Page 16 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 16
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 8 753 • MARŢI, 7 IANUARIE 1986
BACĂU 5 (Agerpres). —
înaltă apreciere dată operei tovarăşei Duminică, în Sala sportu circa, 1 000 km, de la
de
(Coasta
Angmassalrq
rilor din Bacău s-a dispu est) pînă la Umanaq- (Coas
academician doctor inginer Elena Ceauşescu optimilor de finală ale ta de Vest). .
tat meeiul-tur din cadrul
„Cupei campionilor euro . MUNCITEN S (Agerpres),
ROMA ti {Agerpres). APARITIA ÎN ITALIA, A VOLUMULUI profesor la Institutul Po peni" la handbal feminin, — în timpul unui meci
Interesul deosebit mani litehnic din Milano, pre dintre echipele Ştiinţa -desfăşurat în; suburbiile o-
festat în lumea ştiinţifică „CERCETĂRI ÎN DOMENIUL CHIMIEI şedinte al Asociaţiei de Bacău şi Polisens Stoc- raşului Bonn, spectatorii
italiană fală de opera to SI TEHNOLOGIEI POLIMERILOR" inginerie chimică din Ita kholm. Superioare la toa au rămas stupefiaţi cînd
varăşei academician doctor lia şi Cesare Cardani, pre te capitolele, cu un joc extrema stingă, a echipei
inginer Elena Ceauşescu, pra domeniilor de interes treprinse sînt ilustrate prin şedintele Societăţii italiene plin de fantezie în atac şi locale, aflată înlr-o situa
înaltă apreciere dată ac prioritar şi a realizărilor aceea că, în timp ce cu de chimie, profesor la In ferm în apărare, handba ţie favorabilă de a înscrie,
tivităţii sale remarcabile şcolii româneşti de chimie, două decenii în urmă, în stitutul Politehnic din Mi listele românce nu obţinut s-a întors cu spatele spre
in domeniul cercetării la a cărei afirmare şi dez România exista o singură lano. o victorie detaşată, cu 34— poartă şi a pornit în vi
şi-au găsit expresie în pu voltare academicianul doc instalaţie pentru produce Participanţii la reuniune 18 (17—5). Cea mai bună teză cu mingea, în direc
blicarea, în Italia, a unui tor inginer Elena Ceauşescu rea cauciucului butadien- au adus un profund oma jucătoare de pe teren a ţia opusă. în acelaşi timp,
nou volum datorat emi a contribuit şi contribuie metil-stirenie, în prezent giu omului de ştiinţă de fost Elena Niţoiu, care a pe marginea terenului a-
nentului om de ştiinţă ro atît de. mult". funcţionează numeroase u- amplă recunoaştere inter marcat 18 goluri. Celelalte lerga un cetăţean, care ur
mân — „Cercetări în do naţională, academician doc puncte ale formaţiei ro mărea foarte- atent orice
„Cunoscătorii volumelor
meniul chimiei şi tehnolo precedente din seria la ca nităţi industriale, realiza tor inginer Elena Ceauşescu. mâne au fost înscrise de deplasare în teren a res
te după tehnologii proprii,
gici polimerilor". re mă refer — evidenţiază care produc o largă gamă adresindu-i calde felicitări Laurica Lunca — 4, Filof- pectivului jucător. în faţa
Apărută în limba italia profesorul italian — au şi cele mai bune urări de teia Danilof, Mariana j'îr- acestei situaţii neobişnuite,
nă sub îngrijirea Editurii putut aprecia faptul că a- de elastomeri şi alte ma succes în nobila activitate că — cîte 3, Georgeta Cer- arbitrul a oprit jocul. S-a
„lî and C.", din Roma, car ceste lucrări s-au adresat teriale plastice. România pe’care o consacră progre veniuc, Marilena Petrea — • .constatat că jucătorul în
tea a fost prezentată în întotdeauna celor mai ac — se arată, în continua sului ştiinţei, în folosul cîte 2, Eva Darvaş şi A- cauză era un evadat, iar
cadrul unei manifestări tuale aspecte şi probleme re, în prefaţă — se află bunăstării şi păcii în lume, driana Popa — cîte 1. cetăţeanul • — fostul . său
desfăşurate la Palatul ale chimiei macromolecu printre primele ţâri din cu ocazia apropiatei ani De la oaspete, principala supraveghetor de la peni
„Serbelloni", din Milano, lare, ca şi modul în care lume producătoare de cau versări a zilei de naştere, realizatoare a fost Lena tenciar...
