oară in sat „să-şi ia firesc, al întregii noastre nezei româneşti. Melania Drăgan din Lu-
t poeziei cu unor manifestări de rezo artiştii de acasă", să-i a-
— O formaţie în compo patrii. Pe parcursul a cir Tot Taurinus preşinlă peni (autoturisme „Dacia
rtl risului nenţa căreia intră aproape nanţă naţională — la Si- ducă la deschiderea festi ca 200 de ani au străbă legenda rîului Sargeţia, 1 300"), Dumitru Plăma
«1 in 000 ile tot satul. ghetu Marmaţiei, Alba lulia, vă a „ Zilelor Sarmis '85". tut şi descris locuri hu- Streiul de azi, menţionînd dă - din Sîntămăria de
Muzeul satului Bucureşti. In Peste şase km de drum au Piatră (28 465 lei), Geor-
ti — Aşa este. In acest răs aceşti ani am apărut de fost reparaţi în acest nedorene 25 de cronicari — că a fost locul de ascun
iele cintecu- timp formaţia de dansuri a vreo 6-7 ori la televiziune an şi lucrarea va continua călători despre a căror zătoare a comorii lui De ge Resiga - din lei), Hune
(25
239
Si-
doara
ilin istoria obţinut in fiecare ediţie a şi in înregistrări radio. cind ajutoarele mecanice existenţă ştim. Fiecare re cebal pe care însă Traian mion Bădescu - din Ha
festivalului locul I în între latare îşi are importanţa a găsit-o. Legenda este
■vesel tle cerea republicană, grupul Nesperat de mult pentru vor ii iarăşi alături de ini ei, amintind intr-un fel relatată şi de Georg Rei- ţeg (47 316 lei). Cine îi
iază nişte oameni care nu se moşii, vrednicii oameni ai sau altul de locuri care cherstoffer, consilier regal, imită în acest an ? •
u telcspcc- vocal mixt — locul IV pe aşteptau să le lie atit de satului. Pentru cei interesaţi, din
ţară, şi mulţi dintre inter Sentimentul participativ nouă hunedorenilor ne care a străbătut de mai
■ o ian ii noş- preţii acestor formaţii au recunoscute valorile artis sint dragi. Fiind născut multe ori cele trei ţări Hunedoara, o adresă
c). Cei care fost şi autorii unor piese tice. îi uneşte la muncă, la bu pe aceste meleaguri am române. Precizează şi el nouă: strada Costache
ilormat ape S-ar cuveni ca in che curie, ii Îmbărbătează fost cuprins de reală emo identitatea celor două ca Negruzzi, nr. 2 A (intra
lului în Iu- de port, cergi, ţesături, narul acestui reportaj să cind se află la necaz, de y
tepor» lucrări in cositor. aceea ei sint toţi ca unul, ţie când pe o nouă pagină pitale antice. re din strada Popa Şap
:S1 consemnăm numele fiecă am descoperit o cit de Anton Verancsics, uma că). Aici s-a mutat sediul
• (eo- — Printre ei se află, desi rui sătean din Feregi, pen in orice împrejurare. Iar mică informaţie referitoa secţiei de gaz metan din
'•lumcntar gur, părinţii dumneavoastră, tru că fiecare a pus umă prin Festivalul naţional nist şi prelat, cunoaşte tot
r. României Veronica şi Gheorghe Mun- „Cintarea României" - re la aceste minunate în aceeaşi perioadă le municipiu • „A venit lu-
Emisiune rul, intr-un iei sau altul, plaiuri hunedorene. genda Sargeţiei spunînd I
. în colabo- teanu, unchiul dumneavoas la ridicarea aşezării, la re- această impresionantă cti Nu întîmplător încep
îi Consiliul tră, Miron Munteanu şi numele cîştigat. De cind torie spirituală a Epocii seria de relatări cu Ulpia că rîul este „foarte cu
'şi Educa- Viorica, soţia sa, verişoa- Nicolae Ceauşescu - au noscut prin tezaurul lui E C R A N i
tâlisle şi cu tinărul învăţător Viorel Traiana Sarmizegetusa, nu Decebal, regele dacilor". s
rl de cul- ra Viorica Toma — ca să-i Munteanu a prins să valo înţeles luminoasa idee de me cu deosebită rezonan Oraşul de altă dată Sarmi —
edueaţic so amintim doar pe ai... casei, rifice frumuseţile artistice a-şi pune capacitatea şi ţă istorică, ce apare des pul la noi/ Şi se plimbă ‘
ni judeţului care au dus in etapele ale satului, n-a fost unul talentul în slujba frumo zegetusa, odinioară capi
t şi semnificativ exprimat tala regatului dac, e numit prin zăvoi !" - sint două t
iStic (color): republicane adevărate nes care să nu-i lie in preaj sului, a creaţiei autentice•. în scrierile diverşilor că apoi Grădişte, precizează versuri formulate de Aron "
temate ale portului pâdu- mă, să nu-i înţeleagă vre Munca şi creaţia artistică lători. Câta, pe baza unei con- J
mi renesc, ale interioarelor lo rea, să nu răspundă che le reînnoieşte bucuria şi în U m a n i s t u l german Verancsics.