— important centru al in ele se constituie într-un ciuc sintetic, atît în ceon şi exprimînd totodată înal Ilogdahl, autoarea a G go
dustriei chimice din Italia program complex unitar ce priveşte volumul, cil şi te aprecieri pentru ştiinţa luri. PARIS 6 (Agerpres). —
— de către prof. Renato de cercetare, dezvoltat în varietatea gamei de pro românească, pentru boga Returul se va desfăşura In clasamentul celor mai
Ugo, membru al Comite mod constant în spiritul duse". tele sale tradiţii, pentru duminica viitoare, la Stoc- bune 10 atlete din lume
tului de conducere al so unui echilibru între as Festivitatea prezentării la mesajul pe care aceasta îl kholrn. pe anul 1985 figurează» şi
cietăţii Montedison, profe Milano a ediţiei italiene a promovează pe plan mon ★ opt sportive din România.
sor de chimie la Universi pectele ştiinţifice, tehnolo cărţii „Cercetări în dome dial. în scopul apropierii IAŞI 5 (Agerpres). — Sa Fila Covaci ocupă locul
gice şi ale aplicaţiilor in
tatea de Studii din Mi dustriale. n i u l chimiei şi tehnologiei şi colaborării, al înţelege la sporturilor din laşi a intîi la 800 m — 1’55”G8/
lano. polimerilor" s-a desfăşu rii .şi păcii între popoare. găzduit duminică prima 100, cu G4 puncte, urmată
în prefaţa consacrată vo Aceleaşi calităţi de bază rat sub auspiciile societă Cu acest prilej a fost or manşă a optimilor de fi de Kratoehvilova (Cehoslo
lumului, cunoscutul om de se regăsesc în acest al pa ganizată o expoziţie de nală ale „Cupei Cupelor" vacia) 01 puncte, Agletdi-
ştiinţă italian arată : „Am trulea volum al seriei de ţii Montedison, Societăţii carte ştiinţifică româneas la handbal feminin, în ca nova (U.R.S.S.) 00 puncte,
onoarea şi deosebita plă dicat sectorului polimeri de chimie italiană. Acade că. în centrul atenţiei par re echipa Terom din loca Olizarenlco (U.R.S.S.) 53
cere de a prezenta ediţia lor care, în Republica So miei dei Eincci şi Asocia ticipanţilor s-au aflat cele litate a întrecut cu scorul puncte. Mariciea Puică
în limba italiană a volu cialistă România, consti ţiei de bigi nene chimică patru volume apărute în de 39—17 (18—7) formaţia este clasată pe locul doi
din Milano.
mului „Cercetări în dome tuie un domeniu de cer Italia din opera tovarăşei austriacă Renault Land- la 1 500 m — 3'37’73/.10l)
niul chimiei şi tehnologiei cetare ştiinţifică, inginerie La manifestare au par academician doctor inginer liaus Vieha. Principalele şi la 3 000 m — 8’27”83/
1
polimerilor' , lucrare a a- tehnologică şi producţie in ticipat numeroşi oameni Elena Ceauşescu — „Cer realizatoare ale echipei ro 100, în ambele probe pri
cademicianului doctor in dustrială de primă impor de ştiinţă şi cultu cetări în domeniul sinte mâne au fost Rodiră Co- mul loc revenind american
giner Elena Ceauşescu, tanţă". ră, cercetători şi cadre zei şi caracterizării com valiuc — 11 goluri. Valen cei Mary Decker Slaney,
Cartea de faţă ‘— a patra „Acestui domeniu, sub didactice universitaro, re puşilor macromolpculari", tina Cosma — 7 goluri şi cu 3’57”24/100 şi respectiv
operă dintr-o serie mono liniază prof. Renato Ugo, prezentanţi ni organelor „Polimorizarca stereospcci- Angela Anton — C goluri, 8’25”83/100. Mihaela Loghin
grafică pe care distinsul şcoala de la Bucureşti. în locale din Milano, ziarişti fică a izoprenului", „Noi în timp ce de la oaspete este a patra din lume la
autor a consacrat-o chimici temeiată şi condusă de a- din presa scrisă şi de Ia cercetări în domeniul com s-a remarcat Ursula Zu- aruncarea greutăţii — 20.97
macromoleculare — între cademicianul doctor ingi radioteleviziune. ' puşilor macromoleculari" ratzka, autoare a 7 goluri. m; Niculinn Vasile a cân-
geşte substanţial ampla vi ner Elena Ceauşescu, i-a Au luat cuvîntul prof. şi „Cercetări în domeniul ★ cea la săritura în înălţi
ziune, conturată încă în acordat o atenţie specială. Renato Ugo-, cunoscut om c h i m i c i şi tehnologiei po RM. VÎLCEA 5 (Ager me — 1.98 m. Doina Me-
volumele precedente, asu- Rezultatele eforturilor în- de ştiinţă, Halo Pasquon, limerilor". pres). — In prima manşă linte a cincea la 1 500 m —
a „Cupei Federaţiei inter 3’59”88/100 şi a opta la 800
naţionale" la handbal fe m — 1’56”81/100; Florenţa
Acţiuni pentru pace şi dezarmare vire la soluţionarea echi minin. duminică, la Rm. Crăciunescu a şasea la a-
WASHINGTON 6 (Ager favoarea edificării unei re tabilă a problemei Nami Vîleea. echipa Chimistul runenrea discului — 69,50
pres). — Organizaţia ob g i u n i fără arme nucleare biei. din localitate a întrecut cu m, Mihaela Pogăceanu a
ştească americană „Consi în partea de nord a conti scorul de 28—22 (15—11) şaptea la 100 m garduri,
liul pentru priorităţi eco nentului european. ■ BRASILIA. - Anul formaţia vest-germană T.V. cu 12”79/100; Fiţa Lovin a
nomice" se pronunţă pen Reamintind că guvernul ■ ALGER. — intr-un in 1986 va fi perioada de Luetzellinden. Pentru gaz şaptea la 800 m — 1 ’5G”71/
tru încetarea activităţii în şi parlamentul islandez terviu acordat publicaţiei consolidare a transformări de, cele mai multe goluri 100. La masculin, în pri
vederea realizării aşa-nu- au adoptat o hotărî re pri „Revolution Africaine", ce lor democratice din ţară au fost marcate de Edith mii- 10 din lume sînt cla
mitului program „Iniţiativa vind interzicerea intrării apare la Alger, S. Nujoma, — a declarat preşedintele Torok — 13, principala saţi doi atleţi români: So
de Apărare Strategică", cu de arme nucleare în Is preşedintele S.W.A.P.O., a Braziliei, Jose Sarney, în marcatoare a oaspeţilor rin Matei, pe locul 5 la
noscut sub denumirea de landa, Gergensen a subli menţionat că, in pofida re tr-un mesaj radiotelevizat, f i i n d Sabina Gerlach — cu săritura în înălţime, cu
războiul stelelor. Un ra niat că organizaţiile na presiunilor poliţieneşti ale în acest an, a subliniat 5 goluri înscrise. 2,35 m şi Gheorghe Negoi-
port al organizaţiei, publi ţionale de luptă pentru pa Pretoriei, în special tine vorbitorul, vor fi organiza Returul este programat ţă, pe locul G, la arunca
cat la Washington, apre ce, împreună cu toate for retul şi ţărănimea din Na te alegerile pentru Aduna la 12 ianuarie, in R.F. Ger rea suliţei, cu 92,42 m.