ANUARIE cuinţelor din zonă. mării de a scoate din demnul de a da sens fie statări directe. Pentru vi- |
tal cărei clipe, fiecărei zile, Stephan Taurinus, care a Prof. GHEORGHE FIRCZAK nători — cei buni, bine- '
tchnico- Interlocutorul nostru, în lada cu zestre folclorică tot venit în Transilvania pen înţeles —, coresponden- J
■;i Ccrceta- văţătorul Viorel Munteanu ce au mai de preţ. Cei înscriind acolo, intr-un tru prima dată în 1517, a tul nostru indică şi „a- «
iinţificâ — din satul Feregi — întilnit care n-au putut participa îndepărtat sat pădurenesc, fost surprins de ruinele
ntnce a „Z- la manifestările artistice, istoria nouă a oamenilor FOTOGRAFII ALE dresa" zăvoiului cu pri- |
intensiVe a in mijlocul celor aproape 40 fostei capitale romane pe cina: în comuna Lelese. J
oi româneşti de interpreţi consăteni, pre din judeţ şi din ţară, au care, ca de altfel toţi care VIRUSULUI SIDA Deci, vînătorilor — mină »
ntar zenţi cu un îndrăgit mo rămas acasă să aibă grijă i-au urmat, o consideră
folcloric (co- ment folcloric la Festivalul de gospodăriile, de ani LUCIA UCIU Fotografii ale unui virus sigură şi puşcă... neclin- K
Ansamblul ca o continuare urbanisti tită ! • Ioan Bocănici, J
d* din Pc- că a vechiului centru al de SIDA (sindromul imuno- secretarul tehnic al filia- |
itjtdeţul Dtm- deficitar dobîndit) mărit de lei judeţene a Asociaţiei *
foilcto-n (co- 350 000 de ori, cu ajutorul crescătorilor de albine I
„Wagner** — microscopului electronic, au Deva, ne-a comunicat *
H 9 numele celor mai activi |
tal fost obţinute de un grup
de cercetători de ia Uni crescători de albine şi '
contractanţi de miere cu >
versitatea Tottori, din Ja statul în anul 1985. A- |
ponia — relatează agenţia
ceştia sînt: Victor Popa '
China Nouă, citind presa — din Tîrnăviţa (comuna |
oamna bobo- din Tokio. Brănişca), cu 80 familii *
; Kramer
-er (Arta); ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI Pe fotogralii, virusul se de albine, care a predat I
t v Doctori- prezintă sub forma unui 680 kg miere, Leonte Puş- J
sala A); caş — din Călan, cu 70 i
ibescu — pumn avind o suprafaţă
Sdern, sala • Ma lin Bufteu — Baia Deci, urmează să vă a- neregulată, ceea ce corec familii şi 400 kg miere, <
electric de Criş, nr. 16. Potrivit dresaţi comisiei pentru în octogenarii Irina Brauti- J
tsc păsări- cadrarea şi promovarea în tează observaţiile ante gan — din Deva, cu 30 |
trta); PE- Legii 12/1971, promovarea rioare, potrivit cărora vi familii şi 150 kg miere şi «
>irea fe muncitorilor in categorii muncă a muncitorilor cali rusul ar semăna cu o sferă.
rea) ; Aşa Roman Burza - din Got- I
aepot (7 No- superioare de calificare se ficaţi, ce funcţionează pe Se menţionează că, pină hatea (comuna Gurasa- J
acendlu la face cu îndeplinirea cu lingă Inspectoratul şcolar în prezent, in Japonia au da), cu 80 familii şi 3001
(Paringul) ; mulativă a Iost semnalate 11 cazuri
n comisar a- următoarelor judeţean, pentru a verifica kg miere ® Hidrologul *
feal); VUL- condiţii : a) în ultimele dacă îndepliniţi condiţiile de Îmbolnăviri de SIDA, Marieta Dumitrian, şeful I
îmîna nebu- trei luni să fi executat şase dintre cei afectaţi pier- Staţiei hidrologice Deva, |
ofărul); LO- de promovare într-o cate
aba şi cei 40 lucrări superioare catego- zîndu-şi viaţa. ne-a comunicat că ieri.