ciază că realizarea unui a- ţele antirăzboinice din ţa mibia continuă să intre in rea Naţională Constituan mania. Iată şi clasamentele pc
cord îr.tre U.R.S.S. şi ră vor milita ferm pentru rindurile S.W.A.P.O., singu tă, for suprem legislativ ce ★ ţări în anul atletic 1985 :
S.U.A. cu privire la inter ca această decizie să fie rul reprezentant legitim al va aproba noua constitu MADRID 5 (Agerpres). feminin: 1. U.R.S.S. 288
zicerea plasării de arme respectată neabătut. poporului namibian, orga ţie a ţării, lege fundamen — în turneul internaţional puncte; 2. R.D. Germană
în Cosmos ar contribui la nizaţie hotărîtă să conti tală care va da stabilitate masculin de handbal de la 189 puncte; 3. S.U.A. 155
preîntîmpinarea unei noi nue lupta pînă la obţine instituţiilor democratice Sebastian de Los Reyes puncte; 4. România 7G
spirale periculoase a cursei WASHINGTON G (Ager rea independenţei acestui braziliene. (în apropiere de Madrid), puncte; 5. Marea Britanic
înarmărilor. pres). — Transpunerea în teritoriu. echipa Iugoslaviei a între 58 puncte; 6. Cehoslovacia
practică a proiectului . de Preşedintele S.W.A.P.O. S ATENA. — Guvernul cut " cu scorul de 27—24 40 puncte; 7. Bulgaria 39
★ (11—13) formaţia Româ puncte etc. ; masculin: 1.
cercetări militare în dome a condamnat aşa-zisa po elen apreciază că situaţia
REYKJAVIK G (Ager niul spaţial denumit „răz litică de „cooperare con politică şi economică mon niei. într-un alt joc, Spa S.U.A. 352 puncte; 2.
pres). — Majoritatea co- boiul stelelor" nu poate structivă", promovată de dială este extrem de com nia a învins Franţa cu U.R.S.S. 211 puncte ; 3.
vîrşitoarc a islandezilor se duce decît la accelerarea S.U.A. faţă de regimul ra plexă, existind ameninţări 30—15. R.D. Germană 123 puncte,
pronunţă pentru crearea cursei înarmărilor şi sub sist din R.S.A. şi a expri la adresa păcii şi securi ★ etc.,; m i x t : 1. S.U.A. 507
unei zone libere de arme minarea eforturilor de tre mat profunda recunoştinţă tăţii internaţionale.' Un OSLO 5 (Agerpres). — puncte; 2. U.R.S.S. 499
nucleare în nordul Euro cere la dezarmare, se a- a poporului namibian faţă astfel de pericol la adresa Trei tineri norvegieni, Jan puncte; 3. R.D. Germană
pei — a declarat Gudman- rată în declaraţia prezen de toate statele ce spri păcii îl constituie criza e- Morten, Agnar Berg şi 312 puncte;'4. Marea Bri
dor Gergensen, liderul A- tată Congresului S.IJ.A. de jină cauza sa dreapta pen conomică mondială, ce are Boerge Ouslund, vor efec-’ tanic 129 puncte; 5. Româ
sociaţiei de luptă pentru o mişcarea americană „Fe tru libertate şi independen efecte grave în special a- tua în luna martie o ten nia 85 puncte; G. Ceho
Islandă fără baze militare meile pentru pace". ţă, subliniind necesitatea supra ţărilor în curs de tativă dc traversare pe slovacia 82 puncte; 7. R.F.
străine. El a precizat, în Declaraţia relevă, pe de activizării eforturilor în ve dezvoltare, se arată într-un schiuri a Groenlandei: Cei Germania 59 puncte; 8.
acest sens, că, potrivit re altă parte, că actualele derea transpunerii în viaţă comentariu al agenţiei Ta- trei schiori vor străbate Bulgaria 49 puncte etc.
zultatelor ultimelor sonda* programe militare ale a prevederilor rezoluţiei niug referitor la poziţia
je de opinie efectuate în S.U.A. sînt contrare inte 435 a Consiliului de Secu Greciei faţă de probleme
ţară, peste 70 la sută d i n res dor păturilor largi ale ritate al O.N.U. cu pri internaţionale. nou, cu prilejul aniversarii
tre compatrioţii săi sînt în poporului american. majoratului, multă sănătate,
fericire şi succese in viaţă.
(.■>008)
Obstacole externe în calea dezvoltării
DECES
(Din Raportul pc 1985 al Conferinţei Naţiunilor Unite voltare. De pildă, scăderea respectivă peste niveluri
pentru Comerţ şi Dezvoltare, dat publicităţii la Geneva). preţurilor la materiile pri le din 1970—1979. în mul ÎNCHIRIERE © FAMILIA îndurera
me de la nivelul atins în tă mulţumeşte rudelor,
© CAUT ga ruj încălzit pen
Cel mai important fac zilor la un nivel fără pre te ţări, pierderile din sfe tru închiriat. Deva, telefon prietenilor, vecinilor şi
tor ce subliniază actuale cedent, o nouă creştere 1981 a costat, cumulat, ţă ra schimburilor externe, 1181 ’i. (5009) colectivelor dc muncă
le dificultăţi a constat, to substanţială a preţului pe rile în curs de dezvoltare datorate efectului combi de la Tribunalul jude
ţean şl Judecătoria De
tuşi, în evolu.ţia mediului trolului şi o scădere dras 38 miliarde dolari în pe nat al recesiunii .şi dobîn ANIVERSĂRI va, pentru sprijinul a-
extern şi legătura intimă tică în termeni reali, a rioada 1982—1984. în plus, zilor, s-au ridicat la 10 la cordat, care le-au fost
dintre acest mediu şi pro preţurilor la materiile pri aproape jumătate din to sută din P.N.B. în unele, © ASTAZI, cînd draga noas alături în greaua încer
care suferită prin pier
blema datoriilor. Sfîrşitul me, la un nivel ce nu a talul plăţilor efectuate de de exemplu Sri Lanka, şi tră Mirela-Ioana Neagu împli derea dragului lor soţ,
anilor 70 şi începutul ani mai fost înregistrat de de ţările în curs de dezvolta Jamaica, s-au' ridicat la o neşte frumoasa vîrstă dc 18 tată şi bunic
ani, părinţii şi fratele ii u-
IŞTOC IOACHIM.
lor '80 au fost marcate de cenii. Aceste schimbări au re în contul dobînzilor în treime sau la peste o trei rează succese in viaţă, feri conducîndu-1 pe ultimul
o puternică şi prelungită avut un impact devastator perioada 1980—1982 poate me din P.N.B. cire şi un călduros „La mulţi drum iu ziua de 2 ia
recesiune în ţările O.E.C.D., asupra conturilor externe fi atribuită direct creşte ani !“ (5011) nuarie 1980*. (5012)
O PĂRINŢII şi sora urează
o creştere a ratelor dobîn- ale ţărilor în curs de dez rii dobînzilor în perioada (Agerpres) dragei lor Danicla-Elcna Bud-
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Ciocleî, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciţi, Gheorghe Pavel ( r edactor şef adjunct). Nicolae Tîrcob I 1
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIAi_2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoanei 11275, 12157, 11585. Telexi72288. TIPARUhi Tipografia Deva, str. 23 August nr. 275.