■seriile I-H riei de încadrare b) rea- gorie superioară. la staţiile hidrometrice de
ETRILA: Ne- In situaţia în care uni SUPERMINICALCULATOR pe rîul Mureş s-au în
luncitoresc) ; lizarea sarcinilor, cu res-
O lumină la tatea nu vă poate acorda registrat următoarele co
Iuncttoresc) ; pectarea calităţii prescrise; Firma niponă Toshiba a te şi debite: Brănişca —
âleandra (Re- c) unitatea să aibă în pla o categorie superioară de anunţat punerea la punct cota 58 cm şi debit 113
ERAD: Acasă calificare, neavînd în pla mc/sec., Burjuc — 198 cm
e); GURA- nul său un volum sufi a - unui „superminicalcula-
iotenent Cris- cient de lucrări la catego nul său un volum sufi tor" de 32 bitzi cu patru şi 142 mc/sec, Gelmar —
il); ORAŞ- cient de lucrări la noua 126 cm şi 126 mc/sec.
rile medicale ria în care se solicită pro procesori care poate e- Pentru amatorii de pes
iara lui Câli- movarea; d) să fie înde categorie, atunci unitatea fectua 18 milioane de o-
) GEOAGIU- cuit furnizăm şi cifrele
carea drago- plinite condiţiile de pregă este obligată să vă acorde peraţiuni pe secundă. Mi- înregistrate la două sta
.de cultură); transferul în interesul ser nicalculatorul atinge ast ţii hidrometrice de pe
isca de argint tire şi vechime în specia
AZI : Decla- litate, prevăzute în anexa viciului la o unitate care fel performanţele rezervate rîul Strei : Pui, cota 24
agoste ; CA- pină acum doar marilor cm şi debit 3,18 mc/sec,
la morgana nr. 1 din aceeaşi lege. vă asigură promovarea. Petreni — 110 cm şi 12,5
tultură); SI- sisteme de calculatoare,
Sbra nurului — • - o — scrie revista franceză mc/sec. • in data de 29
;eia : Deela- Desen <10 GAVRILA CONSTANTIN „Science et Avenir". decembrie, orele 18, u-
igoste ,-(Lu- nul dintre manipulanţii
E.AR1: Adela
de bagaje de la hotelul
descărcat
101000 bucurii de casă nouă! Iniţiativă artistică lăudabilă „Deva" şi şi-a nervii şi
gratuit
inutil
O preze»ţă tot mai apre cei mici, de seturi de pă tean, pensionarul Fran- ..bagajul" de argouri pe
(Urmare din pag. 1) rile 'şi orientările secretaru ciată în mişcarea artistică puşi în funcţie de reper cisc Franhoffer, elevii Si- cîteva cliente care se în
nbabil pentru lui general, formulate cu a judeţului, integrată Fes toriul abordat. Aşa au mona Ştef, Nicuşor Laza, dreptau spre barul „Fe-
rie 1980: Vro cea mai înaltă grijă faţă tivalului naţional „Cînta- apărut în scenă, cu per funcţionara Romaniţa La mina". Astfel de oameni
it general în- epocii cu cea mai densă de prezentul şi viitorul rea României", o consti sonajele lor inedite, pie za de - la întreprinderea nu au ce căuta în acti
lativ caldă trăire din istoria milenară României noastre. Alte vitatea de comerţ, de tu
istă perioadă tuie formaţia de teatru de sele „Cocoşelul neascultă „Marmura". Este formaţia
Cerul va fi a României, epocă ce 15 000 de case noi se vor păpuşi a Clubului cefe tor", „Păcală", „Vulpoiul care se bucură de cea rism • O veste pentru
toros în pri- poartă cu strălucire numele pune la indemina hunedo riştilor din Simeria. croitor", „Mofturică". care mai mare simpatie din conducătorii auto: toate
intcrvalului, ctitorului ei, Nicolae renilor, prilej de tot atîtea staţiile PECO din judeţ
idea ploi lo- Abordarea unui astfel au atras aplauzele copiilor, partea unei bune părţi a
a deveni va- Ceauşescu. Hunedorenii au bucurii. Este, fără putinţă de gen artistic este des precilm şi aprecierile spe locuitorilor oraşului, iar au fost aprovizionate cu
tul va sufla trăit 20 000 de bucurii de de tăgadă, însemnul înţe acţiunea pieselor este ulei pentru motor. Ing.
lerat din sec- casă nouă numai in vre lept şi umanist al politicii tul de dificilă. De aceea, cialiştilor. In umbra pă Victor Medrea, şeful De
. Temperatu- iniţiativa Clubului din puşilor cărora le-au dat trăită cu toată fiinţa de pozitului central Deva
; vor fi cu- mea asta. Am început un partidului şi statului de a Simeria, a directorului viaţă se află economistul copii şi tineri. Sperăm că
* minus 2 şi nou cincinal, care-şi trage asigura omului, vieţii sale, său, Iosif Mercea, este Nicolae Socaciu, strungarul exemplul acestui colectiv ne-a informat că în sta
le. iar cele seva din istoricele hotăriri coordonate de civilizaţie, ţia de îmbuteliere a de
itre 2 şl 7 lăudabilă. Pentru consti Marin Rădulescu, de la artistic va fi urmat şi de pozitului s-a atins un
at, ceaţă şi ale Congresului al Xlll-lea bunăstare, fericire pe dru tuirea formaţiei a fost I.M.M.R., profesori, Vale- alte aşezăminte de cultură
al partidului, din îndemnu mul im plinirilor socialiste. hunedorene. ătm de 800 litri ulei/zi.
nevoie de interpreţi ta ria şi Cornel Raţiu, edu
lentaţi, cu dragoste pentru catoarea Elisabeta Mun MINEL BODEA ---------------------------- — -------------